363 matches
-
scheletul spațiului verde și alte câteva specii care să introducă varietate în unitate. Distanța dintre exemplare trebuie astfel adoptată încât să permită pătrunderea razelor de soare și zvântarea rapidă a aleilor sau terenurilor de joacă. Folosirea unor specii arboricole și arbustive în jurul unui bloc și cu totul altele la blocurile învecinate, creează lipsă de armonie, sit-ul fiind astfel lipsit de unitate, armonie și proporție. Ca și în celelalte unități de spațiu verde dispunerea vegetației trebuie făcută cu mult discernământ, luând
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
verde dispunerea vegetației trebuie făcută cu mult discernământ, luând în considerare mai ales forma coroanelor și înălțimea exemplarelor când sunt la maturitate. Este considerat inestetic ca de-a lungul aleii ce face legătura între blocuri să se planteze doar specii arbustive lăsate să crească liber, acoperind astfel mare parte din lățimea acestei fâșii, fără a se introduce în amenajare și specii de arbori de dimensiuni variabile în funcție de condițiile existente (spațiu îngust - exemplare scunde, spațiu larg - exemplare înalte) (după Iliescu A.F.
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
umedă și cu puține zile însorite se recomandă folosirea arborilor de mărimea a III-a, arbuștilor, gazonului și speciilor floricole. În cazul unităților cu număr mare de muncitori care lucrează în echipe numeroase, se recomandă crearea unor nișe din boschete arbustive, pentru ca grupuri mici de muncitori să poată avea posibilitatea unei pauze în liniște, în timp ce, pentru angajații care lucrează izolat, locurile de odihnă din parc vor avea întinderi de vegetație mari și accesibile pentru grupuri numeroase (după Iliescu A.F., 2003
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
pe direcțiile cele mai favorabile de observare, în funcție de incidența luminii, uneori decopertarea parțială a pământului în care sunt încastrate rocile, înlăturarea unor roci sau, din contra, completarea sau reamenajarea parțială a ansamblului, defrișarea unor plante inestetice, plantarea unor specii floricole, arbustive sau arboricole, ș.a. Posibilitățile de amenajare pentru grădinile de piatră sunt variate. În spațiile în pantă se poate folosi panta terenului pentru a pune în valoare mai bine plantele pitice de munte, printre pietre. Însă și un teren plan, de la
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ș.a.), nuanțe violacei sau brunii la unele conifere pe timp de iarnă (Thuja orientalis, Chamaecyparis pisifera var. squarrosa) toate acestea aducând în peisaj o contribuție esențială la realizarea valorii estetice. Compoziția spațial-volumetrică a plantațiilor de talie mare, completată de vegetația arbustivă, trebuie concepută și sub aspect coloristic. Astfel, verdele este considerat dominant iar frunzișul altfel colorat se folosește ca accente cromatice sau pentru efecte speciale. Colorația verde a maselor de frunziș poate fi utilizată pentru adâncirea aparentă a perspectivelor, prin situarea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
pe un fundal de molizi, un pâlc de pini pe un fundal de tei, un pâlc de magnolii pe un fundal de molizi, etc. Curtina este o plantație dispusă pe un singur rând, constituită dintr-o singură specie arborescentă sau arbustivă, cu exemplare foarte apropiate, obținându-se în final un perete verde. Ca regulă generală, curtinele care intră în componența unui labirint sunt întreținute periodic prin tundere. Se recomandă ca la amenajarea masivelor 30-35% din specii să fie conifere și restul
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
mai multe caractere decorative. Dacă liziera este în umbră sunt indicate speciile cu frunziș deschis la culoare, iar acolo unde marginea masivului este luminată intens se vor introduce specii cu frunziș mai închis. În nișele masivelor se vor amplasa specii arbustive rezistente la vânt, la tasarea și înțelenirea solului, cu înflorire abundentă, fructe frumoase sau port interesant, care să înlăture monotonia creată uneori de masive. Teatrul verde. Unifică arhitectura peisajului în ansamblu, cu arhitectura formelor de vegetație. În comparația cu teatrele
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
grupuri pe peluze. specii de talie mare peste 50 (60) cm, precum exemplare din speciile: Lilium sp., Malva sp., Gladiolus sp., Tulipa sp., Delphinium sp. Se folosesc adesea izolat sau în constituirea gardurilor vii, a rabatelor pe peluze, în fața speciilor arbustive sau arborescente. Portul plantelor floricole. Este dat de forma tulpinilor, a modului de creștere și ramificare, respectiv de orientarea în spațiu a acesteia. În acest sens se deosebesc: sp. cu port târâtor (sau pendent) Tropaeolum majus, Tradescantia sp., Sedum sp
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
altitudini de peste 600 de metri pe versanții umbriți. În lungul pâraielor întâlnim foarte des aninul negru sau alb (Alnus glutinosa sau incanta) și salcia (Salix alba sau Salix rosa), iar în lunci tufișurile de răchită și cătină (Hippophaes rhamnoides) Vegetația arbustivă este alcătuită din: - alun (Corylus avellana), - lemn câinesc (Ligustrum vulgaris), - gherghinar (Rodomus pentagina), - soc (Sambucus nigra), - mur (Rubus idaeus), - măceș (Rosa canina), - corn (Cornus mas), - sânger (Cornus sanguinea), - păducel (Crataegus monogyna), etc. La adăpostul coroanei arborilor se dezvoltă florile de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
între 1,7-2,9° C. Peisajul din Rezervația Codrul Secular Giumalău este un peisaj natural, care în mare măsură și-a păstrat sălbăticia, fiind foarte puțin alterat de intervenția omului. Există un echilibru între vegetația arborescentă reprezentată predominant de molid, arbustivă reprezentată de jnepenișuri, precum și cea de pajiște și stâncărie, care conferă un peisaj unic și atractiv. 1.2 Rezervația Codrul Secular Giumalău - elemente naturale Codrul Secular Giumalău constituie o pădure de molid Picea abies (L. Karst) din subzona acestei specii
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
forestieră și cea alpină. Alcătuite din molid pur până în imediata apropiere a golului subalpin, arboretele încheiate, cu coronamentele dese, caracteristice speciei, nu permit decât o iluminare slabă a solului, ceea ce are ca urmare o reprezentare foarte redusă atât a elementelor arbustive, cât și a celor ierbacee. Vegetația forestieră este dominată de molid (Picea abies), sporadic, mai apare scorușul (Sorbus aucuparia), plopul tremurător (Populus tremula), diferite sălcii (Salix cinerea, Salix pentandra). Vegetația este specifică pădurilor de molid, cu câteva elemente endemice precum
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
anii 70 s-au făcut tăieri în zona tampon și s-a intervenit prin realizarea unui drum de buldozer, fapt vizibil și astăzi, chiar dacă pe cioatele rămase s-au instalat puieți, iar drumul este acum acoperit de vegetație ierboasă și arbustivă. - Construirea potecii tematice va aduce un impact antropic minim prin evitarea utilizării de materiale adiacente care să perturbe peisajul și respectiv biocenoza acestui ecosistem. în acest sens se vor utiliza pe alocuri lespezi de piatră care să permită accesul peste
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
Siretului. Limita estică pornește din borna silvică 91, trece prin bornele silvice 83, 71, 72, 68, 58, 53, 40 și 41, până la borna silvică 36 (UP IX Biliești), care separă trupul de pădure propus pentru protejare de zona cu vegetație arbustivă sau ierboasă și de albia râului Siret. Limita sudică pornește din borna silvică 36, situată la nord de balastiera de la Biliești, continuă în amonte pe un braț secundar al râului Siret și apoi pe liziera pădurii. Limita sudică traversează brațul
HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
demolare prin explozie și lucrări de îndepărtare ulterioară a rocilor 45111211-0 Lucrări de demolare prin explozie 45111212-7 Lucrări de îndepărtare a rocilor 45111213-4 Lucrări de degajare a șantierului 45111214-1 Lucrări de îndepărtare a molozului 45111220-6 Lucrări de îndepărtare a vegetației arbustive 45111230-9 Lucrări de stabilizare a solului 45111240-2 Lucrări de drenare a solului 45111250-5 Lucrări de cercetare a solului 45111260-8 Lucrări de pregătire a șantierelor miniere 45111290-7 Lucrări de pregătire a instalațiilor �� 45111291-4 Lucrări de amenajare a terenului 45112000-5 Lucrări de
CPV din 5 noiembrie 2002 Vocabularul Comun privind Achiziţiile*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183250_a_184579]
-
un număr mai mare de locuitori; ... c) suprafața pe care se realizează proiectul; vor avea prioritate proiectele cu suprafețe mai mari; ... d) valoarea contribuției proprii; vor avea prioritate proiectele cu partea de contribuție proprie mai mare; ... e) utilizarea de material arbustiv și arborescent din flora autohtonă va avea prioritate față de materialele exotice; ... f) în cadrul proiectului utilizarea de materiale ecologice va avea prioritate față de utilizarea de materiale clasice; ... g) proiectele prin care se creează noi spații verzi sau prin care se extinde
GHID DE FINANŢARE din 17 iulie 2007 a Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189497_a_190826]
-
un număr mai mare de locuitori; ... c) suprafața pe care se realizează proiectul; vor avea prioritate proiectele cu suprafețe mai mari; ... d) valoarea contribuției proprii; vor avea prioritate proiectele cu partea de contribuție proprie mai mare; ... e) utilizarea de material arbustiv și arborescent din flora autohtonă va avea prioritate față de materialele exotice; ... f) în cadrul proiectului utilizarea de materiale ecologice va avea prioritate față de utilizarea de materiale clasice; ... g) proiectele prin care se creează noi spații verzi sau prin care se extinde
ORDIN nr. 1.166 din 17 iulie 2007 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189496_a_190825]
-
condiții- pe marginea masivelor de rășinoase - schemele de împădurire pentru viitoarele împăduriri vor avea prevăzută o bandă de 4-8 rânduri de foioase sau larice; ... b) lizierele trupurilor de pădure ce se vor crea vor fi închise cu vegetație densă verde, arbustivă; ... c) liniile somiere să fie cultivate și întreținute, astfel încât să constituie benzi de prevenire a extinderii eventualelor incendii și să satisfacă și nevoile sectorului cinegetic; ... d) amestecul speciilor în culturile ce se vor crea se va face conform cerințelor bioecologice
REGULAMENT din 8 august 2006 privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183866_a_185195]
-
Articolul 50 Prin proiectele de amenajare a pădurilor se vor preciza măsuri și mijloace de protecție împotriva incendiilor. Articolul 51 Se va stabili ca sarcină obligatorie pentru toate ocoalele silvice realizarea de linii somiere cultivate și liziere compactizate prin culturi arbustive dense, pentru izolarea pădurii de zonele limitrofe și apărarea în fața unui eventual incendiu. Articolul 52 La proiectarea și construirea drumurilor forestiere se va avea în vedere ca acestea să servească și scopului de apărare a pădurilor din zona respectivă împotriva
REGULAMENT din 8 august 2006 privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183866_a_185195]
-
condiții- pe marginea masivelor de rășinoase - schemele de împădurire pentru viitoarele împăduriri vor avea prevăzută o bandă de 4-8 rânduri de foioase sau larice; ... b) lizierele trupurilor de pădure ce se vor crea vor fi închise cu vegetație densă verde, arbustivă; ... c) liniile somiere să fie cultivate și întreținute, astfel încât să constituie benzi de prevenire a extinderii eventualelor incendii și să satisfacă și nevoile sectorului cinegetic; ... d) amestecul speciilor în culturile ce se vor crea se va face conform cerințelor bioecologice
REGULAMENT din 13 octombrie 2006 privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183890_a_185219]
-
Articolul 50 Prin proiectele de amenajare a pădurilor se vor preciza măsuri și mijloace de protecție împotriva incendiilor. Articolul 51 Se va stabili ca sarcină obligatorie pentru toate ocoalele silvice realizarea de linii somiere cultivate și liziere compactizate prin culturi arbustive dense, pentru izolarea pădurii de zonele limitrofe și apărarea în fața unui eventual incendiu. Articolul 52 La proiectarea și construirea drumurilor forestiere se va avea în vedere ca acestea să servească și scopului de apărare a pădurilor din zona respectivă împotriva
REGULAMENT din 13 octombrie 2006 privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183890_a_185219]
-
demolare prin explozie și lucrări de îndepărtare │ulterioară a rocilor 45111211-0 │Lucrări de demolare prin explozie 45111212-7 │Lucrări de îndepărtare a rocilor 45111213-4 │Lucrări de degajare a șantierului 45111214-1 │Lucrări de îndepărtare a molozului 45111220-6 Lucrări de îndepărtare a vegetației arbustive 45111230-9 │Lucrări de stabilizare a solului 45111240-2 │Lucrări de drenare a solului 45111250-5 │Lucrări de cercetare a solului 45111260-8 │Lucrări de pregătire a șantierelor miniere 45111290-7 │Lucrări de pregătire a instalațiilor 45111291-4 │Lucrări de amenajare a terenului 45112000-5 │Lucrări de
REGULAMENTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI (CE) nr. 2.195 din 5 noiembrie 2002 privind Vocabularul Comun privind Achiziţiile (CPV)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183247_a_184576]
-
demolare prin explozie și lucrări de îndepărtare ulterioară a rocilor 45111211-0 Lucrări de demolare prin explozie 45111212-7 Lucrări de îndepărtare a rocilor 45111213-4 Lucrări de degajare a șantierului 45111214-1 Lucrări de îndepărtare a molozului 45111220-6 Lucrări de îndepărtare a vegetației arbustive 45111230-9 Lucrări de stabilizare a solului 45111240-2 Lucrări de drenare a �� solului 45111250-5 Lucrări de cercetare a solului 45111260-8 Lucrări de pregătire a șantierelor miniere �� 45111290-7 Lucrări de pregătire a instalațiilor 45111291-4 Lucrări de amenajare a terenului 45112000-5 Lucrări de
REGULAMENTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI (CE) nr. 2.195 din 5 noiembrie 2002 privind Vocabularul Comun privind Achiziţiile (CPV)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183247_a_184576]
-
în care parcela agricolă conține zone de interes ecologic Articolul 15 (1) Sunt eligibile la plată în cadrul schemei de plată unică pe suprafață gardurile vii sau rigolele care au o lățime maximă de 2 metri și grupurile de arbori/pâlcurile arbustive a căror suprafață maximă este de 100 metri pătrați amplasate pe terenul arabil solicitat la plată. ... (2) O parcelă agricolă care conține arbori răzleți este considerată suprafață eligibilă la plată cu condiția îndeplinirii următoarelor condiții: ... a) activitățile agricole se pot
ORDIN nr. 619 din 6 aprilie 2015 (*actualizat*) pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265469_a_266798]
-
aliniament, margini de câmp, rigole sau zonele-tampon sunt considerate adiacente terenului arabil, atunci când latura lungă a elementului de peisaj atinge fizic parcela agricolă de teren arabil. Elementele de peisaj neliniare cum ar fi iazuri, arbori izolați, grupuri de arbori, pâlcuri arbustive din zona de câmpie sunt considerate "adiacente terenului arabil" când ating fizic terenul arabil în cel puțin un punct. ... ---------- Alin. (2) al art. 86 a fost modificat de pct. 32 al art. I din ORDINUL nr. 1.468 din 9
ORDIN nr. 619 din 6 aprilie 2015 (*actualizat*) pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265469_a_266798]
-
A PRACTICILOR BENEFICE PENTRU CLIMĂ ȘI MEDIU 7.1. Terase 7.2. Elemente de peisaj 7.2.1. Garduri vii/fâșii împădurite 7.2.2. Arbori izolați 7.2.3. Arbori în aliniament 7.2.4. Grup de arbori/pâlcuri arbustive din zona de câmpie 7.2.5. Margini de câmp 7.2.6. Iazuri 7.2.7. Rigole 7.3. Zone tampon de-a lungul cursurilor de apă 7.4. Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție 7
GHID INFORMATIV din 28 aprilie 2015 privind aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu în anul 2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268668_a_269997]