2,333 matches
-
printr-un punct de control și mergând mai departe te găseai la baza unei scări care era la fel de mare ca un apeduct. Sus, la capătul scărilor, te trezeai într-o cameră de așteptare cu tavan boltit, cu trei ferestre cu arcadă de dimensiunile unei locomotive. Sub fiecare dintre ferestre se afla o bancă din lemn de felul celor pe care le vezi la biserică și acolo am așteptat așa cum mi se spusese. Între ferestre, pe niște postamente, erau așezate busturile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
acum cristalul tău steril Spre-a mărilor îndepărtată brumă. Dar murmurul, acord eternizat, Neîncetat mărirea ta o plânge; Și-ntregul tău trecut, pietrificat, În unda potolită se răsfrânge. UMANIZARE Castelul tău de gheață l-am cunoscut, Gîndire: Sub tristele-i arcade mult timp am rătăcit, De noi răsfrângeri dornic, dar nici o oglindire În stinsele cristale ce-ascunzi, nu mi-a vorbit; Am părăsit în urmă grandoarea ta polară Și-am mers, și-am mers spre caldul pământ de miazăzi, Și sub
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
paraclisul noii mănăstiri, de o frumusețe și o taină aparte. Căci aici, arhitectul și meșterul au zidit taina în piatră și lemn. Ceea ce impresionează în acest paraclis este lumina. Un fel de căldură materială, izvorâtă din bolți, din pereți, din arcade, ca să limpezească și să trezească în inimi, deopotrivă, flacăra rugăciunii și cea a neuitării și continuității de neam. (cf. d-lui Dumitru Manolache - http://ziarullumina.ro/reportaj/sapanta-peri-manastirea-continuitatii). Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Mănăstirea Săpânța Peri din Maramureșul Voievodal și Istoric
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
începeai de la Piața Romană, colț cu strada Mendeleev, dădeai de Barul Turist... unde veneau să își bea cafeaua, în general înainte de masă, scriitorii și artiștii, iar după-amiaza studenții de la ASE (Academia de Științe Economice) care se afla în apropiere. În interiorul arcadei din fața florăriei de peste drum își aveau „scena în aer liber” studenții excentrici de la teatru sau de la arte plastice, care veneau să facă „spectacol de atitudine” trecătorilor de rând... Unii vorbeau tare, alții recitau poezele cu flori în mâna, alții cu
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
SIAJUL PĂSĂRII SUPREME Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ce cântec se aude peste crestele sublime Atât de limpede acoperind zăpezile albastre Imense umbre plăsmuind aripi senine Spre echinoxuri pure și arcade caste Ce zbor rănit acoperind oceane de tăcere Siaj rănit al păsării supreme Pierdut în spuma valurilor efemere Zenit planând pe sub cupole fără vreme Ce cruce de lumină se deschide-n noi Mai tainic urcă încet spre nevăzute sfere Oh
SIAJUL PĂSĂRII SUPREME de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364517_a_365846]
-
Autostrăzi agonizând pe contrasens în crize Așteptam pe peronul unei gări avide Cu trenuri nervoase șuierând tardiv Cu vieți mărunte strecurate pe la colțuri și sordide Cafard mocnind în ochiul maladiv Ne-am revăzut la sfârșit clepsidră abisală Foșneau nisipuri sub arcade austere Și dacă voi muri...lăsați-mă-n lumina pală Pe-o filă...ultimă-n jurnal...tăcere... Referință Bibliografică: Jurnal comun / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 258, Anul I, 15 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
JURNAL COMUN de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364597_a_365926]
-
-n Acasa mea din Munți! Locul nașterii rămâne, singurul de pe pământ, înspre el, plecat în lume, dorul îți întinde punți. Tulnicar mi-e gândul tânăr, voi îl auziți mereu, nu-l întrece zborul, caii din cel mai năstrușnic vânt, sub arcada unei lacrimi de copil, e Cerul meu, să mă căutați acolo când vedeți că nu mai sunt... El, cu toată veșnicia din cuvânt abia mă-ncape, și tăcerile sunt multe, fiecare-n felul ei, orice frumusețe doare, dacă o privești
ŞTIU CĂ FRUMUSEŢEA DOARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364001_a_365330]
-
pe re-major cu soarele!...Razele lui îmi piaptănă părul,Luna mi-l prinde în agrafă,... IV. CHIP ANGELIC/ REVELION/ ORAȘUL AMORȚIT, de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016. • Chip angelic Negru pictează albastru sub arcada sprâncenelor, genele se arcuiesc pe spate, luminițe argintii dansează pe retină croind piruete în patinaj artistic, crema de pe față lucește precum gheața sub greutatea patinelor obrajii roșii ca doua tribune antrenează flacăra iubirii. Coregraful este premiat cu luciul din buze
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
premiat cu luciul din buze. • Revelion Iarna are frisoane, termometru se adâncește în abis. N-am antibiotic dar geme și plânge iar soarele este prins în cerc de nori. Viforul strânge în corset Citește mai mult • Chip angelicNegru pictează albastrusub arcada sprâncenelor,genele se arcuiesc pe spate,luminițe argintii danseazăpe retină croind pirueteîn patinaj artistic,crema de pe fațălucește precum gheațasub greutatea patinelorobrajii roșii ca doua tribune antrenează flacăra iubirii.Coregraful este premiatcu luciul din buze.• RevelionIarna are frisoane,termometru se adâncește
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
care m-am „bătut”. Și el m-a scos campion național. Știa mult box!... Toate trucurile le știa!... Am ieșit campion național, am plecat la Spartachiada din Coreea, Acolo mi-a dat unul cu mănușa deschisă și mi-a spart arcada ș-am pierdut... Am stat două săptămâni în căldurile alea mari... Și au mai fost: prin Polonia am luat locurile doi, trei, și-n Ungaria... Tot așa, am fost prin 14 deplasări prin străinătate și am luat mereu locul doi
VIAŢĂ CA-NTR-UN RING DE BOX: GHEORGHE BUTNARU de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363369_a_364698]
-
De n-ai purta prea strâns pe coapse Un pantalon, ci doar o fustă Ca-n seri de vară călduroase. Te-aș duce într-un parc cu tei Și în calești trase de îngeri Să rătăcim pe vechi alei, Pe sub arcade mari de sângeri. Dar câte n-aș putea să fac, Când știu că n-ai vreo alezie! Te-aș îmbrăca în vers pe plac; Te-aș ridica prin poezie. La umbra pleoapei tale dragi Mi-aș face cuib ca un
ÎNTREBARE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362326_a_363655]
-
de la primărie în martie 1978. În vremea Orânduirii fără libertate. * Examenul de la Predeal din 10 mai 1981, obținând categoria I a, arbitrii-fotbal, cu nominalizare-n Buletinul tehnic - Arbitrul, din acea vreme. * Prima măruntă colecție de insigne, 17 septembrie 1997. * Cenaclul „Arcade & Armonii”, 2005 - 2006, fost coordonator. * Membru al “Cenaclului din bar”. * Membru al Cenaclului “Dorada”. * Primul număr al revistei „Sens” 2008, fiind printre redactori. * Primirea-n ianuarie 2011 în Liga Scriitorilor Români / Filiala Vrancea * Inițiator al Concursului cu premii, erou-monah Iorgu
DUMITRU K NEGOIŢĂ de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362440_a_363769]
-
dintr-o sâmbătă într-o duminică a orbului fără glas tăcerea cântă Liturghia sufletelor continuă bucurie și înălțare pentru o fracțiune de văz între alb și albastru nesfârșire și sfârșitul într-un covrig din palma săracului la poarta bisericii în arcada înălțată din veacuri străine cel mai mic clopot răsună vesel deasupra tainelor orbilor în căciulile orbilor banii albi revarsă sunetul clopotelor în hora fără sfârșit a versetelor bucuriei de a fi ochi alb în adâncul limpede al gândului și răsăritul
OCHI ALB de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363117_a_364446]
-
României Mari, Ferdinand I și Maria, moment care a consfințit importanța istorică a orașului și rolul de capitală istorică. Preotul ne-a istorisit cum au decurs acele momente în curtea bisericii și de cum am intrat în biserică, pridvorul deschis cu arcade mari, iconostasul, mobilierul, stranele realizate din lemn de stejar, cu motive decorative de inspirație brâncovenească, totul părea maiestos. De o parte și de alta a intrării erau portretele suveranilor României Mari - regele Ferdinand I Întregitorul și cu soția sa - Maria
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
buruiană... Observ că tramvaiul îmi oferă o ocazie, pe care nu aș avea-o ca simplu trecător, prin acest traseu. Ca un veșnic căutător al frumosului, pot admira însă printre mormanele de moloz și ziduri, delicatețea detaliilor dantelate, aflate deasupra arcadelor eliptice. Mă las fermecată de misterul statuilor reci de marmură albă, ce tronează cu superioritate pe zidurile firave ale clădirilor, făcând abstracție de restul peisajului. Ca pieton, cred însă, că n-aș admira prea liniștită sabia de piatră și gata
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
a vajnicului soldat roman, ce străjuiește deasupra intrării unei clădiri din fața mea, arborat de ziduri, care se mai susțin ca printr-o minune, căci ar putea zbura oricând deasupra mea. M-ar cutremura minunatul cap al nemuritoarei Venus, suspendat în arcada unui balcoan, căci oricând m-ar putea arunca, pe mine, ca simplu muritor, pe alte tărâmuri, în împărăția misterioasă a umbrelor cenușii... mai stranii oare decât drumul pe care-l parcurg? Parc-aș fi într-un tunel al timpului, în
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
catifea, ci un pat modest, asemenea celor existente în casele țărănești. De aici se ajunge în baia reginei, intimă și luxoasă. În centru se află o vană mare, patru vane laterale mai mici, pe pereții laterali în care sunt decupate arcade, sunt lavoare prevăzute cu câte două robinete și geamuri mici, divers și viu colorate. In budoarul reginei se află un lavoar din marmură roz, o oglindă și un dulap. O ușă masivă de lemn cu motive florale conduce spre minaret
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
pe latura estică gladiole roșii simți că iau foc, un ginko biloba bătrân poartă cu el aroma spațiilor îndepărtate, într-un colț este amplasată o oală mare de lut. În partea opusă vila are o curte interioară și terase cu arcade. În continuare te poți plimba prin Grădina Jules Janin, numită și Grădina principesei Ileana, fiica reginei care a moștenit pasiunea acesteia pentru Balcic și pentru flori: „Ileana a moștenit această dragoste a mea. Ea aparținea Balcicului și Balcicul îi aparținea
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
infinitului verticala compusă din alte șapte verticale către care ființa ta prinsă în busculada traumelor aleargă neîncetat prin cerul albastru intens al nopții sale ființa lunecă de-a lungul unui trunchi din crengi alfabetul rămâne același - necunoscutul fiecare punct fiecare arcadă a necuprinsului lasă în urma sa odată cu trecerea spațiului talpa unui timp în care cuvintele uită să mai adune semnele semnele se adună într-o aripă de lumină născută în pântecul soarelui grația fracțiunii de înaintare a ființei stă într-un
BUSCULADA TRAUMELOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367832_a_369161]
-
în alte orașe coloniale engleze din Orient. Adenul se află pe o peninsulă aridă și pietroasă din partea de răsărit a unui vulcan care acum este stins complet, iar legătura orașului de continent se face printr-un drum așternut pe șapte arcade. Aici își are un mare bazin de apă și depozitele de cărbune de mină, adus din Anglia, „Peninsular and Oriental Company”, tocmai de aceea toate vapoarele își fac aici rezervele de apă și de cărbuni pentru călătoria de mai departe
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
și cea a caroseriei. Era ceva special. Ce auzise despre familia lui Mircea începea să se adeverească, mai ales atunci când au ajuns la superba lor vilă cu etaj de pe strada Traian, construită într-un stil baroc, cu ferestre mari și arcade și cu un brâu deasupra ferestrelor de la etaj, plin de stucaturi, cu figurine de îngeri, lei sau războinici antici. Grădinița era o splendoare, cu trandafirii înfloriți și cu gladiolele multicolore ce-și etalau elegantele cupe florale sub mângâierea soarelui de după
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 204 din 23 iulie 2011 Toate Articolele Autorului ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR Fraților, ne-a luat dracul! spuse cu durere în glas contele Dracula. Vocea sa cavernoasă reverberă în bolțile înalte, cu arcade gotice, ale criptei, lumânările negre își fâlfâiră flăcările, iar din tavan căzură fleașcă, pe pardoseala de piatră, câțiva lilieci. Erau morți. Infarct! Întunecata adunare fu străbătută de un vaier prelung și lugubru. Contele îi privi pe sub uriașele sprâncenele albe și
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
fioroase, erau arse, în văzul lumii, așa numitele „pasquile” - un fel de pamflete anonime, care apăreau și sub formă de foi volante și unde era criticat Senatul local, sau unele hotărâri ale acestuia. Ei, dar frumoasele și rezistentele case cu arcade, din jurul Pieței Sfatului, unde locuiești azi și dumneata, au zidurile întărite și fățuite de gospodarii lor. Însă zidurile acestea au și multe povești în coaja lor. Eu le scrijelesc uneori învelișul, căci bibliotecile și internetul îmi stau la dispoziție și-
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
un timp, vizitiul opri trăsura în fața isprăvniciei, cu un „ho!” atât de puternic încât Ana tresări din gândurile sale cu întrebarea: „Am ajuns doică?” În fața lor, o clădire cu etaj, din piatră masivă, cu ornamente florale din marmură albă, la arcadele ferestrelor, prinsă în cercul unei grădini de flori, se prezenta maiestuoasă, dar nu atât de primitoare. Două uși din lemn negru, se dădură la o parte în momentul apropierii celor două femei. Vocea unui bătrânel uscățiv le atrase atenția: - Jupâniță
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
de tufe tunse simetric și egal ale cine știe căror esențe exotice. Ambele comori ale arhitecturii japoneze tradiționale amplasate aici sunt reflectate tremurând în undele unui iaz din apropiere și la care ajungem traversând Podul Dorinței (Wishing Bridge), prevăzut cu arcade, iar toate privite de pe înălțimile unui tăpșan de alături, par că formează un cerc vegetal perfect, pigmentat de o vegetație abundentă. Pe o întindere relativ strâmtă, de vreo 5 acri de pământ, față de numai unul cât a fost repartizat inițial
GRĂDINILE JAPONEZE DIN GOLDEN GATE PARK ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367082_a_368411]