375 matches
-
de câteva ori cu ea, eu, un umil și stângaci aspirant la titlul de romancier, dar mă intimida atât frumusețea cât și ironia ei, nu rareori caustică - pe care și-a păstrat-o până azi -, care mă atrăgeau deopotrivă (noi, ardelenii, nu suntem prea tari În ironie și, mai ales, nu avem dezinvoltura sudicilor de a privi marile nume sau personalități culturale și sub un unghi mai relaxat, al derizoriuluiă. Nu am reușit să-i fac o curte decisivă atunci, fiindu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
la acest exod al tinerilor, mai ales cei calificați, este falsul pretext pe care el se sprijină, fapt ce aruncă o lumină crudă asupra mentalităților pe care le moștenim, abia ieșiți din cazanul comunist, cu precădere din cel ceaușist: dacă ardelenii fugeau În America, grupându-se În jurul orașului Detroit, sau În Canada, motivul era vizibil - lipsa de pământ, sărăcia -, criza unei Românii ce și-a văzut marele vis de veacuri Împlinit, aș zice, „de pe o zi, pe alta!”, „cât te-ai
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
să fie adevărat că Unirea, adevărata, profunda, organica noastră „Unire a tuturor Românilor” Încă nu este Încheiată?! Voi cita Încă o dată cruda, paradoxala frază a lui Nietzsche: „Feriți-vă de visuri, de idealuri - ele se pot Îndeplini!...” Nu, bineînțeles, noi ardelenii mai ales, dar și muntenii lui Heliade sau moldovenii lui Asachi și Eminescu, „nu ne vom feri nici de visuri naționale și nici de idealuri!”, dar vom Încerca Încă o dată să ne păstrăm capul pe umeri, vom refuza orice sentiment
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
protestat În presa liberă, occidentală! -, ci o „integrare a acesteia” În șirul mai lung, exasperant de lung, e drept, al micilor și neîntreruptelor dictaturi și puteri discreționare, abuzive, pe care le-au trăit locuitorii celor două provincii românești, dar și ardelenii, În alt fel. Ba, mi-am permis să observ că, fapt de-a dreptul paradoxal În ochii unora care nu cunosc istoria culturii europene, sub dictatură, În diferite zone ale Europei postrenascentiste, artele, literatura și chiar filozofia au cunoscut valuri
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
petreceri la moldoveni, Satu Mare, schimba în Dej, nu în Cluj, schimbai în Cluj dacă mergeai pe partea ailaltă! acceleratul Suceava Constanța pe linie de garare, zic de moldoveni, dar au bucureștenii niște expresii! e bine, e deștepți, esact exact! și ardelenii tot așa, au niște expresii! hai că v-am adus viști, niște cîrnați! șpais la Timișoara, bisericuța ori templul, non-ortodox, la rînd cu imobilele gării, legea geamului, lucrurile de două ori mai șterse prin el, prin ochi de patru ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
veți lucra în contrapartidă! dacă nu este de la o firmă autorizată! ai auzit? nu are de "Remar" de Pașcani, nu se plimbă! păi GFR Grup Feroviar Român i-o luat prima dată pe Simeria, ce i-o prostit și pe ardelenii ăia! cele mai mari probleme aici le-o avut, la Pașcani! o plecat tineretu', o rămas bătrînii! că n-am eu păru alb! fă și mie un filet cu bază de cant! ce-ai crezut, că moldovenii sînt proști? bagă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din celelalte centre de învățământ din Țară, aproape că nu găsești publicații pe măsură - științifice și didactice. Iașul, prin corifeii săi - profesori și cercetători științifici - din trecut și contemporani aproape că nu găsești un termen de comparație. Iașul, cum spun ardelenii, sunt „fruncea” - atât pe plan didactic cât și științific; „Cinste lor” și urări de sănătate. Cu stimă și să auzim numai de bine, Prof.Perju OMAGIU PROFESORULUI UNIVERSITAR DR. GHEORGHE MUSTAȚĂ LA CEA DE-A 75-A ANIVERSARE Stăruie în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
aș putea spune, cu deosebită dăruire. Deși cunosc foarte mulți moldoveni deosebit de înflăcărați, harnici, buni camarazi, cu dăruire deplină pentru țară, parcă ar fi ostașii lui Ștefan la Vaslui, fiii Vrâncioaiei sau dorobanții la Plevna. Nu sunt mai prejos nici ardelenii, muntenii sau oltenii. Dacă în aviație, eroul războiului a fost Horia Agarici, în marină s-a remarcat Constantin Bibi Costăchescu, un excepțional comandant de submarin, cel care a scufundat „Uraleț-ul”. În prima parte a campanii din est,- pe 26 iunie
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
populația, năpăstuită, înjură în dreapta și-n stânga, biserica ortodoxă se războiește cu papistașii, cu protestanții și cu greco catolicii, ungurii cu românii, românii cu ungurii, ungurii cu secuii și toți cu țiganii și cu ce a mai rămas din evrei. Ardelenii îi beștelesc pe regățeni (și viceversa) sau se coalizează cu ei contra moldovenilor, televiziunile se bat între ele, SRI e într-o surdă concurență cu SIE, patronii de cluburi sportive se încaieră piperat săptămână de săptă mână, ministrul justiției se
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
să facă unele recomandări, în condițiile în care, în Bucovina, nu se aflau asemenea indivizi cunoscători ai normelor de drept austriece 254. Între cei recomandați de el s-au aflat foștii lui colaboratori la traducerea actelor juridice în limba română, ardelenii Georg Oechsner și Ioan Budai-Deleanu, primul ajungând grefier la Tribunalul provincial din Lemberg, iar cel de-al doilea secretar al aceleiași instanțe 255. III.12. Boala și dizgrația În timpul îndeplinirii stresantelor sale îndatoriri oficiale la Cancelaria Aulică Reunită Boemiano-Austriacă, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
pecetea capului de zimbru, un zimbru Mușatin, prin Petru, Roman, Alexandru, Bogdan, Ștefan, Rareș, Ion Vodă, pecete care stă și va sta mărturie neclintită prin vremi și peste vremi, arătând că basarabenii și bucovinenii, la fel ca moldovenii, muntenii și ardelenii, din daco-romani se trag și tot români sunt. Răpite de la sânul mamei lor, supuse colonizării și rusificării forțate, Basarabiei și Țării de Sus a Bucovinei nu le mai rămânea decât reînvierea dragostei de glie și neam, cultivată de Grigore Ureche
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
împăratului de la Viena. Și-au intrat veseli, încrezători, ca niște frați eliberatori. Și-au fost, într-adevăr, primiți cu flori și cu lacrimi de bucurie și cu îmbrățișări, și cu horincă, și cu pită și slană, cum mănâncă ei; că ardelenii îs oameni harnici, dar și mănâncă bine. Numai că nemții, când au aflat c-ai noștri au intrat să elibereze Ardealul, au sărit în ajutorul austriecilor și-a ungurilor; și-au trimis oști numeroase, înarmate până-n dinți, la care ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mai multor literați cu noi pînă acum făcute, cunoaștem că românul încă poftește de aci nainte o hrană pentru inimă și mintea sa mai sățioasă. Și Foaia de duminică cu sfîrșitul anului curgătoriu va să înceteze. Dar acum, domnilor! Noi ardelenii, atunci cînd frații noștri de peste Carpați cetesc cinci, șase gazete și foi literare în limba romînească să rămînem de la o astfeliu de întreprindere, care cel mult patru sau cinci sute de patrioți și naționaliști literați și bine simțitori sînt în
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
faptă cum că limba românească este destoinică de a să putea deplini, regula și îmbogăți ca oricare alta; și încă cu atîta mai mult cu cît are izvoare mai bogate pă maica și surorile sale, de unde să se poată ajutora: ardelenii, mai mult decît un milion și două sute mii romîni să rămîie tocma acuma răci și nesimțitori pentru limba sa, pă care, precum toate națiile, așa și dînșii să cuvine să o aibă de pavăză și paladiul său? Nu, domnii miei
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
pelerinaj, mai ales reproduceri ale icoanei miraculoase. Aparțin, într- adevăr, Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi, după cum aflasem anterior, fără a putea verifica însă informația. Întreb, puțin provocator, dacă moldovenii de la Iași sunt mai darnici și mai deschiși la pungă decât ardelenii de la Nicula. Bărbatul rotund, blond, cu un „ceva” slavo-ucrainean în privirea sa verde albastră, râde cu poftă, deloc deranjat, și-mi spune cu umor : „Nu sunt mai darnici, dar sunt ceva mai bogați ! Numai că zici că au arici pe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
niște trepte, cred că erau 20-30 de trepte, poate mai multe, până la gura malaxorului, unde aruncai cimentul. Cei care erau mai vechi acolo ne-au spus: „Tu de unde ești?” - „Din Ardeal” - „Ce-ai făcut?” - „Am fost la muncă și...” - „Voi, ardelenii, o să supraviețuiți trei luni”. - Cine a spus asta? - Ceilalți deținuți, mai vechi. - Șefii de baracă? - Nu. Nu mai erau șefi de baracă. Acolo erau șefi de lucrări. „Voi, dacă ați mai lucrat, o să supraviețuiți trei-patru luni. Ăștia care nu au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
probleme atât de grele, încât n-a putut da o mână de ajutor frățesc la ce se petrecea dincolo de Prut; basarabenii, prinși în vârtejul revoluțiilor, au trebuit să se descurce singur. Marele noroc l-a avut Basarabia și România de la ardelenii din armata austro-ungară, prizonieri în Rusia, care au cerut insistent să lupte pentru România. O parte dintre aceștia au rămas, în împrejurări foarte grele, în Basarabia, contribuind hotărâtor la clarificarea poziției de urmat pentru basarabeni. Ardelenii au fost cei care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Basarabia și România de la ardelenii din armata austro-ungară, prizonieri în Rusia, care au cerut insistent să lupte pentru România. O parte dintre aceștia au rămas, în împrejurări foarte grele, în Basarabia, contribuind hotărâtor la clarificarea poziției de urmat pentru basarabeni. Ardelenii au fost cei care, însuflețiți de idealul național, al unui stat care să cuprindă pe toți românii, i-au „monitorizat” pe fruntașii românilor din Basarabia care ar fi vrut autonomia în cadrul Federației Ruse. Până la elaborarea „celor 14 puncte” de către președintele
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
le spunea mare lucru; ei erau victimele propagandei rusești a „Maicăi Rossia” și a „tătucului Țar”. De acolo, de la Rossia pravoslovnică, așteptau ei mântuire, speranță și dreptate. Câțiva studenți entuziaști din Basarabia și-au deschis urechile și la ce spuneau ardelenii despre o unire a românilor. Nici soldații basarabeni din armata rusă n-au mai vrut o întoarcere la trecut, voiau o viață națională proprie și reforme democratice. În acest sens s-a desfășurat Congresul ostașilor moldoveni de la Chișinău din 25
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
putut zice nimic, dar am înscris în sufletul meu o învățătură: că Dumnezeu i-a dat omului mintea ca s-o folosească pentru binele lui și al aproapelui. Deși unii folosesc capul numai „ca să aibă cuier pentru pălărie”, cum zic ardelenii. Amu... nu-i vremea dumneavoastră În peregrinările prin satele Apusenilor ședeam de vorbă cu oamenii despre vremurile ce vor veni după ocupația sovietică. Unii intuiau marea nenorocire spirituală și materială, alții încercau să se amăgească cu gândul că ne vor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Fiecare pasăre pe limba ei piere”. Lângă el stă nebunul sau ofițerul. Înfățișarea lui e ciudată, capul e pe jumătate alb, pe jumătate negru: nu e întreg la minte. Stilul lui de luptă e foarte curios. Se duce, cum zic ardelenii, într-o dungă. Oprindu-se unde îi vine, distrugând totul în cale. El nu are capacitate de discernământ, are o idee fixă. Și el are o dublură. Dacă piere un nebun, îi ia locul altul. Ideile nebunilor care conduc lumea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Ei sperau că-n reeducare vor câștiga... La cei care admit sau cei care se implică în reeducare, fie că vor face detenție mai scurtă - că erau bine pecetluiți, pentru că erau cu condamnări între 8 și 10 ani, în timp ce noi, ardelenii, în general am fost cam sub 5 ani - fie vor lua funcții după ce se duc acasă. Atât de naivi au fost... De unde-a plecat totul? Că, practic, reeducarea a plecat de la alții, nu de la acești Stoian și Levinschi și care
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Da’ au fost și moldoveni care-au fost rezistenți, da’ foarte puțini... Curios lucru, să nu vă mire... Oltenii au rezistat foarte bine. Oltenii erau cinstiți, corecți, da’ cei cu atitudine corectă și care se bucurau de mult respect erau ardelenii... Măi, vezi că ăștia-s ardeleni, ăștia nu mint, ăștia nu înșală. ăștia spun adevărul, nu te minte ca noi... Ardelenii se bucurau de respect, în general... Moldovenii mai puțin... Cum era figura lui Stoian? O figură de... de nicicum
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
foarte bine. Oltenii erau cinstiți, corecți, da’ cei cu atitudine corectă și care se bucurau de mult respect erau ardelenii... Măi, vezi că ăștia-s ardeleni, ăștia nu mint, ăștia nu înșală. ăștia spun adevărul, nu te minte ca noi... Ardelenii se bucurau de respect, în general... Moldovenii mai puțin... Cum era figura lui Stoian? O figură de... de nicicum. O figură care nu spunea multe, o figură care nu arăta nici inteligență, nici bună dispoziție, nici bonomie, nu arăta nimic
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
România. Mișcarea de emancipare națională a avut o intensitate mult mai mare în Transilvania, acțiune coordonată de către Consiliul Național Român Central. Eșuarea tratativelor româno-maghiare din prima jumătate a lunii noiembrie 1918, a dus la convocarea Marii Adunări de la AlbaIulia, unde ardelenii și-au exprimat dorința de a se uni cu România. În timp ce la Alba-Iulia se încheia ultimul act care a dus la constituirea statului național unitar român, la București, Prezan încheia pregătirile pentru intrarea în capitală a regelui Ferdinand. Deși Primul
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]