1,000 matches
-
să păstreze coeziunea grupului), trec de obicei în registrul popular, familiar, de unde dispar tocmai pentru că și-au pierdut funcția ințială, sau se mențin o perioadă în lexicul unor scriitori, cu intenționalitate stilistică ludică sau provocatoare. O altă trăsătură esențială a argoului este efemeritatea. De aceea, pentru argou creativitatea este o necesitate. La nivel fonetic, creativitatea se relevă prin particularități fonetice ale pronunției populare a unor cuvinte (a se benocla, panaramă pentru "panoramă", bagabond etc.). La nivel morfosintactic, poate fi identificată accentuarea
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
obicei în registrul popular, familiar, de unde dispar tocmai pentru că și-au pierdut funcția ințială, sau se mențin o perioadă în lexicul unor scriitori, cu intenționalitate stilistică ludică sau provocatoare. O altă trăsătură esențială a argoului este efemeritatea. De aceea, pentru argou creativitatea este o necesitate. La nivel fonetic, creativitatea se relevă prin particularități fonetice ale pronunției populare a unor cuvinte (a se benocla, panaramă pentru "panoramă", bagabond etc.). La nivel morfosintactic, poate fi identificată accentuarea tendințelor populare ale limbii române, cum
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
viețașii de pe Rahova) sau care creează structuri de insistență (are bani pe el), uzul extins al locuțiunii la greu, locuțiunea verbală a se băga în seamă cu cineva, superlativul construit pe tiparul repetitiv băiat de băiat (construcție sintactică apărută în argou și trecută în limbajul colocvial). La nivel semantic, sensurile sînt determinate în mare măsură de context. Lexicul argotic are o sinonimie foarte bogată și în permanentă amplificare: noțiunile fundamentale - părțile corpului uman, acțiunile de bază (a mînca, a bea, a
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a înșela, a trăda, a muri, a ucide), personajele-cheie (hoțul, prostituata, polițistul), banii, nebunia, abilitatea, naivitatea, sînt ilustrate de zeci de cuvinte și expresii care se diferențiază nu prin referent, ci prin nuanțe afective și conotații sociale. La nivel pragmatic, argoul se caracterizează prin acte de vorbire specifice, mai ales din sfera conflictuală: insulte, imprecații, amenințări. Atitudinea dialogală este, în general, necooperativă, de suspiciune generalizată. Dialogul necooperativ se manifestră prin replici care exprimă neîncrederea față de interlocutor și față de ceea ce susține acesta
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
te dai la o parte), fie prin transpunerea acțiunilor dorite în scenarii negative (lovește-mă cu o țigară). Interpelarea este adesea ironică, mai ales în adresarea către străinii de grup (Nea Caisă), iar cea către inamici este agresivă și insultătoare. Argoul dispune de o mare varietate de antroponime, porecle în marea lor majoritate, cu corespondent între substantivele comune, sau legate de eroi populari din filme sau din literatură (Zorro, Piedone, Superman, Sandokan etc.). Toponimia argotică urbană este alcătuită din denumiri glumețe
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Toponimia argotică urbană este alcătuită din denumiri glumețe de localități sau monumente (Bucale, Pailanda pentru Botoșani, oraș poreclit "Țara paielor", Piatra Crăcănată pentru Arcul de Triumf). Lexicul argotic s-a creat prin mijloace externe și interne de evoluție a limbii. Argoul conține un număr important de împrumuturi din alte limbi și adaptate fonetismului limbii române: împrumuturi din engleză (a drinkui "a bea", a tripui "a se droga"), din franceză (a parli "a vorbi"), din italiană (a se da grande, a giorno
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a bea", a tripui "a se droga"), din franceză (a parli "a vorbi"), din italiană (a se da grande, a giorno), din rusă (balșoi, balșoaie "mare"), din limba romani, împrumuturile țigănești fiind elementul cel mai caracteristic și mai bogat al argoului românesc (a ciordi, diliu, biștari, lovele, șukar etc.), din turcă (sanchi "ca și cum" în expresia de sanchi, a cafti și derivatul substantival cafteală, caft de la "caftan"), din limba greacă (marafeți, paranghelie), din idiș (blat, cușer, mahăr), din germană (chix, șmecher). Majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
biștari, lovele, șukar etc.), din turcă (sanchi "ca și cum" în expresia de sanchi, a cafti și derivatul substantival cafteală, caft de la "caftan"), din limba greacă (marafeți, paranghelie), din idiș (blat, cușer, mahăr), din germană (chix, șmecher). Majoritatea cuvintelor și expresiilor din argoul românesc sînt rezultatul unor evoluții interne ale limbii, al unor schimbări de sens produse prin procesele cognitive fundamentale - metaforă, metonimie, restrîngeri și extinderi semantice, specializări și generalizări -, dar și prin procedee retorico-pragmatice (ironie, antifrază, eufemism, litotă și hiperbolă) care se
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și generalizări -, dar și prin procedee retorico-pragmatice (ironie, antifrază, eufemism, litotă și hiperbolă) care se stabilizează prin uz. Procesele cognitive și utilizările retorico-pragmatice sînt plasate în planuri diferite și se pot combina, dînd naștere la metafore ironice, eufemisme metonimice etc. Argoul recurge la aceleași mijloace interne de îmbogățire a vocabularului limbii române populare: derivarea, compunerea și conversiunea. Alte surse ale lexicului argoului sînt: abrevierile, frazeologia, jocurile de cuvinte: "păsăreasca", cuvîntul-valiză (țuicomicină), calamburul (botanist "naiv", derivat de la "a pune botul", budist "cel
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
utilizările retorico-pragmatice sînt plasate în planuri diferite și se pot combina, dînd naștere la metafore ironice, eufemisme metonimice etc. Argoul recurge la aceleași mijloace interne de îmbogățire a vocabularului limbii române populare: derivarea, compunerea și conversiunea. Alte surse ale lexicului argoului sînt: abrevierile, frazeologia, jocurile de cuvinte: "păsăreasca", cuvîntul-valiză (țuicomicină), calamburul (botanist "naiv", derivat de la "a pune botul", budist "cel care curăță closetul", pisanie "bătaie, anchetă" de la "a pisa", bordeleză "prostituată", sticlar "bețiv"), pseudo-limbi străine (pe nevé), pseudo-nume proprii (substantive comune
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
să fie congruente (și percepute ca atare de interpret), fiind necesar ca această congruență să fie realizată din punctul de vedere al nivelurilor discursive. Nivelurile sau registrele limbii sînt cele legate de diferențierea socială (limbă standard vs. limbă populară vs. argou) și funcțională (limbă comună, limbaj tehnico-științific, limbaj academic etc.). În ce privește materializările discursive ale coerenței (referință, substituție, elipsă, conjuncție și coeziune lexicală), Daniela Rovența-Frumușani consideră că ele sînt referențiale (determinate de referentul extralingvistic și de cel discursiv) și că manifestării lexicale
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
considerat ca fiind corect sau ca fiind limbă autorizată. Orice abatere de la această normă constituie o greșeală a cărei sancționare variază după situație: a folosi înjurături, invective sau cuvinte licențiose într-un tribunal poate fi considerat un ultraj, a folosi argoul într-o publicație de cultură este apreciat ca fiind inadmisibil. Prescripția lingvistică poate să se refere chiar la formatul discursului scris sau oral. Așa se întîmplă, de exemplu, în cazul activităților la care scrisul este supus unor codificări sau unor
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Limbaj familiar și argou la ora de limbă franceză Prof. Elena Dăscălița Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani Reînnoirea limbii franceze face parte din orizontul didactic actual și corespunde unei cereri sociale și educative. Între franceza practicată în ora de clasă și cea pe care
Caleidoscop by Elena Dăscălița () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93231]
-
una dintre dificultățile predării limbilor este că avem norme diferite și că ajungem în situația în care oameni care au învățat foarte bine franceza să fie derutați în momentul sosirii lor în Franța. De aceea, același lingvist recunoaște necesitatea predării argoului la ora de limbă franceză fără să se exagereze, desigur. Deschizând predarea limbilor spre varietatea utilizărilor limbii franceze punem mai mult accentul pe competența de comunicare. Interesul este direcționat astăzi spre dezvoltarea exprimării spontane, bazate pe capacitatea transpunerii care ar
Caleidoscop by Elena Dăscălița () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93231]
-
profesorii de franceză utilizează o normă rafinată care este indiciul statutului intelectual ridicat, dar care privează astfel limba de vitalitatea pe care ar câștiga-o printr-o eventuală deschidere spre varietate. Evoluția limbii, mai ales a limbajului familiar și a argoului în raport cu norma și cu evoluția societății constituie un subiect complex și departe de a putea fi exhaustiv. Un punct de plecare al unei astfel de analize îl constituie prezentarea relației care se stabilește între normă și societate, aspectul social al
Caleidoscop by Elena Dăscălița () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93231]
-
lovește de rezistența utilizatorilor săi obișnuiți dornici să păstreze integritatea limbajului lor. Predarea limbii franceze trebuie să se adapteze acestor schimbări din cadrul societății și din interiorul limbii dat fiind interesul manifestat astăzi față de exprimarea spontană. Introducerea francezei familiare și a argoului la ora de limbă franceză deschide învățarea spre o stăpânire a tuturor posibilităților limbii. Studiind la clasă varietățile și schimbările care se produc în permanență în limbă, mai ales în aceea a tinerilor, evităm sentimentul de dezorientare pe care l-
Caleidoscop by Elena Dăscălița () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93231]
-
pușcăriași, unde contemplarea estetică are în obiectiv imagini brute. În Fătălăul identificăm stilul oral, cuvinte argotice, ludic și colocvialitate, grotesc, senzual, spontaneitatea înregistrării detaliului, formula tradițional-folclorică, mărci ale oralității (interjecțiile "mă", "na"), interogația retorică, construcția incidentă "al dracului", elemente de argou ("a rămâne grea"), comparații rafinate, pendulare între vulgar și grațios, toate fac din această poezie o "operă de rafinament, de subtilitate artistică" (G. Călinescu). Această poezie se înscrie în estetica urâtului, păstrează rima împerecheată, din poezia populară, are o sonoritate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cele din ciclul Blue Jeans, poeme cu mare priză la studenți, dar cunoscute, la timpul respectiv, numai de publicul oarecum restrâns al recitalurilor de poezie, pe cale orală, așadar, ori transcrise în copii manuscris. În aceeași perioadă, alcătuiește un dicționar de argou român modern care, la prima încercare de a fi publicat sub formă de „fișe pentru un dicționar posibil”, în revista „Săptămâna”, nu depășește cenzura secției de literatură a Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Este una dintre „utopiile” lui A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
Ottawa, New York, Washington etc.) au fost puse în scenă, din nou, și în țară după 1989 și, de asemenea, incluse în repertoriul teatrului la microfon. Concomitent cu poezia și dramaturgia, A. abordează și teoretic preocupările sale fundamentale, pasiunea pentru studiul argoului alăturându-se poeziei și dramaturgiei, iar eseurile sale pe aceste teme sunt publicate în mai multe ediții succesive. Reunite într-un volum publicat în 1997, la București, Utopii, eseurile sunt însoțite de fragmente autobiografice, remarcabile pentru verva ce le animă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
cu dinți îndeosebi), a ironiei, a maliției, a grotescului și posedând o imaginație asociativă fenomenală, o inventivitate verbală inepuizabilă, el întrebuințează cuvinte din toate sferele limbii, de la neologisme rare la neaoșisme și arhaisme stridente, de la noțiuni abstracte la termeni de argou și vulgari, manipulează morfeme și combină părți de vorbire, ca Arghezi (dar într-un fel al său), în cele mai insolite moduri, pune lucrurile și cuvintele în relații imprevizibile, amuzante și deconcertante, sucește fraza în fel și chip, uneori o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
Cel mai activ colaborator este Iorgu Iordan, care semnează studii de fonetică, dialectologie, onomastică, toponimie, stilistică, recenzii la cărți de lingvistică, românești și străine, curiozități lingvistice, note, polemici etc. În volumul al IV-lea (1938) se tipăresc patru studii despre argoul românesc, semnate de Valentin Gr. Chelaru, C. Armeanu, Gh. Agavriloaie și Iorgu Iordan. Ultimul volum, XI-XII, 1944-1945, reprezintă o adevărată carte, în trei părți, cu peste 400 de pagini, avându-l ca autor pe Gheorghe Ivănescu (Probleme capitale ale vechii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285938_a_287267]
-
Akira Yoshizawa (1911-2005), considerat a fi cel mai prolific artist japonez de origami în secolul XX. 12 În traducere ad litteram, nuca lui Adam. Este considerată a avea un caracter sexual secundar masculin, fruct al activității hormonale. 13 Vulvă, în argou, păsărică. 14 Podoabă, ornament, motiv grecesc care constă într-o fâșie mai mult sau mai puțin largă în care se repetă aceeași combinație de elemente decorative, formate în special din linii și unghiuri drepte. 15 Gamada vine de la gamma, a
by Miguel de Unamuno; [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
precum Muhammad Ali), așa cum apar în antologia îngrijită de Ann Charters, The Portable Beat Reader. Sintagma "Beat Generation" a fost folosită de Jack Kerouac într-o conversație cu John Clellon Holmes pentru a defini o mișcare nonconformistă în New York. În argoul cântăreților afro-americani de bebop, beat însemna de proastă calitate, epuizat, marginal (vezi sensuri asemănătoare în folosirea cuvântului în romanul lui Kerouac, On the Road). Kerouac a încercat să îi adauge cuvântului conotațiile mistice ale lui beatific. Experiența mistică și revelațiile
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
care furia lui se transformă în energie sexuală. Pentru a evita această violență feminină, „masculul“ trebuie nu să fie moale, ci să demonstreze că nu are nevoie de stimuli. Vorbește vulgar. Dacă facem o incursiune pe teritoriul jargonului și al argoului, vom vedea că aceste forme de expri ma re le sunt necesare tinerilor în mecanismul de delimitare în grupuri din ce în ce mai mici, până când devine iminentă constituirea cuplurilor. În fața partenerei de cuplu, vorbirea vulgară a băiatului este și ea o formă de
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
de rezultate, o concentrare excesivă pe probleme minore care pot fi cuantificate cu ușurință și, din păcate, o acordare minimă de considerație problemelor majore care afectează modul cum trăiesc indivizii în comunități. Științele politice au devenit un domeniu al unui argou de așa-zise legi, bazat pe discuții între colegi cu foarte puține încercări de adresare către publicul invizibil. Astfel, aceasta ar fi modestă ca știință și irelevantă ca politică. Critica făcută de Ricci este, desigur, intensă. Se pune întrebarea dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]