999 matches
-
sensurile "a repezi", "a pune la punct", "a nu da atenție". Mai frecventă în uz este totuși expresia a da cu flit - "a alunga", necuprinsă în dicționarele noastre generale, dar înregistrată de cele consacrate argoului. Nina Croitoru-Bobârniche, în Dicționar de argou al limbii române (ediția a II-a, 2003), izolează mai multe subsensuri ale expresiei: "a ironiza", "a înfrunta", "a determina să plece". Expresia este încă actuală, așa cum o dovedește și prezența sa în dicționarele de argou on-line, alcătuite prin contribuția
Flit și zacherlină by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8987_a_10312]
-
Croitoru-Bobârniche, în Dicționar de argou al limbii române (ediția a II-a, 2003), izolează mai multe subsensuri ale expresiei: "a ironiza", "a înfrunta", "a determina să plece". Expresia este încă actuală, așa cum o dovedește și prezența sa în dicționarele de argou on-line, alcătuite prin contribuția voluntarilor. În aceste dicționare, locuțiunea a da cu flit este explicată prin parafrazările "a da papucii, a termina o relație", sens ilustrat cu ajutorul exemplului "I-am dat cu flit la boarfă că mă enerva... janghina" (123urban
Flit și zacherlină by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8987_a_10312]
-
pulveriza un insecticid pentru a alunga insectele supărătoare este invocat în mod figurat pentru a descrie acte și atitudini negative față de alte persoane. Atitudinea de respingere se manifestă diferit în funcție de context: ca explicită alungare, eliminare - sau ca simplă ignorare. În argou par să fi pătruns și sensurile celui de-al doilea flit, regionalismul înregistrat în DA: la Nina Croitoru Bobârniche flit apare și cu sensul de "gură" (dar și cu cel de "scuipat", produs prin metonimie pornind de la gură, sau poate
Flit și zacherlină by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8987_a_10312]
-
regionalismul înregistrat în DA: la Nina Croitoru Bobârniche flit apare și cu sensul de "gură" (dar și cu cel de "scuipat", produs prin metonimie pornind de la gură, sau poate prin metaforă, pornind de la insecticidul-spray); și George Volceanov, în Dicționar de argou al limbii române, înregistrează sensul "gură". Mai puțin fixată este expresia a trage un flit ("Aschimodia nu i-a tras un flit între felinare?" - M. Sîntimbreanu, Recreația mare, 1978), care poate avea sensul "a scuipa", dar și, contextual, "a lovi
Flit și zacherlină by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8987_a_10312]
-
se retrage", a călca accelerația "a se grăbi", a trage pe dreapta "a se culca", a-și face plinul "a mînca, a bea") sau ale situațiilor de criză (a fi în pană, a rămîne pe jantă). În noile inventare de argou contemporan (123urban.ro, dictionarurban.ro) sînt înregistrate și verbul a parca, cu mai multe sensuri figurate, precum și expresia a sta parcat "a sta liniștit, a rămâne calm": Stai parcat mă, e de-al nostru!". Corpul uman poate fi transpus în
Omul-mașinărie și "bateriile sufletului" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9104_a_10429]
-
s-a terminat programul, după cum spunea o tanti în gura mare, o tanti care lucrează în slujba cetățeanului" (brandingromania.com) etc. Efectul comic al acestor utilizări provine din mimarea cu intenție ironică a atitudinii respectuos-admirative și a limbajului infantil. În argoul interbelic, substantivul nene a fost înregistrat și cu sensul de "patron al unei case de toleranță"; "întreținut (și apărător) al unei femei care practică prostituția", "proxenet", sinonim cu argoticul "pește". Sensul, înregistrat și de Dicționarul limbii române (DLR, Litera N
"Nene" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9123_a_10448]
-
la fel de ușor de înțeles prin ce devine prototipică situația curcii. Ca să explicăm expresia, trebuie să presupunem că lemnele sau crăcile nu sînt obiectul contemplației (așa cum ar presupune varianta cu prepoziția la, rară dar preferată de G. Volceanov, în Dicționar de argou al limbii române, 2006: "a se uita ca curca la crăci"); e vorba, mai curînd, de curca prinsă între lemne sau crăci, al cărei aer pierdut accentuează impresia de prostie atribuită în imaginarul popular păsării (mai ales în ipostazele curcă
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
apare mai rar. În limbajul tinerilor, prin anii 1970-1980, nu a fost un cuvînt la modă, ci doar o apariție pasageră, legată mai mult de preferințe individuale ale unor vorbitori. De altfel, cuvîntul nu e înregistrat nici în studiile despre argou din perioada ante- sau postbelică, nici în primele glosare și nici în majoritatea glosarelor și dicționarelor monolingve sau bilingve publicate după 1989 (T. Tandin, George și Anca Volceanov, George Volceanov; la ultimul apare termenul caștaliu, care ar putea avea o
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
și nici în majoritatea glosarelor și dicționarelor monolingve sau bilingve publicate după 1989 (T. Tandin, George și Anca Volceanov, George Volceanov; la ultimul apare termenul caștaliu, care ar putea avea o legătură cu cașto). În Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române (ed. a II-a, 2003), este cuprinsă forma caștoc, caștoacă, adjectiv - cu sensul "frumos"; caștoc este o adaptare a adjectivului cașto (cu accentul pe finală), la tiparele fonetice și morfologice ale adjectivelor românești (ex.: bondoc-bondoacă); e greu
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
spus dacă s-a format mai întîi, prin analogie, femininul caștoacă, din care s-a refăcut un masculin, sau dacă masculinul a fost produs mai întîi. Am constatat în ultima vreme, cu destulă surprindere, că termenul face încă parte din "argoul pasiv" al noii generații, ba chiar a fost redescoperit și se bucură de o circulație destul de mare: în cîteva chestionare aplicate în ultimii ani unor studenți, în care erau cuprinse cuvinte argotice mai rare sau învechite, cașto era unul dintre
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
mai cașto melodie" (hopa.ro), "e mega cașto" (maglavais.ro), "e super cașto" (calificativ.ro), "e cașto rău de tot" (videoclip.cinemall.ro), "jocul este cool, cașto, mișto, tare" (forfun.ro), "un text cașto" (poezie.ro) etc. În dicționarul de argou on-line "123urban.ro", cuvîntul e înregistrat (30 oct. 2006) și definit prin sinonime: "ca lumea, cool, mișto". Unele însemnări transmit impresia (pe care o împărtășesc) că termenul a ieșit la un moment dat din circulație, părînd să caracterizeze o fază
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
cuvîntul e înregistrat (30 oct. 2006) și definit prin sinonime: "ca lumea, cool, mișto". Unele însemnări transmit impresia (pe care o împărtășesc) că termenul a ieșit la un moment dat din circulație, părînd să caracterizeze o fază mai veche a argoului contemporan - "pe vremea mea se zicea "cașto" nu "cool", și eram "cașto" și fără bască" (blog.sirg.ro); "am fost și șoim al patriei și pionier (...), spuneam caștoc în loc de mișto" (iasirock.digitaverna.ro). Datele statistice arată fie că această impresie
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
fi fost evocată o eventuală sursă țigănească a interjecției. Mă gîndesc la verbul geanau "știu" (folosesc transcrierea românizată, nu pe aceea cu caractere specifice, propusă pentru standardizarea internațională a limbii romani). Verbul cu sensul principal "a ști" a pătruns în argoul românesc cu forma a gini și cu sensurile "a înțelege, a descoperi, a observa, a vedea etc." Răspîndirea sa este destul de mare. Atestată din anii '30 - în glosarul lui V. Cota din 1936, în articolele lui C. Armeanu (1937), Gh.
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
căutare de expresivitate și înnoire. Folosirea verbului a seca cu acest sens și în construcția dată nu este înregistrată în dicționarele mai vechi, ceea ce pare a confirma impresia că este vorba de o inovație. Verbul apare însă în Dicționarul de argou al limbii române, de Nina Croitoru Bobârniche, unde găsim, deja din prima ediție, din 1996, explicația a seca (pe cineva) = "a enerva, a irita pe cineva". În schimb, G. Volceanov, în Dicționar de argou al limbii române, 2006, înregistrează doar
"Mă seacă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9451_a_10776]
-
Verbul apare însă în Dicționarul de argou al limbii române, de Nina Croitoru Bobârniche, unde găsim, deja din prima ediție, din 1996, explicația a seca (pe cineva) = "a enerva, a irita pe cineva". În schimb, G. Volceanov, în Dicționar de argou al limbii române, 2006, înregistrează doar sensurile populare mai vechi ale verbului: a-l seca (pe cineva) la ficați = "a simți o durere fizică puternică; (despre griji, necazuri) a necăji (pe cineva), a frământa (pe cineva), a chinui (pe cineva
"Mă seacă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9451_a_10776]
-
unor continuări cinematografice și prin jocuri pe computer. Termenul ninjalău are avantajul unei încadrări morfologice perfecte, realizînd în plus o radicală adaptare stilistică: sonoritatea sufixului îl plasează în plin registru popular, familiar-argotic. Pătrunderea prin limbajul copiilor, al adolescenților, contaminarea cu argoul sînt unele dintre cele mai sigure căi de răspîndire a unei forme. Sufixul -ău (-ălău) - este augmentativ și peiorativ; a fost descris ca atare de Zorela Creța, într-un articol din 1967 ("Sufixele peiorative", în Studii și materiale privitoare la
"Ninjalău" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9475_a_10800]
-
fel de vagabond îndrăcit pe care nimeni și nimic nu-l poate ține-n loc, "regulându-i pe toți cei care vroiau să-l reguleze". Radu Aldulescu introduce, din loc în loc și cu bun dozaj, pigmenții unui limbaj crud, un argou al mahalalei bucureștene din care se vor ivi, peste ani, și actualii băieți de băieți. Dialogurile lui Mite cu Bajnorică și aventurile amândurora pe litoral, alături de obseda(n)ta Atena, sunt de o virtuozitate epică și stilistică remarcabilă. Când ești
Viață de câine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9541_a_10866]
-
Scînteie, " Din viața de pușcărie"), unde apar atît blat, cu explicația "unit", cît și a blătui - "a mitui". În perioada interbelică, termenul blat pare să fi fost deja foarte răspîndit, pentru că apare la aproape toți autorii de articole lingvistice despre argou (P. Ciureanu, 1935, Al. Vasiliu, 1937, V. Gr. Chelaru, 1937, C. Armeanu, 1937 etc.) - ca și în micul glosar, din 1936, al lui V. Cota (Argot-ul apașilor). În anii '30 sînt menționate unele sensuri pe care nu le mai regăsim
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
O va face în 1941 slavistul B.-O. Unbegaun, care va oferi (în articolul "Notes d'argot roumain") explicația cea mai convingătoare, comparînd situația din română cu cea din rusă, unde blat a cunoscut un succes extraordinar: ca termen de argou, folosit în expresia po blatu "în mod ilegal" și legat de blatnoi "răufăcător, criminal" (cuvînt care intra chiar în desemnarea argoului interlop). În rusă, blat era explicat ca preluare din argoul polonez, care l-ar fi împrumutat din idiș, unde
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
convingătoare, comparînd situația din română cu cea din rusă, unde blat a cunoscut un succes extraordinar: ca termen de argou, folosit în expresia po blatu "în mod ilegal" și legat de blatnoi "răufăcător, criminal" (cuvînt care intra chiar în desemnarea argoului interlop). În rusă, blat era explicat ca preluare din argoul polonez, care l-ar fi împrumutat din idiș, unde avea sensul "(om) de încredere". Unbegaun presupune că în română cuvîntul ar fi intrat direct din idiș, dar poziția lui ar
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
blat a cunoscut un succes extraordinar: ca termen de argou, folosit în expresia po blatu "în mod ilegal" și legat de blatnoi "răufăcător, criminal" (cuvînt care intra chiar în desemnarea argoului interlop). În rusă, blat era explicat ca preluare din argoul polonez, care l-ar fi împrumutat din idiș, unde avea sensul "(om) de încredere". Unbegaun presupune că în română cuvîntul ar fi intrat direct din idiș, dar poziția lui ar fi fost întărită și de circulația argotică din rusă. Așa
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
circulația argotică din rusă. Așa se explică, de altfel, unele diferențe de sensuri (între "de încredere" și "ilegal") și chiar de construcție (pe blat fiind un posibil ecou al lui po blatu). Diferențe evidente există mai ales între înregistrările din argoul hoților și cele din literatura lui I. Peltz (semnalate de Iordan); în acestea din urmă, sensul este probabil cel din idiș - "apropiat, familiar, de-ai noștri" (,vrei să fii blat cu toată lumea", Actele vorbește). Frecvența cu care primele semnalări ale
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
cu sensul verbului, pentru că, în principiu, cineva nu poate fura tocmai lucrul care îi aparține (dar să nu uităm că există și expresia a-și fura singur căciula). Formula este una glumeață, paradoxală, în care, cum se întâmplă adesea în argou, apare o inversare a rolurilor tipice. În prezentarea eufemistică a bătăii, cu răsturnarea ironic-antifrastică a perspectivei, victima este un profitor, căruia agresorul îi face o favoare. Cel bătut este, astfel, mîngîiat, altoit, cîrpit etc. Mai mult: în prim plan apare
La furat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7736_a_9061]
-
și-a furat o găleată de gunoi (goală evident) în creștet" (muzicisifaze.com); "fiecare din noi și-a furat o trântă" (luciananeacsu.blogspot.com). Expresia a o fura este înregistrată cu sensul "a lua bătaie de la cineva" în Dicționarul de argou al Ninei Croitoru Bobârniche (ediția a II-a, 2003) și apare, cu același sens, în glosarul on-line dictionarurban.ro; George Volceanov (2006) îi limitează, nejustificat, sensul, considerând că se folosește doar despre copii: "a lua bătaie de la un adult". Exemplele
La furat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7736_a_9061]
-
2006) îi limitează, nejustificat, sensul, considerând că se folosește doar despre copii: "a lua bătaie de la un adult". Exemplele numeroase pe care le găsim pe internet par să indice o preferință specială manifestată pentru formula a și-o fura în argoul sportiv, mai ales în cel al fotbalului; sensul e, în acest context, unul competițional: "a fi învins de către cineva" ("Dinamo și-a furat-o acasă cu Benfica", sport 365.ro) și expresia poate apărea în contexte de stil jurnalistic "înalt
La furat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7736_a_9061]