1,340 matches
-
limbaj aparținând sferei non-literare (politice, administrative, colocviale, telegrafice, statistice, jurnalistice), procedeu care mizează pe efectul comic iscat de distonanța dintre formă și conținut. E o strategie prin care imitația în sine devine suficientă pentru a denunța, fără nici un alt demers argumentativ sau demonstrativ, obiectul vizat. Este binecunoscut modelul pastișei jurnalistice, în care informația fictivă devine reportaj verosimil, ilar însă tocmai prin faptul că reproduce "maimuțărindu-se" stilul și limbajul presei de senzație (Groaznica sinucidere din stada fidelității, Înfiorătoarea și îngrozitoarea și
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
aprobai și strigai mereu, nu știu de ce, "mintenaș!"..." 3. Grotescul. Am văzut deja, în exemplul de mai sus, modul insidios în care grotescul acaparează ficțiunea, devenind sursa unui comic fantezist, care se substituie, prin ficțiune iconică, de cele mai multe ori, coerenței argumentative. Dată fiind pregnanța procedeului în pamfletul arghezian, considerăm oportună o analiză mai amănunțită. Mai întâi, trebuie remarcat că grotescul arghezian sancționează obiectul nu prin exces de devalorizare, ci prin metamorfozare șocantă, într-un spirit afin celui baudelairian: "râsul provocat de
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
împotriva altor doi iluștri reprezentanți ai naționalismului autohtonist: A.C. Cuza și Nichifor Crainic, cărora le impută, de asemenea, tentativa de subjugare ideologică a literaturii, precum și obtuzitatea etnico-religioasă. Plecând de la acestă temă-pretext, polemistul construiește, pe un fundament empiric, o veritabilă redută argumentativă, un contra-discurs, a cărui forță persuasivă rezidă în intensitatea asertivă a enunțării. Într-un pasaj de acest fel, violența acuzațiilor este atenuată de suita interogativă. E o stratagemă prin care polemistul se sustrage atacului direct și pasează, subtil, lectorului această
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cât mai inventivă a potențialului faptic, în aceat caz, vanitatea ca resursă exploatabilă în pamfletul polemic. După ce am identificat principalele mobiluri ale polemicii antiiorghiste, să adâncim cercetarea pe două coordonate esențiale: dialogismul și, implicit, polifonia discursului și ocurența strategiilor polemice: argumentative, figurativ-expresive sau combinatorii. Dialogismul discursului polemic pune în lumină dinamica și tensiunea creată la nivelul textului de interferența diverselor instanțe locutorii, tot atâtea "voci" pe care enunțiatorul le convoacă în discursul său. Dintre figurile dialogismului inventariate și descrise succint de
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ample, ca întindere, dacă ținem cont de concizia și lapidaritatea discursului publicistic arghezian, în genere; apoi, de la titlu până la ultimul cuvânt, textul întrunește criteriile polemicității (referindu-se la acestea, chiar în mod explicit, printr-un metadiscurs inclus); de asemenea, structura argumentativă este artistic susținută de secvențe eterogene: analogie, diasirm, sarcasm, recursul la unele dintre figurile agresiunii 294 (M. Angenot). În ipostaza de actant privilegiat, polemistul este unul și același cu eul enunțării, angajat explicit în dimensiunea intersubiectivă (Benveniste) a unei comunicări
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
apără", "nu-mi fac apărarea mea", "această apărare ne privește") combinată cu asertivitatea retorică prezentă prin cele mi importante figuri ale sale (hiperbatul, preteriția, protestarea de bună credință, acumularea, interogația oratorică, expresia hiperbolică)301, accentuează dimensiunea pragmatică a expunerii; secvențele argumentative propriu-zise, cele narativ-descriptive, inserții metadiscursive, toate vizează persuadarea lectorului sensibil atât la evidențe, cât mai ales la montura artistică a textului privit global. Practic, dialogismul este indisociabil de ceea ce noi am numit strategiile polemicii literare, însă, tratându-le separat, am
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
polemică, în care comparația devalorizantă, metafora ca argumentare subiacentă sau sinecdoca polemică, aceasta din urmă, definită de Angenot drept "procedeul cel mai greu sesizabil și constant al oricărui atac polemic"309, sunt conjugate pentru a susține, de data aceasta, dimensiunea argumentativă a expunerii. În registru grav, atacul ia forma rechizitoriului, numai că, la Arghezi, acuzarea directă se sprijină pe mijloacele economiei discursive, cum ar fi litota sau apodioxisul, care nu au doar calitatea de a exploata indicibilul, dar permit respingerea tezei
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
el face obiectul unei culpe minore și, de aceea, perspectiva enunțării se poate schimba radical. O tendință constantă și firească, în publicistica polemică argheziană, este abandonarea discursivității retorice în favoarea unui lirism iconic al agresivității, care preia dubla funcție (expresivă și argumentativă) a metaforei, fapt semnalat, de altfel, și de o însemnată parte a exegezei. Într-un articol amplu (prin raportare la cele mai multe din gazetăria sa), publicat în 1937 și intitulat, neutru și asugestiv, "Rezultate"313, nu dinamica deplasării intradiscursive atrage atenția
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ignoranței, ci și de unul apt să privească discursul cotidian ca pe un spectacol de calitate. El, lectorul profan și capricios, văzut, din unghiul teoriei lecturii, ca o entitate non-conceptualizabilă317, este beneficiarul ipso facto al prozei jurnalistice, a cărei componentă argumentativă caută să-l persuadeze și deci să-i câștige adeziunea. Pentru că, înainte de orice, discursul jurnalistic presupune manifestarea acută a funcției teleologice, iar în jurul acestui concept se circumscrie receptarea publicisticii pamfletare de către cititorul de rând, căruia îi este destinată, în mod
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
read and enjoyed as authentic literature, not only by specialists, but also by those preoccupied with rediscovering the ecriture between the world wars like a literary arena of disputes between ideas, in which the expressivity of the discourse and the argumentative strategies have the upper hand. By invoking a few prerequisites for a new Arghezi, Ion Simuț is shedding light over an aspect that can radically change the perspective of interpretation, that "The poetry of Arghezi has a generating ironic structure
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Ionescu; but, through this thesis, we are trying to penetrate into areas not treaded by anyone so far and to catch a glimpse of unrevealed aspects of the comic dimension, viewed as an essence of the non-aggressive polemics, of the argumentative strategies in the polemics with Nicoale Iorga, or of the characteristics of the polemic stream found in the open letter or manifesto, as forms of explicit polemics. We also consider it absolutely necessary to underline the indissoluble relation between the
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
this chapter we have also approached the nature of literarity, as well as the structure of the polemical discourse, tackling, in their turn, the three fundamental components: the thread or sequence of events and, implicitly the dialog dimension (1), the argumentative component (2) and the narrative component (3). In the second chapter, Exegesis of Arghezi's Journalistic Writing we have made a condensed radiography of the most important approaches to the journalistic writings of Arghezi appeared so far, in our attempt
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
dem Pamphlet und der Polemik. Immer in diesem Kapitel haben wir die Herkunft der Literarität und die Struktur des polemischen Diskurses beschrieben, durch das selbsständige Analysieren der drei Grundkomponenten: das aktantielle Schemata und implizit die dialogische Dimension (1), die begründende/argumentative Dimension (2) und die narrative Komponente (3). Durch das zweite Kapitel Die Exegese der arghesischen Publizistik haben wir dem theoretischen Studium eine zusammenfassende Radiographie aller bisherigen Standpunkte über die Publizistik von Arghezi beigefügt, als Versuch unseren Interpretationsperspektive zu unterstützen. Das
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
al grupului unui alt grup. Ca toate celelalte metode de învățare prin cooperare si aceasta presupune următoarele avantaje: stimularea încrederii în sine a elevilor, diminuează impresia că propria contribuție la sarcina de grup nu este importanță; dezvoltarea abilităților de comunicare argumentativă și de relaționare în cadrul grupului; dezvoltarea gândirii logice, critice și independente; dezvoltarea răspunderii individuale si de grup; dezvolta interdependenta dintre membrii grupului; optimizarea învățării prin predarea achizițiilor altor persoane. Modul de realizare Se împart elevii clasei în grupe de câte
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
presantă în contextul tensiunii la care este supusă activitatea din domeniul medical: creșterea nevoilor de sănătate pe fondul unei limitări inevitabile a resurselor. Cu atât mai mare este meritul autoarei, pe de o parte pentru curajul de a aborda direct, argumentativ și minuțios o problemă cu un grad înalt de dificultate, pe de altă parte pentru că se achită excelent de această sarcină. Voi explica în câteva cuvinte de ce avem de a face cu o temă dificilă și cum se achită autoarea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
idealistă, foarte exigentă, a pachetului adecvat de servicii de îngrijiri de sănătate. Rezultatul lucrării nu trebuie căutat într-o definiție enumerativă a serviciilor care definesc nivelul decent de îngrijiri medicale, ci în rezoluția remarcabilă asupra dezbaterii teoretice și la nivel argumentativ. Autoarea susține două teze fundamentale. Prima este că, revizuit într-o manieră idealistă, suficientismul are șanse foarte mari să reprezinte idealul adecvat al dreptății în distribuția serviciilor medicale. A doua este că nicio poziție teoretică nu poate argumenta rezonabil și
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
minuțioasă și plauzibilă în favoarea tezei că egalitatea echitabilă a oportunităților reprezintă o exigență fundamentală a dreptății sociale 24. Am putea considera, prin urmare, că deși Daniels personal nu oferă niciun argument în favoarea acestei teze, ea nu duce lipsă de susținere argumentativă. În favoarea ei pledează deja argumentele lui Rawls. Problema este, însă, că, așa cum este formulată de Daniels, egalitatea echitabilă a oportunităților nu este tocmai cea apărată de Rawls. Mai precis, versiunea lui Daniels este mult mai largă decât versiunea rawlsiană a
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Prin urmare, pentru a proteja egalitatea oportunităților, nu trebuie să înlăturăm din calea cetățenilor doar barierele din calea accesului la educație (așa cum a argumentat Rawls), ci și barierele din calea accesului la îngrijirea medicală. Însă, observă Jacobs, prin această manevră argumentativă de extindere a oportunităților, Daniels se detașează, totodată, într-o privință foarte importantă de Rawls. În tentativa de extindere a acestui principiu, este prezentă implicit ideea că egalitatea oportunităților nu cere doar ca instituțiile sociale să neutralizeze circumstanțele sociale arbitrare
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
introducerea acestei lucrări, Rawls nu a evidențiat nicăieri în mod satisfăcător (clar și precis) implicațiile teoriei sale asupra distribuției serviciilor medicale. Cu toate acestea, impresionanta sa teorie a dreptății sociale a fost utilizată ca sursă de inspirație și de suport argumentativ de mai mulți autori preocupați de problema dreptății în distribuția serviciilor medicale. Unul dintre acești autori este chiar Norman Daniels, ale cărui lucrări au fost, de altfel, apreciate pozitiv și încurajate în dezvoltare de către Rawls. Argumentul lui Daniels în favoarea idealului
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
preocuparea pentru cei cu cea mai bună stare de sănătate să fie una prioritară? Concluzii, considerații și precizări finale 1. Care este idealul adecvat al dreptății în distribuția serviciilor de îngrijire medicală? Am ajuns la finalul incursiunii noastre în universul argumentativ al principalelor idealuri ale dreptății în sănătate (și, în special, idealurile referitoare la distribuția serviciilor de îngrijiri medicale). Este, așadar, momentul concluziilor și considerațiilor finale, ca și al precizărilor promise în introducerea lucrării. Una dintre cele mai importante convingeri la
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
faptul că el legitimează în numele dreptății și îmbunătățirea accesului la serviciile de îngrijiri medicale al celor care beneficiază deja doar de un "minim suficient"4). Pentru aceasta, însă, prioritarianismul în distribuția serviciilor medicale are nevoie de o dezvoltare teoretică și argumentativă cu mult mai serioasă decât cea de care beneficiază în prezent. Această dezvoltare este necesară cu atât mai mult cu cât ideea sa de bază aceea că dreptatea cere îmbunătățirea accesului la serviciile medicale al tuturor cetățenilor, însă cu prioritate
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
numai în celelalte zone geografice și de influență spirituală a "portalului" occidental ci și în spațiul de manifestare românesc. Pe parcursul lucrării, voi oferi și unele exemple de analiză privind societatea actuală românească, pe care le-am considerat de o importanță argumentativă deosebită în cadrul capitolelor privind societatea postindustrială în genere. Lucrarea de față este structurată în trei părți. În prima secțiune voi expune elementele teoretice fundamentale care mi se par relevante pentru cercetarea modernității, a modernismului și a structurilor societale. În partea
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
prin discurs mai degrabă decât prin violență sau prin directive trasate de autorități. Giddens consideră că indivizii se integrează sistemic prin noi relații de încredere și dependență, atât între ei înșiși, cât și în relație cu instituțiile guvernamentale. Potrivit analizei argumentative a autorului, conceptele de "stânga" și de "dreapta" se atrofiază, în special din cauza lipsei unei alternative clare la capitalism și, de asemenea, prin mutarea accentului politicii pe stilul de viață în locul celei bazate pe rolul claselor sociale. Autorul propune o
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Prima este reprezentată de perioada apologetică și patristică care se desfășoară într-un spațiu cultural roman, folosindu-se instrumentele proprii gândirii grecești și latine. Analizele realizate de părinții bisericii din perioada secolelor II-V d. H. cuprind elemente stilistice și argumentative specifice epocii. Actul ce se realizează este unul de raționalizare și implicit conștientizare a credinței sub toate aspectele sale: organizatorice, teologice și metafizice. Prin modalitățile de a indica calea cea dreaptă și de a explica mesajul metaforic transmis inițial s-
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în dialoguri. Descoperirea ulterioară a lunetei, a sateliților lui Jupiter, dezvoltarea metodelor de cercetare transformă o teorie extravagantă, cum era privit heliocentrismul, într-un adevăr științific. Chiar de la primele acuzații care i se aduc, atunci când era combătut doar la nivel argumentativ, Galilei 141 încearcă să-și susțină ideile prin toate argumentele posibile, inclusiv de natură teologică. Pornind de la prevederile Conciliului de la Trento, apelând la prieteni, încearcă să combată toate argumentele teologilor, fără succes. Treptat argumentele se transformă în capete de acuzare
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]