495 matches
-
pare că acest om fusese dotat. Iată ce stil a folosit în continuarea acestui important document: „...Comandamentul Sovietic mă admite și în ziua de 26 august 1944, sunt numit Polițai al orașului”. Cuvântul „polițai” era chiar și pe atunci un arhaism și însemna, de fapt, comandantul Poliției. Semnele de întrebare și deruta de care fusese cuprins la luarea în primire a „slujbei”, sunt descrise astfel: „Cu ce să fac poliție? Pun o bandă la mână și mă reped în mahala. Dau
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
dată fac parte din electoratul cultivat, cu educație superioară (acea nișă de neatins pentru Becali și Vadim). Astfel, plaja de susținători ai extremei drepte este acoperită. Ca "bonus de imagine" pentru ND remarcăm faptul că doctrina ei face trecerea de la arhaismul cultului rememorării și al referințelor religioase la principiile legislative în virtutea cărora își argumentează revendicările. Organizarea non-formală și răspândirea mai ales printre studenți o fac greu de penalizat de către establishment. In egală măsură, această caracteristică îi și diminuează capacitatea de acțiune
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ani am lucrat în acest domeniu și care, în anii '60, am publicat acel dicționar de argou, cât o cărămidă de mare. Chiar, mai e valabil acel dicționar? Vreau să spun, se demonetizează și termenii de argou? Există conceptul de "arhaism" în argou? Se demonetizează, dar rămân în lexicul pasiv, exact cum se întâmplă în limba normativă. Aici, marele cunoscător de bibileală al limbilor normative pasive și popular argotice pasive este Romulus Vulpescu, colegul meu de clasă. Ce face el? Ia
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
de extindere a referințelor și resistematizare a semnificațiilor. Desigur, cele mai cunoscute personaje create de Caragiale se găsesc în comediile sale fapt pentru care se cuvine să li se acorde prioritate. Jupân Dumitrache Titircă Inimă-rea desfășoară o caracterizare concisă prin arhaismul jupan (stăpîn), acomodat la spiritual unei noi epoci (jupîn), prin prezența unui sufix (-ache) de proveniență grecească specializat în derivate cu sens diminutival, numele de familie sinonim cu substantivul titirez ceea ce ar sugera activismul cetățenesc, determinativul final ce indică faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
populație căruia i se adresează. Este necesară o adecvare a mesajului jurnalistic, în sensul unei renunțări la tonul și maniera omiletică în scrierea articolelor fără a se renunța la limbajul liturgic". Nevoia de adaptare a limbajului religios rezultă din folosirea arhaismelor în discursul de cult și în activitatea Bisericii în ansamblu. Este discursul specializat care oferă religiosului unicitate, diferențiindu-l în raport cu celelalte discursuri. Prin aceasta se pot descoperi frumusețea și nuanțele adânci ale acestui mesaj bisericesc care, e drept, rămâne încă
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
lor, Iubiți ai înaintașilor, terminați lucrarea! Miza poeziei o reprezintă permanenta reînnoire a modelelor ancestrale, rescrierea textelor imemoriale. Noutatea unei epoci este implicit alta față de tradiția universală a genului. P. Brunet (1975) notează: "Prima imagine a fabulei este dată de arhaismul ei. Fabula nu este doar un gen literar, ci mai mult chiar, ea este originea oricărei expresii literare, însăși originea literaturii. Doar epopeea mai are acest privilegiu. Și este important că arhaismul este imemorial. Caracterul sacru, divin al fabulei, este
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
notează: "Prima imagine a fabulei este dată de arhaismul ei. Fabula nu este doar un gen literar, ci mai mult chiar, ea este originea oricărei expresii literare, însăși originea literaturii. Doar epopeea mai are acest privilegiu. Și este important că arhaismul este imemorial. Caracterul sacru, divin al fabulei, este strîns legat de acest arhaism imemorial". Istoria fabulei, așa cum apare în "Prefața" din 1668, plasează acest gen la originea mitică a omenirii, după modurile epopeii (darurile Caliopei, muza poeziei epice) și ale
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
doar un gen literar, ci mai mult chiar, ea este originea oricărei expresii literare, însăși originea literaturii. Doar epopeea mai are acest privilegiu. Și este important că arhaismul este imemorial. Caracterul sacru, divin al fabulei, este strîns legat de acest arhaism imemorial". Istoria fabulei, așa cum apare în "Prefața" din 1668, plasează acest gen la originea mitică a omenirii, după modurile epopeii (darurile Caliopei, muza poeziei epice) și ale fabulei (minciunile lui Esop). De unde și legătura cu natura divină a fabulei: E
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ar exista, numărul lor ar fi atît de mic încît i-am putea lăsa în pace și i-am putea lăsa să profite fără murmur de munca altora" (Jean Maitron, op. cit.,). Pe drept cuvînt, în toate acestea nu există decît arhaisme inconștiente, scheme reluate de la un moment de criză la un altul, în Occident mai întîi și, mai apoi, pretutindeni s-a răspîndit civilizația occidentală. Emile Pouget în 1904, în Enquête sur la grève générale dans le mouvement socialiste, dorea ca
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
și neavizați de ce se întâmplă cu ei, ca și cititorul. Povestirile, ce par a nu avea nici o legătură între ele, decât prin identitatea eroilor și a ,,dispozițiilor de la centru", abundă în detalii pentru prelungirea suspansului, fiind împănate cu sintagme și arhaisme locale de o frumusețe antologică. Iata doar un crampei: „ Ieșea la marginea satului și stătea acolo până îl poleia luna ori îl uda roua dimineții." Remarcabile creionarile unor eroi absurzi, caricaturizarea lor, eroi nu din lumea satului, ci din cea
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]
-
un raport gra matical sînt asimilate În mod, desinență personală, cazuală, În număr sau gen. E.g. Demostene, Phil., Δ45: tẁn eJautẁn codd., ta; eJautẁn Auger. Sursa unor erori și interpolări o poate reprezenta un arhaism rău Înțeles de copist. E.g. Plaut, Amph., 554: tu autem cod., tuati (cf. carisius 221, Nonius 179, Gloss. Plaut.); Vergiliu, Aen., I 636: dii (arhaism res tituit de Aulus Gellius; codicele atestă aici dei). În codicele mai vechi, numerele erau
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
codd., ta; eJautẁn Auger. Sursa unor erori și interpolări o poate reprezenta un arhaism rău Înțeles de copist. E.g. Plaut, Amph., 554: tu autem cod., tuati (cf. carisius 221, Nonius 179, Gloss. Plaut.); Vergiliu, Aen., I 636: dii (arhaism res tituit de Aulus Gellius; codicele atestă aici dei). În codicele mai vechi, numerele erau indicate cu cifre romane. O linie deasupra unui număr Îl multi plica pe acesta cu o mie Într-un text aritmetic; În schimb, Într-un
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
-a După spectacol / 281 Capitolul X Cronica unui cataclism / 283 Primul șoc al fotografiilor, 1839 / 285 "Regele-cinema", 1895 / 292 Televiziunea în culori, 1968 / 294 Sfârșitul spectacolului / 299 Bomba numerică, 1980 / 302 Tehnica devenită poetică / 310 Capitolul XI Paradoxurile videosferei / 319 Arhaismul postmodern / 321 Tele-comunicare și cine-comunicare / 328 Viziomorfoze / 343 Negânditul colectiv / 347 Capitolul XII Dialectica televiziunii pure / 353 Organul democrației / 357 Deschiderea spre lume / 365 Conservarea timpului / 370 "Efectul de realitate" / 374 Douăsprezece teze despre noua ordine și o ultimă întrebare
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
există o imagine în loc să nu existe nimic? Să acceptăm, pentru un moment, că nu știm nimic despre asta și să trecem prin poarta umbrei. Rădăcini Sursa nu este esența, iar devenirea este importantă. Dar orice lucru obscur se luminează de la arhaismele lui. De la substantivul archè, însemnând totodată rațiune de a fi și început. Cine se întoarce în timp avansează în cunoaștere. Să începem această călătorie la sursele imaginii cu mijloacele avute la îndemână: bieții noștri ochi, bietele noastre cuvinte. Morminte din
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
are ea de a fi percepută ca expresivă de cei care nu-i știu codul. O imagine a trecutului nu este niciodată depășită, fiindcă moartea este ceea ce nu putem depăși și fiindcă inconștientul religios nu are vârstă. Așadar tocmai datorită arhaismului ei poate o imagine să rămână modernă. Invers, deoarece fac abstracție de corpuri și de teamă, imaginilor automate, exaltate ca "noi" și care, din păcate pentru ele, chiar sunt așa, le va fi, poate, mai greu să rămână. Să consiste
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
deci mai puțin supravegheate sau mai transgresive, mai libere sau mai puțin controlate decât activitățile spirituale "superioare". Ea captează mai de departe și mai de jos, este ca un radar. De asemenea, creația imaginară a unei epoci, acest arhipelag de arhaisme anticipatoare, nu ar avea un avans "istoric" față de creația intelectuală contemporană ei dacă nu s-ar hrăni, mult mai mult decât cea din urmă, din dinamismele profunde ale psihismului, procesele primare ale visului, jocului, râsului. Și din angoasă. Ea are
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
2000. În Nigeria, arta antică de la Ife, notează Leroi-Gourhan, este mai "evoluată" decât arta neagră contemporană. Bineînțeles, ciclurile nu reîncep de la zero, deoarece umanitatea nu-și poate șterge din memoria socială traiectoriile trecute, pe care le înmagazinează inconștient. Al doilea arhaism nu este, prin urmare, la fel de "inocent" ca primul, iar al treilea și mai puțin (suprarealismul folosește procedee de asamblare cunoscute deja în paleolitic, dar ocupându-se cu atenție de ele). Statuetele cretane, de exemplu, nu urmăreau asemănarea mai mult decât
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Clasicismul grec al secolului al V-lea ar constitui atunci "momentul de maturitate îngrijorătoare", preludiu la facsimilul naturalist alexandrin, cromolitografia păgână (împotriva căreia va reacționa Plotin, în secolul al II-lea d. Ch., printr-un soi de întoarcere la un arhaism epurat, reînnodând oarecum contactul cu lumea de dincolo, dar sub o formă intelectualizată, spiritualizată, debarasată de încărcătura magică a originilor). Semnificatul este diminuat, semnificantul îngroșat. Referentul divin, care la început era un sacru sumbru și de temut, capătă încetul cu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în valoare prin intermediul ei. În videodans, se va întreba, cine se folosește de cine? Poate că schimbul între un prestigiu aristocratic și o audiență în toate tipurile de public constituie un contract bun, profitabil pentru amândouă. Fericită întâlnire între un arhaism brut (gestul și ritmurile) și o sofisticare tehnică (magnetoscopul și razele hertziene), dansul contemporan pune medierile tehnice în slujba propriului său imediat fizic. Alianță a contrariilor sau joc pe ambele terenuri care fac din el în prezent (alături de defilări și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de tip nou, lipsită de tragic. Diferența este că, dacă imaginea arhaică și clasică funcționa după principiul realității, vizualul funcționează după principiul plăcerii. El este propria-i realitate. Inversarea aceasta nu este lipsită de riscuri pentru echilibrul mental al colectivului. Arhaismul postmodern Umanitatea "urcă", fără să știe prea bine spre ce, o scară pe care fiecare nou palier atins cu mare greutate îl evocă nu pe cel pe care ea tocmai l-a părăsit, ci pe penultimul. Actualul fetișism al imaginii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
medierilor omniprezente, a noastră, readuce la viață imediatul lipsit de mașinării al epocii 1, astfel încât redescoperim fenomenologia imaginilor primitive. Impresia de déjà-vu pe care o evocă în general lucrurile nemaivăzute vine din faptul că fiecare treaptă a "postmodernității" reactivează un arhaism care ne apare în față când îl credeam lăsat în urmă, dispărut împreună cu "premodernul". Așa cum mondializarea economică face să reapară în Nord nevoile de înrădăcinare națională, aculturația științifică a elitelor din lumea a treia și integrismele religioase, ubicuitatea electronică redă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
modest spunea M. Crozier în cartea cu același nume este garantul ultim al binelui comun, respectă principiul autonomiei și al subsidiarității (intervine în caz de neputință sau lipsă de voință; acolo unde inițiativele cetățenilor sunt eficiente, statul le încurajează)96. Arhaismul sistemelor și al practicilor, situația economică proastă, deteriorarea calității vieții, dezagregarea capacității de gestionare justifică reforme structurale esențiale. În unele state s-a vizat doar "ajustarea structurală"97, descentralizarea rezumându-se la cedarea unor atribuții colectivităților teritoriale, adesea fără resurse
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
trecerea de la latină la limbile romanice, printre care și româna. După secolul 4, vocabularul limbii latine a suferit o serioasă transformare, așa cum a arătat A. Ernout: „Se constată, mai ales, tendința de simplificare, al cărei rezultat este faptul că dispar arhaismele și anomaliile, în folosul formelor regulate, de cele mai multe ori de origine familiară și populară. Se constată, de asemenea, reducerea numărului de dublete sinonimice [...] și ștergerea nuanțelor de sens.“ Astfel, din latina dunăreană, care a stat la baza formării limbii române
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
care alcătuiau romanitatea orientală, unită prin latinitate și creștinism, pe de altă parte slavii, care au persistat în tradiția mitologică a tracilor. Latinizați incomplet și în proporții diferite, indoeuropenizați însă ca expresie lingvistică, slavii și-au păstrat în măsură preponderentă arhaismul etnic șí prin respingerea creștinismului în epoca de prim avânt al acestuia. Ei încep să se creștineze în a doua jumătate a secolului al IX-lea, iar procesul creștinării lor reflectă adâncirea contradicției între catolicism și ortodoxism. La cronicarii polonezi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
galujka (dar nu fac parte și slavii din etnogeneza noastră?!). Radu Anton Roman a scris despre găluștile de varză cu carne, specifice Transilvaniei, în care carnea nu este tocată, ci mărunțită. Acest din urmă amănunt ni se pare a semnala arhaismul rețetei. Doar ca o curiozitate pomenim faptul că, în secolul al XVI-lea, țăranii francezi obișnuiau și ei să învelească în frunze o pastă făcută din mei și să le coacă în spuză. Despre sarmalele acestea arhaice, umplute cu păsat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]