510 matches
-
partea de sus. Pe el se află prezentate patru rânduri picturale. Pe primul rând este pictată scena Răstignirii Domnului înconjurată de chipurile a doisprezece prooroci veterotestamentari. Pe al doilea rând este prezentată în centru, scena cu Mântuitorul îmbrăcat în veșminte arhierești stând în jilț având alături pe Sfânta Fecioară Maria și pe Sfântul Ioan Botezătorul, înconjurat de cei doisprezece apostoli. Pe al treilea rând sunt ilustrate cele douăsprezece praznice împărătești. Al patrulea rând pictural se află de o parte și de
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
a dus la înființarea Mitropoliei Scytiei, cu reședința la Tomis. Întrucât există tradiția că în provincia română Scytia să existe un singur ierarh, pentru a putea înființa această Mitropolie, împăratul Teodosie cel Mare a trecut sub jurisdicția Tomisului, trei scaune arhierești din afara provinciei. Astfel, la sfârșitul secoluilui al IV-lea Mitropolia Scytiei se întinde pe malul Mării Negre, din Peninsulă Crimeea, până în zona orașului Varna de astăzi, regăsita în documentele istorice și denumirea "Eparhia litoralului Mării Negre". În anul 536 această eparhie a
Arhiepiscopia Tomisului () [Corola-website/Science/322849_a_324178]
-
fiind mutate într-un loc care a rămas necunoscut până astăzi. După afirmațiile ziaristului Florian Bichir publicate în anul 2005 în ziarul "Evenimentul Zilei", călugării afirmă că au găsit corpul PS Evloghie neputrezit și răspândind bună mireasmă. ""Așezat pe tronul arhieresc și îmbrăcat în odăjdii strălucitoare - cum se îngroapă ierarhii - Episcopul Evloghie apărea de sub lopeți neatins de putreziciune! Monahii au căzut în genunchi, uimiți de această minune! Securiștii, după ce și-au revenit dintr-o anume năuceală, au luat și trupul episcopului
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
este construită din piatră și cărămidă, acoperită cu țiglă, iar turnul este acoperit cu tablă. Nu se cunoaște meșterul care a zidit-o și nici arhiereul care a sfințit-o, deoarece în 1795-1801, când a fost dată în folosință, scaunul arhieresc din Ardeal a fost vacant. În interiorul bisericii, deasupra ușii se află o pisanie, din care reiese că a fost pictată în anul 1801 de către zugravul Vasile Muntean din Laz. În exterior, are o pictură sub streașină, un brâu. În interior
Biserica Buna Vestire din Jina () [Corola-website/Science/325425_a_326754]
-
clopot pe care se află următoarea inscripție: ""Acest clopot s-a făcut de către Sf. Mănăstire Vorona cu cheltuiala sa, 1841"". În partea de vest a incintei se află turnul clopotniță, cu două etaje și cu acoperiș în formă de mitră arhierească. Intrarea în sansamblu se face printr-un gang aflat în stânga clopotniței. În stânga și în dreapta clopotniței sunt clădiri pentru chilii cu cerdacuri susținute de stâlpi din lemn în partea sudică și de coloane din zid în partea nordică. În partea de
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
Unirea” de la Catedrala Sf. Nicolae din Oradea la Beiuș, Timișoara, Lugoj, Craiova, iar în 1933 - la Carei, Satu Mare și Sighet. În 1924, corul "„Unirea”" de la "Catedrala Sf. Nicolae din Oradea", dirijat de maestrul "Francisc Hubic", dă răspunsurile liturgice la slujbele arhierești, apoi făcute în timpul pelerinajului din anul sfânt 1933 la Budapesta, iar alta la Veneția, în biseria Sf. Mare, și la Padua, la Assisi și Florența, apoi la Roma în biserica Sf. Petru. Pelerinajul culminează cu audiența avută la Papa Pius
Francisc Hubic () [Corola-website/Science/312642_a_313971]
-
bisericii sunt făcute din lemn de stejar. Deși nu este finalizată construcția sa, s-a început să se slujească deja în biserica mare, cu hramul "Sfântul Mare Mucenic Mina". La data de 9 februarie 2003, s-a celebrat o liturghie arhierească la care au participat un sobor de preoți și numeroși credincioși, cu acest prilej mănăstirea primind o sfântă raclă cu părticele din moaștele Sf. Mare Mucenic Mina, Sf. Ierarh Vasile cel Mare, Sf. Ierarh G1icherie Mărturisitorul, Sf. Sfințit Mucenic Haralambie
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
casele în apropierea acestei biserici. Totuși, într-o însemnare pe catapeteasmă, aflată în altar, se spune că biserica actuală a fost construită cu stăruința preotului Constantin Pavelescu (1812-1870), cu ajutorul famiiilor Alexandru Hulubei și Tăutu, precum și al "poporănilor". Catapeteasma bisericii, strana arhierească, amvonul și alte obiecte de mobilier au fost făcute cu cheltuiala unui anumit Alexandru Hulubei. Catapeteasma bisericii datează din 1858, având următoarea inscripție: "Această sfântă catapeteasmă și alte lucruri sfinte, precum și Sfântul Prestol, masa de proscomidie, amvonul, strana arhierească și
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
strana arhierească, amvonul și alte obiecte de mobilier au fost făcute cu cheltuiala unui anumit Alexandru Hulubei. Catapeteasma bisericii datează din 1858, având următoarea inscripție: "Această sfântă catapeteasmă și alte lucruri sfinte, precum și Sfântul Prestol, masa de proscomidie, amvonul, strana arhierească și alte lucruri mai mici s-au făcut de noi cu toată cheltuiala dumisale Alexandru von Hulubei în anul 1858 iulie 3. Onoraților preoți care după vremi se vor învrednici a sluji în acest sânt locaș, vor lua osteneala a
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
fiecare parte. Pe prima arcada, cea de la sfanțul altar, se poate citi îndemnul “Sus să avem inimile”. Cele două candelabre, cu coroană regală la partea superioară, sunt executate cu contribuția fostului epitrop Teodor Simeon Puzakoff. Mobilierul - alcătuit din două scaune arhierești, strănile din naos și pronaos, două străni ale cântareților și amvonul - a fost executat sculptorul C.M. Babic din lemn de stejar și este datat 1906. Mozaicul, policrom, ce acoperă întreaga suprafață a bisericii, este realizat de către Tamasini.
Biserica Sfântul Silvestru din București () [Corola-website/Science/307804_a_309133]
-
melodiilor pe care le-a compus - scrise pentru cor mixt sau cor bărbătesc, au intrat în repertoriul tradițional și oficial al Bisericii Ortodoxe Române, precum „Doamne miluiește” (întreit), „Crucii tale”, „Hristos a Înviat !” (în Fa major), cântările de la cununie, „Imnul arhieresc”, catismele de la înmormântare, irmoasele’, „Veșnica pomenire” (în Do minor), chinonicele. Fiind potrivite cu caracterul slujbei din care fac parte, echilibrate și accesibile pentru orice tip de formație corală, unele - precum „Hristos a Înviat !”, s-au răspândit în toate provinciile României
Alexandru Podoleanu () [Corola-website/Science/334434_a_335763]
-
naosul) fiind desființată despărțitura dintre ele, s-a construit o cameră pentru mărturisire lângă absida din dreapta, a fost refăcută instalația electrică, a fost înlocuit iconostasul cu unul nou din stejar și icoanele, s-au schimbat stranele în biserică și scaunul arhieresc în altar, precum și alte intervenții mai mici. Retârnosirea bisericii a avut loc la 22 iulie 2007, săvârșită de către P.S.Părinte Episcop vicar Vasile Someșanul, înconjurat de un sobor de preoți, în prezența unui mare număr de credincioși. Preoții care au
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
1556, cu o inscripție în limba slavonă, precum și alte 15 obiecte de cult provenind de la Slatina se află în prezent la Muzeul Național de Artă din București. Tronul domnesc se păstrează la Muzeul Etnografic din Iași. Un rând de veșminte arhierești și o Evanghelie de la mitropolitul Veniamin Costachi se află la Catedrala Mitropolitană din Iași. Mănăstirea Slatina este necropolă domnească, aici fiind înmormântată familia domnitorului Alexandru Lăpușneanu, ctitorul lăcașului de cult. În partea dreaptă a pronaosului se află mormântul domniței Teofana
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
făcut timp de 40 de zile, slujbe de dezlegare, după Sfânta Liturghie. Cu ocazia parastasului de un an de la deshumare (29 septembrie 1999), într-o atmosfera tainică, Prea Sfințitul Teodosie Snagoveanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, i-a citit o rugăciune arhierească de dezlegare pentru eventualele păcate mari sau anateme care ar împiedica trupul preotului să putrezească. La 6 februarie 2000, Mitropolitul Serafim Joantă al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, a oficiat o slujbă religioasă, însoțită de rugăciunile de dezlegare. Trupul
Ilie Lăcătușu () [Corola-website/Science/308563_a_309892]
-
monahia Emiliana Mardare, a preotului duhovnic ieromonahul Spiridon Solomon și a încă două maici. De la această dată și până prezent complexul monastic a cunoscut o linie ascendentă Se construiește clopotnița și pe data de 21 decembrie 2001 în cadrul unei slujbe arhierești au fost sfințite clopotele: unul mare , în greutate de 210 kg. Și unul mic de 85 kg. Turnate la S.C. ,Brândușa, Baia Mare ,și donate Sfintei mănăstiri de familiile : ing. Ilie Nistor și ing. Florin Ardean, ctitorii principali.. Tot atunci s-
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
Paraclisului, fiind finalizată în ajunul hramului Sf. Proroc Ilie Tesviteanul.La sfârșitul lunii iulie încep lucrările la noua clădire. În perioada octombrie- decembrie se continuă pictura în naosul și pronaosul Paraclisului, iar pe data de 21 decembrie 2002, în cadrul slujbei arhierești oficiată de Î.P.S. Andrei al Alba Iuliei, se binecuvântează pictura. Pentru realizarea picturii menționăm contribuția donatorilor : Ilie Nistor , Sorina Vodă, Florin Ardean, Prof. univ. dr. Adrian Dumitru Crăciunescu din Timișoara, Romanița Ana și Fronoiu Ion și a altor donatori
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
2004 s-au continuat lucrările la noua clădire finalizându-se interiorul, la parterul clădirii care este compus din trapeză, bucătărie, bibliotecă și muzeu. S-a construit zidul de susținere din fața noii clădiri. Pe data de 16 iulie 2004 în cadrul slujbei arhierești oficiată de Î.P.S. Andrei al Alba Iuliei împreună cu un sobor de preoți s-a sfințit piatra de temelie la Altarul de vară. Până la sfârșitul anului 2004 s-au finalizat lucrările de tencuire exterioară la noua clădire, s-a construit
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
trecerea timpului a afectat această pictură reprezentativă pentru stilui „școli” de zugravi din Munții Apuseni, din secolul al XVIII-lea. În altar, pe pereți, este reprezentat ciclul Sfinților Ierarhi, înfățișați stând în picioare, sub o arcadă, văzuți frontal, purtând veșminte arhierești. Se mai poate descifra numele Sf. Petru din Alexandria, în dreptul proscomidiarului, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Spiridon, Sf. Pantelimon. Șirul ierarhilor este marcat, la mijloc, de reprezentarea Năframei Veronichii. În conca altarului, zugravul a pictat obișnuita temă a Sfintei
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
valoarea acestui monument. Academicianul Virgil Vătășianu spunea că biserica din Părhăuți "„are ceva din măreția piramidelor din Egipt”". La 22 iunie 1997, a avut loc aniversarea a 475 de ani de la zidirea bisericii din Părhăuți. S-a celebrat o slujbă arhierească de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, înconjurat de un sobor de preoți. Cu acest prilej, s-a amplasat o placă comemorativă pe care scrie: "„Inițiativa credincioșilor din Părhăuți de a sărbători 475 de ani de la zidirea bisericii este
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
până la temelii și a reconstruit-o între anii 1753-1756, încastrând pisania lui Ștefan cel Mare în pereții bisericii. Lucrările de reconstrucție au fost finalizate la 9 ianuarie 1756. La moartea sa, episcopul Inochentie a fost înmormântat în biserică, lângă strana arhierească. Episcopul Iacob Stamati (1782-1792) a înzestrat biserica cu o catapeteasmă nouă pictată de zugravul Nicolae Moscovli (în 1784), cu un clopot mare, cu veșminte scumpe de la Veneția, precum și cu alte podoabe. Prin osteneala sa a fost adusă în biserica episcopală
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
și catapeteasma bisericii de către pictorul Gheorghe Tattarescu (1890-1891). O serie de modificări au fost aduse bisericii episcopale între anii 1910-1911 de către episcopul Conon Arămescu-Donici (1902-1912). În timpul păstoririi sale s-a mărit pridvorul, s-au construit cele două veșmântării (preoțească și arhierească) de-o parte și de alta a sfântului prestol, mărindu-se, totodată, și proscomidiarul, s-a parchetat altarul, s-au acoperit turlele cu tablă de aramă și s-au îmbrăcat în argint două icoane mari din catapeteasmă. Episcopul Nifon Criveanu
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
refăcută între anii 1943-1945 de către Comisiunea Monumentelor Istorice. După reînființarea Episcopiei Hușilor (1996), s-a realizat o refacere a picturii între anii 1997-1998 de către pictorul Dumitru Bănică. Printre odoarele de preț de care dispune menționăm următoarele: În biserică, lângă strana arhierească, se află mormintele episcopilor Inochentie (1752-1782) și Meletie Istrati (1851-1857). Pe lângă acestea, în curtea bisericii, în spatele altarului, se află mormintele episcopilor Iacov Antonovici (1924-1931) și Grigorie Leu (1940-1949). Între anii 1826-1848, episcopul Sofronie Miclescu a împrejmuit terenul Episcopiei din Huși
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
treilea episcop al acestei eparhii, după Alexandru Rusu (decedat în 1963 la Gherla) și Ioan Dragomir, care a fost doar episcop auxiliar de Maramureș. La 27 mai 1990 a fost consacrat episcop, odată cu Vasile Hossu de Oradea, în cadrul unei liturghii arhierești desfășurate sub cerul liber la Baia Mare. Episcop consacrator a fost mitropolitul Alexandru Todea, asistat de delegatul papei Ioan Paul al II-lea, arhiepiscopul Guido del Mestri, și de episcopul Ioan Ploscaru al Lugojului. Ceremonia nu a putut avea loc în
Lucian Mureșan () [Corola-website/Science/299964_a_301293]
-
martie 2007, în cea de-a treia Duminică a Postului Mare (a Sf. Cruci), în cadrul Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii a Sf. Ierarh Vasile cel Mare în Catedrala Patriarhală "Hristos Mântuitorul" din Moscova, arhimandritul Marchel Mihăescu a fost hirotonit în treapta arhierească de Episcop de Bălți și Fălești de către un impunător sobor de ierarhi și preoți ruși, în frunte cu Patriarhul Alexei al II-lea al Moscovei și al întregii Rusii. La acest eveniment, au participat numeroși slujitori din cadrul noii episcopii, precum și
Marchel Mihăescu () [Corola-website/Science/308686_a_310015]
-
declarată Monument istoric prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național. Biserica este construită din lemn de brad, are o bogată colecție de icoane pictate pe lemn și sticlă în stil maramureșan și un scaun arhieresc sculptat. Este una din cele mai frumoase construcții de lemn, lăcaș de închinăciune și printre cele mai valoroase monumente de lemn din România. Ruinele resedinței feudale din sec. XIII-XIV de pe Dealul Cetății, pe malul din partea de miazăzi a Izei și
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]