473 matches
-
școlarizare în funcție de costurile specifice școlarizării, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ... PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: --------------- Ministrul educației naționale, Andrei Marga Ministrul muncii și protecției sociale, Alexandru Athanasiu Ministrul finanțelor, Decebal Traian Remes Anexa 1 DOMENIILE specializărilor universitare 1. Agronomie 2. Arhitectura și urbanism 3. Arte plastice și decorative 4. Arta teatrala, cinematografica și televiziune 5. Asistența socială 6. Automatica, calculatoare, informatica 7. Biologie, Biotehnologie 8. Chimie 9. Construcții 10. Ecologie și protecția mediului 11. Economie 12. Educație fizica și sport 13
HOTĂRÂRE nr. 27 din 21 ianuarie 1999 privind aprobarea cifrei de şcolarizare pentru anul universitar 1999/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122798_a_124127]
-
e mai bine pus în valoare regizorul și cred că asta și este misiunea regizorului să potențeze textului și să valorizeze disponibilitățile actorului. Pentru că în ultimă instanță, așa cum spunea Caragiale, actorul este instrumentul divin și teatrul, dramaturgia este mai mult arhitectură decât literatură. Coincidența face ca Liviu Ciulei să fie un arhitect și probabil că această instrucție, această pregătire l-a ajutat foate mult în a așeza spectacolul pe o structură arhitectonică. Toate celelalte elemente care fac frumoasă o construcție, elementul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
procesoarelor .................. 28 CISC-RISC ............................................... ......................................... 28 Harvard-von Neumann ............................................... ....................... 29 Cache ............................................... ............................................... . .. 30 Paralelismul la nivel de instrucțiune................................... ............... 34 pipeline ............................................... ............................................... 34 Paralelismul la nivel de procesor ............................................... ........ 39 Reducerea consumului de energie ............................................... ...... 41 2.3. Arhitecturi reprezentative de procesoare moderne ......................... 44 Arhitectura Intel x86............................................ .............................. 44 Arhitectura ARM............................................ ................................... 48 2.4. Arhitecturi reprezentative de microcontrolere ................................ 59 Arhitectura Intel MCS-51 ............................................... ................... 59 Arhitectura Atmel AVR............................................ ......................... 62 Arhitectura Microchip PIC ............................................... ................. 63 Arhitectura Texas Instruments MSP430......................................... ... 66 2.5. Criterii de alegere a microcontrolerului pentru o anumită aplicație 68 3. Memoria
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
registrele procesorului. Execuția instrucțiunilor într-un singur ciclu de tact - spre deosebire de numărul variabil de cicli de tact necesari executării instrucțiunilor unui procesor CISC. Harvard-von Neumann Accelerarea execuției programelor se obține și prin utilizarea de magistrale separate pentru date și instrucțiuni, arhitectură Harvard, care evită blocajele unei magistrale unice de acces la memorie, specifică arhitecturii von Neumann (fig. 2.3). Cache Procesorul accesează memoria în cursul fiecărei instrucțiuni măcar o dată, pentru aducerea instrucțiunii în registrul instrucțiune, și în multe cazuri apar accese
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
procesoarelor .................. 28 CISC-RISC ............................................... ......................................... 28 Harvard-von Neumann ............................................... ....................... 29 Cache ............................................... ............................................... . .. 30 Paralelismul la nivel de instrucțiune................................... ............... 34 pipeline ............................................... ............................................... 34 Paralelismul la nivel de procesor ............................................... ........ 39 Reducerea consumului de energie ............................................... ...... 41 2.3. Arhitecturi reprezentative de procesoare moderne ......................... 44 Arhitectura Intel x86............................................ .............................. 44 Arhitectura ARM............................................ ................................... 48 2.4. Arhitecturi reprezentative de microcontrolere ................................ 59 Arhitectura Intel MCS-51 ............................................... ................... 59 Arhitectura Atmel AVR............................................ ......................... 62 Arhitectura Microchip PIC ............................................... ................. 63 Arhitectura Texas Instruments MSP430......................................... ... 66 2.5. Criterii de alegere a microcontrolerului pentru o anumită aplicație 68 3. Memoria
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
registrele procesorului. Execuția instrucțiunilor într-un singur ciclu de tact - spre deosebire de numărul variabil de cicli de tact necesari executării instrucțiunilor unui procesor CISC. Harvard-von Neumann Accelerarea execuției programelor se obține și prin utilizarea de magistrale separate pentru date și instrucțiuni, arhitectură Harvard, care evită blocajele unei magistrale unice de acces la memorie, specifică arhitecturii von Neumann (fig. 2.3Ă. Capitolul 2 Unitatea centrală de prelucrare a sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 30 Figura 2.3 Diferența între arhitecturile Harvard
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
variabilă - ARM Thumb - care oferă instrucțiuni pe 32 și 16 biți pentru o densitate mai mare a codului. În tabelul alăturat se prezintă evoluția arhitecturilor ARM, nucleele specifice fiecărei versiuni de arhitectură, precum și exemple de dispozitive bazate pe aceste nuclee. Arhitectura Lățimea magistralelor Nuclee procesor Dispozitive tipice ARMv1 32/26 ARM1 ARM1(1985Ă ARMv2 32/26 ARM2, ARM3 ARM2(1986Ă ARMv3 32 ARM6, ARM7 ARM610(1993, Apple Newtonă ARMv4 32 ARM8 StrongARM (2000Ă ARMv4T 32 ARM7TDMI, ARM9TDMI Atmel AT91SAM7S Capitolul 2
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
evoluat alături de pictura murală, iar Roma, Cluny, Salzburg și Canterbury devin centre ale artei romane: marea mă năstire de la Cluny din Burgundia, a fost punctul de pornire al acestei schimbări artistice 20. 2. Curentul renascentist în artă: poezie, pictură, sculptură, arhitectură Curentul renascentist apare în Italia, promotor fiind renumitul Giotto des‑ pre a cărui operă se spune că este demnă de cea a marilor maeștri menționați în scrierile autorilor greci și romani. Italienii nu au putut uita că țara lor, și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
dar acest termen nu trebuie înțeles ca în zilele noastre. Punctul de plecare pentru această evoluție cât privește școlile de pictură, este Florența și se cu‑ nosc foarte bine motivele acestei noi evoluții cu referințe direct la pictură și îndeosebi arhitectură 23. În Germania, la mijlocul secolului al XV‑lea, asistăm la o invenție esenți‑ ală care va avea consecințe imense pentru dezvoltarea artelor și anume tipa‑ rul. Deși s‑a ajuns la două forme de tipărire, pe lemn și pe cupru
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
inexpresiv și un sfârșit marcat de excese, care vor ajunge până la urmă la exagerări reprobabile, din partea multor artiști imitatori cu un talent îndoielnic. 4. Arhitectul Michelangelo - perioada Florența, capela Medici, biblioteca Laurențiană, piața Capitolină, palatul Farnese, cupola Bazilicii Sfântul Petru Arhitectura, ca și celelalte arte, ia o dezvoltare superioară la Florența, în raport cu cea existentă în alte state italiene, datorită condițiilor economice înfloritoare, ca și gradului ridicat de dezvoltare materială și culturală atins de florentini. Principalii artiști care vor consacra arhitectura florentină
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Petru Arhitectura, ca și celelalte arte, ia o dezvoltare superioară la Florența, în raport cu cea existentă în alte state italiene, datorită condițiilor economice înfloritoare, ca și gradului ridicat de dezvoltare materială și culturală atins de florentini. Principalii artiști care vor consacra arhitectura florentină, impu‑ nând‑o ca și în restul Italiei, sunt: Filippo Brunelleschi și Leon Battista Alber‑ ti58. Prin ce s‑a impus Brunelleschi? Caracterul construcțiilor este dat de exprimarea sinceră, directă a sistemu‑ lui constructiv, în timp ce artificiile de corative lipsesc
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
evoluat alături de pictura murală, iar Roma, Cluny, Salzburg și Canterbury devin centre ale artei romane: marea mă năstire de la Cluny din Burgundia, a fost punctul de pornire al acestei schimbări artistice 20. 2. Curentul renascentist în artă: poezie, pictură, sculptură, arhitectură Curentul renascentist apare în Italia, promotor fiind renumitul Giotto des‑ pre a cărui operă se spune că este demnă de cea a marilor maeștri menționați în scrierile autorilor greci și romani. Italienii nu au putut uita că țara lor, și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
dar acest termen nu trebuie înțeles ca în zilele noastre. Punctul de plecare pentru această evoluție cât privește școlile de pictură, este Florența și se cu‑ nosc foarte bine motivele acestei noi evoluții cu referințe direct la pictură și îndeosebi arhitectură 23. În Germania, la mijlocul secolului al XV‑lea, asistăm la o invenție esenți‑ ală care va avea consecințe imense pentru dezvoltarea artelor și anume tipa‑ rul. Deși s‑a ajuns la două forme de tipărire, pe lemn și pe cupru
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
inexpresiv și un sfârșit marcat de excese, care vor ajunge până la urmă la exagerări reprobabile, din partea multor artiști imitatori cu un talent îndoielnic. 4. Arhitectul Michelangelo - perioada Florența, capela Medici, biblioteca Laurențiană, piața Capitolină, palatul Farnese, cupola Bazilicii Sfântul Petru Arhitectura, ca și celelalte arte, ia o dezvoltare superioară la Florența, în raport cu cea existentă în alte state italiene, datorită condițiilor economice înfloritoare, ca și gradului ridicat de dezvoltare materială și culturală atins de florentini. Principalii artiști care vor consacra arhitectura florentină
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Petru Arhitectura, ca și celelalte arte, ia o dezvoltare superioară la Florența, în raport cu cea existentă în alte state italiene, datorită condițiilor economice înfloritoare, ca și gradului ridicat de dezvoltare materială și culturală atins de florentini. Principalii artiști care vor consacra arhitectura florentină, impu‑ nând‑o ca și în restul Italiei, sunt: Filippo Brunelleschi și Leon Battista Alber‑ ti58. Prin ce s‑a impus Brunelleschi? Caracterul construcțiilor este dat de exprimarea sinceră, directă a sistemu‑ lui constructiv, în timp ce artificiile de corative lipsesc
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
non-verbal. "Comunicarea non-verbală se referă la toți stimulii, intenționați sau nu, între participanții la comunicare. Există patru categorii de comunicare non-verbală17": mișcarea (limbajul corpului: expresia facială, contactul vizual, atingerea, gesturile mâinilor), proximitatea (folosirea spațiului în procesul comunicării, cum ar fi arhitectura, mobila, sau distanța fizică între participanții la situația de comunicare), paralimbajul (toate sunetele pe care le producem și nu sunt cuvinte; aici intră râsul, tonalitatea, cuvintele vide de înțeles: "mm", "ăă") și temporalitatea (folosirea timpului în comunicare, orientarea temporală definită
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
mare măsură creșterea calitativă a turismului. În oricare zonă sau oraș al țării se observă o arhitectură nouă, care Încearcă să se Încadreze În mediul ambiant și natural al zonei. Putem spune că În prezent specificul nostru În construcții și arhitectură fiind reconsiderat, a făcut din multe puncte și localități elemente de atracție turistică. Libertățile pe care și le-au asumat după 1990 unii investitori din mediul rural a condus la deteriorarea acelui echilibru structurat de secole În privința stilului construcțiilor, a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
hotărârii în căutarea și găsirea valorilor ca repere pentru o societate care dorește să se modernizeze. Faptul că, pentru prima oară, un pachet de soluții legislative (cel al Comisiei Prezidențiale) propune un ”trunchi comun” - Educația permanentă, în jurul căruia se structureză arhitectura a două legi sectoriale (Legea învățământului preuniversitar și Legea învătământului universitar) - înseamnă că Învățământul, Educația în România, trebuie privite atât sincronic, cât și diacronic, într-o dinamică firească a parcursului educativ al ființei umane. Pachetele legislative sunt diferite și, în
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
să aibă acces la informațiile disponibile asupra chestiunilor europene și trebuie să fie în măsură să controleze procesul politic în diferitele sale faze (European Commission, 2001, p. 11). Dialogul, dezbaterea și apartenența sunt "ingredientele" pe care se întemeiază nu numai arhitectura constituțională dată ex ante aceea a drepturilor și a tablelor legii -, ci și dreptul de fapt (Luhman, 1986), crearea democrației sau gestionarea afacerilor publice prin interpretarea normelor juridice (Schauer, 1993), participarea la definirea mediilor în care se aplică, eventuala rectificare
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
procesul de modelare a personalității” (133; p.22-29). În această întrecere cu sine însuși, D. Laurențiu reușește să intre prin concurs la Facultatea de artă dramatică, secția regie, D. Luminița și P. Anca la Facultatea de stomatologie, S. Ștefania la Arhitectură etc. Rezultatele terapiei complexe se reflectă în modul de integrare psiho-socială în familie, școală și societate. Din ancheta psiho-socială făcută printre elevi - grupuri în care sau găsit copii cu uranoschizis - (cazuri izolate) reiese că între aceștia s-au creiat uneori
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
limbă funcțională. Pentru Coșeriu, limba funcțională se caracterizează printr-o anumită structură - termen care desemnează "raporturile între termenii unei "tehnici de discurs" determinate ("limbă funcțională")" și care trebuie disociat de ceea ce lingvistul de la Tübingen numește, pe urmele lui Leiv Flydal, arhitectură 246, adică "ansamblul de raporturi pe care le comportă multitudinea "tehnicilor de discurs" coexistente într-o limbă istorică"247. Această disociere circumscrie, totodată, și "obiectul ideal al lexicologiei structurale", care nu ar putea fi decât "limba funcțională" sau, mai bine
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care le comportă multitudinea "tehnicilor de discurs" coexistente într-o limbă istorică"247. Această disociere circumscrie, totodată, și "obiectul ideal al lexicologiei structurale", care nu ar putea fi decât "limba funcțională" sau, mai bine zis, structura unei limbi (și nu arhitectura ei!). 4.1.2. Totuși, prin această primă disociere, delimitarea obiectului nu a fost dusă până la capăt. "Structura" unei limbi, adică ""tehnica discursului" unei limbi funcționale", nu este nici ea o realitate indistinctă, ci se dispune pe "patru planuri diferite
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și urbanism, În egală măsură relevante pentru Europa și România ca parte distinctă a acesteia. Această stare de fapt se reflectă În structura volumului care este concepută În raport cu următoarele tematici: ipostaze ale locuirii, modele urbane / evocări urbane, formă și condiționare, arhitectură versus tehnici și tehnologie, interferențe. În plus, fiecare dintre aceste capitole denotă o varietate proprie În ceea ce privește interesul de cercetare al fiecărui doctorand În parte. Astfel, În ceea ce privește ipostazele locuirii, preocupările variază de la locuința socială - Irina Calotă, la arhitectura interbelică bucureșteană - Sibila
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
Colec?ia 4 Gilbert Luigi, L�Architecture en Europe ? Editions Nathan, Paris, 1995 ? Institutul European Ia?i pentru prezență edi?ie �n limba rom�n? ISBN 973-611-063-X RINTED ÎN ROMÂNIA GILBERT LUIGI ARHITECTURĂ �N EUROPA DIN EVUL MEDIU P�N? �N SECOLUL AL XX-LEA Traducere de Dan Stoica Prefă?? de D. N. Zaharia INSTITUTUL EUROPEAN Descrierea CIP a Bibliotecii Na?ionale GILBERT, LUIGI Arhitectură �n Europa: din Evul Mediu p�n? �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n? ISBN 973-611-063-X RINTED ÎN ROMÂNIA GILBERT LUIGI ARHITECTURĂ �N EUROPA DIN EVUL MEDIU P�N? �N SECOLUL AL XX-LEA Traducere de Dan Stoica Prefă?? de D. N. Zaharia INSTITUTUL EUROPEAN Descrierea CIP a Bibliotecii Na?ionale GILBERT, LUIGI Arhitectură �n Europa: din Evul Mediu p�n? �n secolul al XX-lea / Gilbert Luigi � Ia?i: Institutul European pentru Cooperare Cultural-?tiin?ific?, 2000 192 p.; 18 cm (Seria ABC) ISBN 973-611-063-X 1. Europa 2. Evul Mediu 72(4)(04
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]