1,164 matches
-
este o personalitate mai importantă în raport cu cele mai puțin însemnate menționate mai sus: este amintit ca episcop de Vita, în provincia Bizacena, într-o listă a episcopilor convocați la Cartagina de regele Uneric, în 484, pentru obținerea unui acord între arieni și catolici ortodocși (este așa-zisa Informare despre provinciile și orașele din Africa, Notitia provinciarum et civitatum Africae). Aceste date, însă, nu se potrivesc cu cele pe care autorul le furnizează despre sine chiar în opera sa; într-adevăr, din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
discutase pe larg dreptul Bisericii de a da noi definiții credinței pentru a face față noilor erezii, chiar dacă folosește termeni care nu se găsesc în Sfânta Scriptură. Așa este termenul „consubstanțial” (homoousion), care nu e de găsit în Scriptură, așa cum arienii obiectaseră deja adepților Crezului de la Niceea. Această scriere amintită de Vigiliu este Dialogul împotriva arienilor, sabelienilor și fotinienilor, la care participă Atanasie, Arie, Sabellius, Photinus și Probus, care e și judecător (Contra Arianos, Sabellianos et Photinianos dialogus, Athanasio, Ario, Sabellio
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
noilor erezii, chiar dacă folosește termeni care nu se găsesc în Sfânta Scriptură. Așa este termenul „consubstanțial” (homoousion), care nu e de găsit în Scriptură, așa cum arienii obiectaseră deja adepților Crezului de la Niceea. Această scriere amintită de Vigiliu este Dialogul împotriva arienilor, sabelienilor și fotinienilor, la care participă Atanasie, Arie, Sabellius, Photinus și Probus, care e și judecător (Contra Arianos, Sabellianos et Photinianos dialogus, Athanasio, Ario, Sabellio, Photino et Probo iudice interlocutori bus). Opera relevă o bună cunoaștere a controverselor religioase, chiar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
o bună cunoaștere a controverselor religioase, chiar și a celor din secolul precedent, și are autentice calități literare. Nu știm însă când a fost scrisă. Operei i-a fost adăugat un extras compus probabil în epoca medievală intitulat Dialog împotriva arienilor la care participă Atanasie și Arie în timp ce Probus e judecător; Sabellius și Photinus au fost eliminați din text pentru că nu mai prezentau nici un interes. Mai aflăm apoi, din unele indicații furnizate chiar de autor, că Vigiliu scrisese anterior o carte
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
bucura de stima regelui Uneric, așa cum aflăm de la Victor din Vita); în această operă, Vigiliu expusese adevărata doctrină a Trinității. Tot el ne spune că a mai scris un tratat pentru a-l combate pe Palladius din Raziaria, un episcop arian care combătuse tratatul Despre credință al lui Ambrozie (cf. mai sus, pp. ???-???). Alte opere anonime pe care spațiul nu ne permite să le mai pomenim i-au fost atribuite lui Vigiliu, lucru ce dovedește prestigiul de care se bucura acest
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
tratat despre Sfântul Duh care înainte nu era considerat autentic. Cartea își propune să demonstreze consubstanțialitatea Sfântului Duh pe baza tradiției simbolului credinței. Un conținut analog trebuie să fi avut tratatul, astăzi pierdut, despre care ne vorbește Ghenadie, intitulat Contra arienilor și a macedonienilor, care trebuie să fie o altă confirmare a consubstanțialității. De aceea, cercetătorii au încercat să descopere acest tratat, identificându-l cu opere anonime cum sunt Esența credinței (De ratione fidei) sau Breviarul credinței împotriva arienilor (Breviarum fidei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
intitulat Contra arienilor și a macedonienilor, care trebuie să fie o altă confirmare a consubstanțialității. De aceea, cercetătorii au încercat să descopere acest tratat, identificându-l cu opere anonime cum sunt Esența credinței (De ratione fidei) sau Breviarul credinței împotriva arienilor (Breviarum fidei adversus Arianos) sau, în sfârșit, cu o lungă scrisoare (nr. 3) a lui Faustus însuși. Nu e vorba de teme foarte noi, după cum se poate vedea, mai ales după ce Ambrozie le tratase în mod strălucit, stabilind o teologie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Barbari (sec. V-VIII), Augustinianum, Roma, 1986. Oricum, pentru această problematică, cititorul trebuie să recurgă și la studiile de Medievistică. I. Scriitori din Africa Așa cum am văzut mai sus, încă din 430 provincia Africa intrase sub stăpânirea nemiloasă a vandalilor arieni și totuși acest fapt nu sufocase orice vitalitate intelectuală; mai mult, unii literați mai cunoșteau încă destul de bine cultura clasică și cea mai mare parte a scriitorilor creștini se simțea îndemnată să combată cu armele gândirii erezia ariană adoptată de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a vandalilor arieni și totuși acest fapt nu sufocase orice vitalitate intelectuală; mai mult, unii literați mai cunoșteau încă destul de bine cultura clasică și cea mai mare parte a scriitorilor creștini se simțea îndemnată să combată cu armele gândirii erezia ariană adoptată de vandali, să opună argumentele folosirii tiranice a violenței. Stăpânirea vandală s-a sfârșit în 533-534 ca urmare a rapidei cuceriri bizantine, prezentată de propaganda imperială ca o refacere a Imperiului Roman. Sub multe aspecte, dominația bizantină în Africa
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
chestiune de-acum depășită. 1. Fulgențiu din Ruspe În cadrul creștinismului african dintre secolele al cincilea și al șaselea, Fulgențiu a fost poate personalitatea cea mai importantă și mai valoroasă; activitatea sa intelectuală a fost orientată în primul rând spre combaterea arienilor și în al doilea rând a așa-zișilor „semipelagieni”, adică a acelor cercuri de intelectuali din Galia care nu acceptaseră doctrina augustiniană a harului și a liberului arbitru; evident, Africa resimțea în mod direct puternica influență a celui mai mare
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
deși era în exil, episcopii din Africa continuau să i se adreseze pentru a avea de la el explicații și răspunsuri pentru probleme dogmatice; în 515 a fost chemat la Cartagina de Trasamundus pentru a discuta cu acesta despre conflictul dintre arieni și catolicii ortodocși și a participat aici la o dispută în public cu teologii arieni pe care, firește, a câștigat-o. În consecință, arienii l-au trimis din nou în exil în Sardinia în 517. Fulgențiu a rămas acolo până în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de la el explicații și răspunsuri pentru probleme dogmatice; în 515 a fost chemat la Cartagina de Trasamundus pentru a discuta cu acesta despre conflictul dintre arieni și catolicii ortodocși și a participat aici la o dispută în public cu teologii arieni pe care, firește, a câștigat-o. În consecință, arienii l-au trimis din nou în exil în Sardinia în 517. Fulgențiu a rămas acolo până în 523 când a murit regele vandal; succesorul său, Ilderic, a inițiat o politică de toleranță
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
515 a fost chemat la Cartagina de Trasamundus pentru a discuta cu acesta despre conflictul dintre arieni și catolicii ortodocși și a participat aici la o dispută în public cu teologii arieni pe care, firește, a câștigat-o. În consecință, arienii l-au trimis din nou în exil în Sardinia în 517. Fulgențiu a rămas acolo până în 523 când a murit regele vandal; succesorul său, Ilderic, a inițiat o politică de toleranță față de ortodocși, iar Fulgențiu a putut să se întoarcă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
zece ani după aceea, în 532. Această energică activitate de apărare a dreptei credințe este însoțită și de o serie de scrieri, amintite atât de biograful său, Ferrando, cât și de Isidor din Sevilia. a) Opere antiariene Opera intitulată Contra arienilor, într-o singură carte (Contra Arrianos liber unus) a fost prezentată de Fulgențiu regelui Trasamundus după ce acesta l-a chemat înapoi din Sardinia pentru a răspunde anumitor obiecții ariene la credința catolică, propuse chiar de rege. Așadar, datează din 515
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și de Isidor din Sevilia. a) Opere antiariene Opera intitulată Contra arienilor, într-o singură carte (Contra Arrianos liber unus) a fost prezentată de Fulgențiu regelui Trasamundus după ce acesta l-a chemat înapoi din Sardinia pentru a răspunde anumitor obiecții ariene la credința catolică, propuse chiar de rege. Așadar, datează din 515 și pare să fie prima scriere a lui Fulgențiu. E o scriere bogată în informații privitoare la chestiunile teologice și Fulgențiu dovedește multă siguranță în abordarea acestei problematici. Sunt
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Fiul, nu și alte Persoane ale Trinității, a căpătat natură umană; Dumnezeu a creat toate animalele, chiar și pe cele mai neînsemnate. În schimb, s-a pierdut Contra lui Pinta, într-o carte (Adversus Pintam liber unus), adresată unui episcop arian care încercase să combată cărțile lui Fulgențiu Către Trasamundus. Există o contrafacere a acestei scrieri, compusă mai târziu. Nu e sigură autenticitatea Expunerii foarte scurte despre Sfântul Duh, presbiterului Abragila (De Spiritu Sanctu ad Abragylam presbyterum commonitorium parvissimum). Chiar dacă nu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
sigură autenticitatea Expunerii foarte scurte despre Sfântul Duh, presbiterului Abragila (De Spiritu Sanctu ad Abragylam presbyterum commonitorium parvissimum). Chiar dacă nu este amintit nici în Pseudo-Ferrando și nici de Isidor din Sevilia, îi este atribuit lui Fulgențiu un Psalm contra vandalilor arieni (Psalmus contra Vandalos Arrianos). A fost scris probabil la Cartagina, în perioada scursă între primul și al doilea exil, sau, potrivit altor autori, după reîntoarcerea sa la Cagliari, în urma eșecului suferit în tentativa sa de a domoli încrâncenarea arienilor și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
vandalilor arieni (Psalmus contra Vandalos Arrianos). A fost scris probabil la Cartagina, în perioada scursă între primul și al doilea exil, sau, potrivit altor autori, după reîntoarcerea sa la Cagliari, în urma eșecului suferit în tentativa sa de a domoli încrâncenarea arienilor și de a obține revocarea exilului. Într-adevăr, din Psalm rezultă cu claritate că persecuțiile ariene continuă și că nu există nici o speranță de reconciliere. Fulgențiu ia ca model Psalmul contra adepților lui Donatus scris de Augustin și vrea să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
primul și al doilea exil, sau, potrivit altor autori, după reîntoarcerea sa la Cagliari, în urma eșecului suferit în tentativa sa de a domoli încrâncenarea arienilor și de a obține revocarea exilului. Într-adevăr, din Psalm rezultă cu claritate că persecuțiile ariene continuă și că nu există nici o speranță de reconciliere. Fulgențiu ia ca model Psalmul contra adepților lui Donatus scris de Augustin și vrea să explice oamenilor aspectele cele mai dezbătute ale arianismului și să le dea curaj ca să facă față
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Primele două îi sunt adresate lui Fulgențiu și îi supun atenției unele probleme și dificultăți cu caracter dogmatic; în următoarele trei, Ferrando se ocupă el însuși de chestiuni cu conținut analog (despre cele două naturi ale lui Cristos; combaterea opiniilor arienilor sau faptul că Isus Cristos aparține Sfintei și Indivizibilei Treimi). Au fost scrise la puțin timp după moartea lui Fulgențiu, adică după 532; cea de-a patra îi este adresată lui Eugippius, abate din Castrum Lucullanum (p. ???). Mai însemnate sunt
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
o poate consolida și prin activitatea literară și filosofică pe care s-a gândit s-o desfășoare în acei ani. După câțiva ani de înțelegere între elementul dominator constituit din goți, și elementul roman, între italicii catolici ortodocși și goții arieni, acest echilibru se strică. Teodoric începe să se teamă de o alianță între populația latină din Italia și Imperiul Roman de Răsărit, alianță care s-ar fi putut întări și mai mult datorită tentativelor încununate de succes care tocmai în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și nemiloasa stăpânire bizantină. În 568, după mai puțin de douăzeci de ani, are loc invazia longobardă care distruge unitatea politică a Italiei, sporește și extinde sărăcia prin jafuri și persecuții violente (longobarzii erau păgâni pe deplin, nu erau nici măcar arieni precum ostrogoții). După renașterea teodoriciană, urmează, în mai puțin de cincizeci de ani, o epocă de barbarie și de mizerie care duce la depopularea satelor și a orașelor și la distrugerea culturii. Literatura din această perioadă e influențată de condițiile
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și prezumtivul urmaș la tron. Având în vedere cine i-a sugerat lui Cassiodor să scrie această operă, sunt de înțeles și unele caracteristici ale ei, Cronica fiind în mod deschis filogotică, așa încât nu vorbește despre arianism pentru că goții erau arieni, trece ușor peste jefuirea Romei de către goți în anul 410 și înglobează și alte detalii care să corespundă acestei cerințe. Totodată, Cassiodor a scris Originile și faptele goților (De origine actibusque Getarum), o istorie a goților în douăsprezece cărți, care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
got al Imperiului de Răsărit. Când Iordanes a început însă acea muncă de prescurtare, era cunoscut deja ca scriitor, iar activitatea sa se desfășoară înainte de 550; după aceea, s-ar fi convertit (la viața monastică sau la catolicism, pentru că era arian: nu se știe precis). Așadar, Iordanes începuse să scrie o Cronică prescurtată (Abbreviatio Chronicorum), adică o trecere rapidă prin întreaga istorie universală; și-a întrerupt munca pentru a se dedica rezumării Istoriei goților a lui Cassiodor a cărei versiune abreviată
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
educație literară, a devenit episcop al orașului său când era încă tânăr, cam în perioada 490-494; ne informează în această privință Ennodius care i-a fost prieten. Avitus devine așadar cel mai prestigios episcop din regatul burgunzilor care erau încă arieni; a fost permanent în conflict cu Gundobald, regele acestora, și a reușit să-l convertească la catolicism pe urmașul la tron, Sigismund, menținând tot timpul strânse raporturi cu papa. A condus un conciliu local organizat în Galia care, în 517
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]