289 matches
-
în aceste secole, a avut loc convertirea la creștinismul arian a gepizilor, ostrogoților și altor seminții germanice. Istoricul J. Zeiller afirmă că zona Europei centrale a devenit un teren de confruntare între două confesiuni și două etnii: catolicismul roman și arianismul germanic. Dar creștinismul catolic (ortodox) roman n-a fost niciodată aneantizat, datorită adaptării populației locale la condițiile epocii și menținerii legăturilor cu episcopiile vestice. Contextul politic și religios a influențat și comunitățile romanice prin pătrunderea unor gepizi în regiunea carpatică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
scop: evreii "nu manifestă nici un fel de solitaritate adevărată (real, în limba engleză), însă se unesc, oportuniști, pentru a îl seduce pe arian"450. Ultima "problemă tehnică"451: dacă persoana este atât de importantă, din punctul de vedere al doctrinei arianismului, cum putem continua să denigrăm "individul" evreu? Iată cum: "evreul reprezintă individualismul; arianul reprezintă "super-individualismul""452. A nu se confunda, atenționează Kenneth Burke, cu "supraom"-ul nietzschean. Criticul mărturisește că, ajuns în acest punct al periplului său prin Mein Kampf
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
fost prins. Uite că i-a sosit și lui ceasul! Textul descrie plăcile votive mitraice cu sacrificarea taurului solar, care era în fapt zimbrul pentru că el are coarnele scurte așa cum apare imaginea în creștinismul arimin pe care leprele îl numesc arianism. În legenda noastră despre Dragoș - vodă care ucide zimbrul, animalul mai este numit ,,fiară”. În creștinismul arimin Mitra sau Sarmis avea în mînă un cuțit special în trei muchii cu care sacrifica zimbrul solar. Coarnele zimbrului fiind mult mai mici
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
leacă latrinitatea voastră drăcească! Iar pe obrăzarul coifului de aur de la Coțofenești, Mitra apare sacrificînd un berbec care mai tîrziu va fi înlocuit cu taurul ceresc, dovedindu-se prin acest artefact practicarea religiei geților, pe care liftele au numit-o arianism și mitraism, încă din secolului Vll î.e.n. dar cultul era legat de religia crucii și deci vechimea lui este mult mai mare pe plaiurile mioritice, cum apare pe tăblița rotundă de la Tărtă-ria datată pentru anii 6250 î.e.n. Imaginea de pe coiful
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a fost urîtă în antichitate de greci și italici. Calea spre lumină din această nevoință cumplită a aflării limbii de slujire în creștinismul arimin sau mitraism în imperiul roman, cult care a ajuns din arimi-nism, sub pana unor sataniști chiar arianism, să purcedem la cercetatul celor vechi unde mai găsim cîte ceva fărîme de informații despre adevărata noastră istorie. Iordanes a scris Getica pe la anii 550 și în paragraful 132 ne spune că în anul 376, o mulțime de geți și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și gepizi - încît ,,i-au învățat pe aceștia nu numai limba acestui neam, dar și dogmele acestei secte.” Adică împăratul get Valens, prin predicatorii trimiși la goții stabiliți în Moesia, i-a învățat pe aceștia atît ,,religia lui Zamolxe” sau arianismul cum mințea Iordanes, dar și limba getă în care se slujea religia oficială din imperiu roman, fiind și o limbă de largă circulație alături de latină și greacă. Să mai reamintesc odată în contextul informațiilor lui Iorda- nes, că împăratul roman
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Sfântul Vasile a început să reorganizeze Biserica de sub jurisdicția sa, înlăturând multele abuzuri ale clerului și colegilor lui - îndeosebi simonia. În interiorul eparhiei, Sfântul Vasile s-a impus printr-o uriașă activitate dogmatică, pastorală și socială. În urma atitudinii sale neînfricate contra arianismului și a manevrelor împăratului Valens, dioceza i se împărți în două, cu două capitale episcopale: Cezareea și Tyana. Episcopul din Tyana pretinse și obținu drepturi de mitropolit, pentru a scădea din autoritatea marelui Vasile. În vremea aceea, luptele ariene erau
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
și atenția lui Vasile era să liniștească lucrurile și să pună în evidență, față de arieni, învățătura Bisericii. Sfântul Vasile a susținut lupta Sfântului Atanasie cel Mare contra arienilor și a apărat învățătura niceeană, fiind un mare animator în lupta contra arianismului. El a dat lovituri grele acestei erezii. Este remarcabilă în acest sens poziția pe care a avut-o Sfântul Vasile când l-a întâlnit pe guvernatorul Modest, trimisul împăratului Valens cu misiunea de a-l face să îmbrățișeze arianismul, sau
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
contra arianismului. El a dat lovituri grele acestei erezii. Este remarcabilă în acest sens poziția pe care a avut-o Sfântul Vasile când l-a întâlnit pe guvernatorul Modest, trimisul împăratului Valens cu misiunea de a-l face să îmbrățișeze arianismul, sau cel puțin să se împace cu arienii. Când guvernatorul îl amenință, arătându-i că o eventuală împotrivire la dorința suveranului îl poate duce la confiscarea averii, la exil, la munci și chiar la moarte, el dă un răspuns care
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
a avut loc în anul 51 (după Hristos), reunind pe toți apostolii spre a combate erezia iudaică care izbucnise în rândul poporului evreu. Al doilea sinod, în anul 325 la Niceea, s-a întrunit pentru afirmarea dogmei creștine și combaterii arianismului, o altă erezie în plină ascensiune la acea vreme. Au urmat 6 sinoade de-a lungul a 600 de ani care au avut în esență același scop, de a combate devierile eretice și tendințele schismatice cum au fost; macedonismul, nestorianismul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Tendințele schismatice aveau să se mențină făcând necesare de-a lungul timpului întrunirea a încă 6 sinoade ecumenice până în secolul al IX-lea, care aveau să combată ereziile cunoscute sub numele de Monofisiți, Monoteliți, Iconoclaști, Milenari, Nestorieni etc. Între acestea Arianismul punea la îndoială chiar divinitatea fiului, iar Albigenii considerau că doctrina iudaică era preferabilă celei creștine. Toate acestea aveau să culmineze cu schisma lui Foție și Cerularie, care a produs ruptura definitivă a bisericii creștine în cele două mari biserici
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
temple, desfășurau ritualurile religioase în păduri și dumbrăvi închinate zeilor 26. În secolele IV-V, după așezarea triburilor germanice în Imperiul Roman și după începutul constituirii "regatelor barbare", germanii trec la creștinism, adoptând secta ariană. Cunoscut mai întâi la goți, arianismul s-a răspândit la toate triburile germanice din Imperiul Roman de Apus. La jumătatea secolului al IV-lea, episcopul Wulfila a tradus Biblia din limba greacă în gotă (inițial Biblia a fost redactată în ebraică, dar întrucât în această formă
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
juridic are loc o fuziune a instituțiilor romane și germanice, care a stat la baza structurilor politice ale statului feudal timpuriu în Europa apuseană. Tot în această perioadă s-au pus bazele alianței dintre "tron și altar", prin trecerea de la arianism la catolicism, în timpul lui Clovis. Dintre populațiile germane așezate în Galia la finele secolului al V-lea și începutul celui de-al VI-lea, rolul cel mai însemnat l-au avut francii salieni (din zona Flandrei și Brabant) și cei
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de stânga", precum cele menționate. Așa stau lucrurile, în mod evident, doar în cazul teoriilor moraliste liberale (i.e., social-democrate) ale dreptății. Lucrurile s-ar putea să stea destul de diferit în cazul teoriilor moraliste "de dreapta" (i.e., în cazul teoriilor "libert arianismului de dreapta") ale dreptății. 73 Am discutat acest ideal, așa cum este el înțeles de Dworkin sau/și de alți egalitarieni ai șansei, în "Egalitarianismul", pp. 56-71. 74 Inclusiv despre Cohen, care a depus eforturi vizibile pentru respingerea tezei primatului dreptății
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
legea electorală 15 și regulile de bază ale guvernului formează un "sistem" cu diverse dimensiuni care coexistă și interacționează cu aspectele instituționale ale puterii executive și legislative. Așadar, beneficiind de o simplificare și selecție certă, cele două macro- variabile (parlament arianism și prezidențialism) care reies din această literatură pot fi clasificate (sau combinate) după cum urmează: a1. Prezidențialism și sistem electoral majoritar; a2. Semi-prezidențialism și sistem electoral majoritar; a3. Semi-prezidențialism și sistem electoral proporțional; a4. Semi-parlamentarism și sistem electoral proporțional consolidat și
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ajunge la întreaga lor amploare în Armorica și în Aquitania în primii ani ai secolului al V-lea. Dificultățile religioase. Biserica abia născută a Galiilor este confruntată în secolul al IV-lea cu o erezie care perturbă ansamblul lumii romane, *arianismul. Originea acestuia se întoarce în timp la un preot din Alexandria, Arius, care neagă principiul trinității și afirmă inferioritatea lui Hristos prin raportare la Dumnezeu-Tatăl. Conciliul de la Niceea (Turcia) în 325 condamnă doctrina sa și definește credo-ul. Un singur
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sau ca moștenitori ai Romei; ei ocupă regiunile cele mai bogate, cele mai urbanizate, cele mai romanizate. Față de populațiile locale supuse regimului de *ospitalitate, marele lor handicap este de ordin religios; ei sînt creștini, desigur, dar sub o formă eretică, *arianismul: astfel ei au întîlnit ostilitatea declarată a bisericii și a aristocrației galo-romane, pepinieră de episcopi. Acestui ansamblu meridional i se poate opune Galia de nord, unde mai există generali romani, dintre care ultimul, Syagrius, se stabilește la Soissons. Mai puțin
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de a da în arendă. Arenda este un procedeu de administrare prin care autoritatea folosește o persoană în scopul exercitării unui drept sau încasării unui venit, persoană care mijlocește plata unei sume forfetare. În Evul Mediu, magistraturile regale erau arendate. Arianism. Erezie fondată pe afirmarea inegalității persoanelor divine în concepția trinitară: Dumnezeu Tatăl este superior Fiului Cristos, pe care L-a zămislit. Condamnată în conciliul de la Niceea în 325, această erezie a alimentat disputele religioase ale secolului al IV-lea. Intervenția
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în viața duhovnicească a credincioșilor, amintesc și de alți cateheți renumiți contemporani lui precum Sfântul Ambrozie, Fericitul Augustin sau Petru Hrisologul. 3. Tratatul De ratione fidei (Despre rațiunea credinței), împărțit în șapte capitole, combate sabelianismul, fotinianismul și mai cu seamă arianismul. Această lucrare a fost scrisă sub formă de comentar, prin care Sfântul Niceta a răspuns cererii unor credincioși pentru a-i întări în credință. 4. Tratatul De Spiritus Sancti potentia (Despre puterea Sfântului Duh) este îndreptat împotriva macedonienilor (maratonilor) care
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sa teologică, este Sfânta Tradiție, adică autoritatea Sinodului I ecumenic de la Niceea și autoritatea Părinților Bisericii care au formulat doctrina cea adevărată, întemeiați fiind pe Sfânta Scriptură. Sfântul Niceta se numără printre cei mai iscusiți apărători ai Bisericii Ortodoxe împotriva arianismului și macedonianismului, precum și împotriva superstițiilor păgâne, infiltrate uneori în credința creștină. El insistă, îndeosebi, asupra dogmei Sfintei Treimi ca bază a ecumenismului actual, făcând din ea „regula credinței”, pe care Sfinții Apostoli au primit-o de la Domnul și au predat
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Evanghelicus, Efrem, Tit (Titus), Marcu (Marcus Tomensis). Bretanion (Vretanion sau Bretanio) este amintit în Istoria bisericească a lui Sozomen ca un puternic apărător al dreptei credințe chiar și în fața împăratului roman semiarian Valens (364 - 378). Acesta din urmă, susținător al arianismului, n-a reușit să-l determine pe Bretanion să-i asculte voința, fapt pentru care episcopul a și fost exilat pentru o scurtă perioadă. De asemeni, istoricul Teodoret din Cir (392 - 458) mărturisește despre Bretanion, scoțând astfel în evidență intensitatea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Hristos, teologie care, prin Sfântul Ioan Casian și episcopul Ioan de Tomis, pregătește formula dogmatică a „Calcedonului”, iar prin Dionisie cel Smerit și Ioan Maxențiu dezvoltă și apără această formulă. Teologia tomitană a apărat Ortodoxia la sinoadele ecumenice (îndeosebi contra arianismului și nestorianismului) și a pus în circulație o bună parte din gândirea patristică a Răsăritului, atât prin prelucrări personale cât și prin traduceri, legând între ele culturile creștine contemporane a trei continente: Europa, Asia și Africa. Hristologia Sfântului Chiril al
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
and Rousseau (London: Oxford University Press, 1960) Buchanan, J.: The Limits of Liberty: Between Anarchy and Leviathan (Chicago: University of Chicago Press, 1975) Diggs, B.J.: „A contractarian view of respect for persons”, American Philosophical Quarterly, 18 (1981) : „Utilitarism and contract arianism”. The Limits of Utilitarism, ed. H.B. Miller and W.H.Williams (Minneapolis: University of Minnesota Press, 1982). Gauthier, D.: Morals by Agreement (Oxford: Oxford University Press, 1986) Gough, J.W.: The Social Contract, 2nd ed. (London: Oxford University Press, 1957
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Exposition of Social Contract Theory în Hobbes, Locke, Rousseau, Kant and Hegel (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1982) Scanlon, T.M.: „Contractualism and utilitarism”, Utilitaristsim and Beyond, ed. A. Sen and B. Williams (Cambridge; Cambridge University Press, 1982) Vallentyne, P., Contract arianism and Rațional Choice: Essays on Gauthier (New York: Cambridge University Press, 1990) 16 Egoismul Kurt Baier i. Introducere S-ar putea spune c] egoiștii tipici sunt concentrați numai asupra propriei persoane, sunt insensibili, nu au principii, caut] cu orice preț m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nonoamenilor) sau în cazul în care apare constrângerea explicit] (de exemplu, ameninț]ri sau șantaj), forța (silirea), viclenia (convingerea celuilalt de a accepta leg]tură amoroas] înșelându-l cu privire la natură actului sau a m]surii sentimentelor sale). 2) Critică libert arianismului Cea mai evident] slăbiciune a acestei abord]ri este faptul c] ignor] numeroase deform]ri care apar în cadrul acestui contract: p]rțile unui contract pot avea puteri de negociere radical inegale, diferențe puternice de vulnerabilitate, una dintre p]rți poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]