732 matches
-
Și-o figură caraghiosă. M-a văzut, s-a speriat, A fugit într-un tufiș Și de-acolo aciuat Mă privea, cam, pe furiș. Mai tarziu mi-am amintit Că în filmul cu pitici El, țeposul, s-a numit: ,,Rici, Arici și Pogonici’’. STRĂBUNICA Ce bună-i străbunica mea Și cât de mult mă mai răsfață... Îmi place să merg pe la ea, Că totdeauna-i șugubeață. Suntem prietene pe viață Și totul pare-a ne lega, Dar când e vorba de
POEZII PENTRU COPII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375900_a_377229]
-
Unde puiul și- a lăsat Poate-n cuib pe la străini Sau poate prin mărăcini! De -aceea de vreme multă, Singura jalea lui și-o canta! Rici-Arici, Prinre tufe mari și mici Far-a ști mă înțepai La picior, de un arici, Pare-a fi un ghem de scai, Pripasindu-se pe-aici, Ca să caute furnici! Oac-oac Oac-oac, Un brotac, Toată ziua stă pe lac, Și vorbește c-un ortac, Am văzut, O broscuța Și-a făcut Dintr-un nufăr, O bărcuța
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI' (1992) PARTEA 1 CONTINUARE de TELA MOCANU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375897_a_377226]
-
-au multe bârne, Toate cele necesare, Și din zori și până-n seară, Muncesc fără răsuflare! Și-au făcut pe loc căsuța, Bucuria lor e mare, Toți prietenii pădurii Le sunt oaspeți de onoare Cântăreții mari și mici Bursuci grași si-arici voinici, Lupi și vulpi chiar și pitici, Toți s-au adunat aici. Se-nfiripa o serbare Și dau premii de onoare, Pentru multă îndemânare. Le câștiga:Coadă Scurtă, Mandrila și Blană Moale! Mușuroiul de furnici, Trec grăbite, amețite, Parc-ar
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI (`1992) PARTEA A II A de TELA MOCANU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375899_a_377228]
-
lor case,Merg alăturea prin iarbăAvând coarnele retrase...Fi ’ndcă dragostea e oarbă! Revenind în perimetru,Melcul soaței i-a strigat:- Coarne mi-au crescut de-un metru,Este clar, m-ai înșelat!Iese melcul la plimbare,... V. CACTUSUL ȘI ARICIUL, de Dan Norea , publicat în Ediția nr. 1465 din 04 ianuarie 2015. “Zgrunțuroasa mi-e pielea și aspră mi-e firea, pe-aici nimeni în jur nu-mi arată iubirea. Cine vrea să m-atingă se umple de sânge, îl
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
Și-o figură caraghiosă. M-a văzut, s-a speriat, A fugit într-un tufiș Și de-acolo aciuat Mă privea, cam, pe furiș. Mai tarziu mi-am amintit Că în filmul cu pitici El, țeposul, s-a numit: ,,Rici, Arici și Pogonici’’. Referință Bibliografică: MOTOCELUL - GRUPAJ POETIC PENTRU COPII / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2284, Anul VII, 02 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Virginia Vini Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
GRUPAJ POETIC PENTRU COPII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375705_a_377034]
-
ei de enciclopedie! 10 ianuarie Rîsul histrionului de geniu. În amfiteatrul neîncăpător, studenții îi stau sub nas, nasul clonț cărnos, plecat, roman, din linia frunții; nu lată, placidă, ci atît cît să-i îngăduie părului să țîșnească în țepi de arici: George Călinescu. Fotografia e una deja celebră. Într-o mînă, bruionul prins nervos, cealaltă prelungind volutele ascendente ale stentorului. Sau ale comedianului antic. Sau doar ale regizorului diletant (care-și tiraniza, superior, ciracii în înscenările de-acasă sau de la Institut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Căsuța din oală, Turtița, Miaunica, de D. Botez; Ninge, de O. Cazimir grupa mică; Cei trei purceluși, de Serghei Mihalkov; Cei doi iepurași Puf Alb și Puf Gri grupa mijlocie; Povestiri cu tâlc, de Al. Mitru; Gândăcelul, de E. Farago; Ariciul și iepurele, de Lev Tolstoi grupa mare; Amintiri din copilărie, de Ion Creangă (abordare fragmentară); Dumbrava minunată, de M. Sadoveanu (abordare fragmentară); Unde fugim de-acasă, de Marin Sorescu; Iarna pe uliță, de George Coșbuc (abordare fragmentară), Supa de zarzavat
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
o ființă vie) este, conform mitologiei folclorice românești, produsul combinării dintre un blestem și o binecuvântare: Dumnezeu, după ce greșește cosmogonia, nu știe cum să repare lumea prost Întocmită. El Îl roagă pe arici să Îi spună ce să facă, dar ariciul nu vrea să Îi Împărtășească acest secret. Atunci, Dumnezeu o trimite pe albină să Îl spioneze, iar albina trage cu urechea la mormăielile ariciului și descoperă soluția cosmogonică. Ariciul, supărat că albina i-a aflat secretul, o blestemă ca oamenii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
repare lumea prost Întocmită. El Îl roagă pe arici să Îi spună ce să facă, dar ariciul nu vrea să Îi Împărtășească acest secret. Atunci, Dumnezeu o trimite pe albină să Îl spioneze, iar albina trage cu urechea la mormăielile ariciului și descoperă soluția cosmogonică. Ariciul, supărat că albina i-a aflat secretul, o blestemă ca oamenii să-i mănânce scârna (deci să fie ființa cea mai detestată din lume), iar Dumnezeu, drept răsplată că a aflat taina reparării cosmosului, o
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Îl roagă pe arici să Îi spună ce să facă, dar ariciul nu vrea să Îi Împărtășească acest secret. Atunci, Dumnezeu o trimite pe albină să Îl spioneze, iar albina trage cu urechea la mormăielile ariciului și descoperă soluția cosmogonică. Ariciul, supărat că albina i-a aflat secretul, o blestemă ca oamenii să-i mănânce scârna (deci să fie ființa cea mai detestată din lume), iar Dumnezeu, drept răsplată că a aflat taina reparării cosmosului, o binecuvântează ca scârna ei să
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
măgar, vultur - bufniță sau albină - viespe (vezi M. Coman, 1992, 1995); b) broaștei: aceasta preia funcțiile Dracului și coboară pe fundul mării originare pentru a aduce fărâma de pământ din care Dumnezeu va făuri uscatul (vezi M. Eliade, 1995); c) ariciului: acesta Îl ajută pe Dumnezeu, dar face o greșeală care schimbă „proiectul” cosmogonic inițial. În alte cazuri Însă, el corecteză greșelile cosmogonice ale divinității: Voind Dumnezeu să facă pământul, a Început Întâi să-l urzească sub cer, ca să fie deopotrivă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Început Întâi să-l urzească sub cer, ca să fie deopotrivă de mari amândouă. Pentru aceasta și-a luat ajutor pe ariciu. Dându-i un ghem de ață, l-a trimis să-l depene sau să-l desfășoare pe sub poalele cerului. Ariciul, socotind În mintea lui, că mai bine ar fi dacă ar fi pământ mai mult, a urzit o câtime mai mare decât i se poruncise (T. Pamfile, 1913, p. 22). Ariciul era voinic cu barbă mare când urzea Dumnezeu pământul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
-l depene sau să-l desfășoare pe sub poalele cerului. Ariciul, socotind În mintea lui, că mai bine ar fi dacă ar fi pământ mai mult, a urzit o câtime mai mare decât i se poruncise (T. Pamfile, 1913, p. 22). Ariciul era voinic cu barbă mare când urzea Dumnezeu pământul și chemându-l să-i ție două ghemuri, unul de urzeală și altul de bătătură, ariciul s-a-nfiorat de fața Domnului, a scăpat un ghem din mână: din astă pricină, pământul, din
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a urzit o câtime mai mare decât i se poruncise (T. Pamfile, 1913, p. 22). Ariciul era voinic cu barbă mare când urzea Dumnezeu pământul și chemându-l să-i ție două ghemuri, unul de urzeală și altul de bătătură, ariciul s-a-nfiorat de fața Domnului, a scăpat un ghem din mână: din astă pricină, pământul, din lat și șes cum era să fie, s-a scovârdit și s-a prefăcut În mălușteanuri, văi, văgăuni, colnice, piscuri, munți, râpi, mătci și Dumnezeu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o minge și apoi l-a Întins cum ai Întinde un aluat. Pământul a fost drept, neted ca pe palmă și, când te uitai, vedeai peste tot. Dar ce folos, că pe pământ izvoare, apă, nu erau. Merge Dumneazeu la arici și-l Întreabă: „Ei, cum Îți pare, am făcut frumos pământul?” „Da, frumos, i-a răspuns ariciul, dar oameni pă dânsul, vite, să știi că nu vor putea trăi, căci n-au apă”. „Apoi, dară, fă tu cum știi” i-
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ca pe palmă și, când te uitai, vedeai peste tot. Dar ce folos, că pe pământ izvoare, apă, nu erau. Merge Dumneazeu la arici și-l Întreabă: „Ei, cum Îți pare, am făcut frumos pământul?” „Da, frumos, i-a răspuns ariciul, dar oameni pă dânsul, vite, să știi că nu vor putea trăi, căci n-au apă”. „Apoi, dară, fă tu cum știi” i-a zis Dumnezeu. Ariciul a luat și s-a băgat pe sub pământ, a ridicat munții, a făcut
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Ei, cum Îți pare, am făcut frumos pământul?” „Da, frumos, i-a răspuns ariciul, dar oameni pă dânsul, vite, să știi că nu vor putea trăi, căci n-au apă”. „Apoi, dară, fă tu cum știi” i-a zis Dumnezeu. Ariciul a luat și s-a băgat pe sub pământ, a ridicat munții, a făcut gârlele, a scos izvoarele și de la dânsul pământul e așa deluros și râpos cum Îl vedem” (E. Niculiță-Voronca, 1903, pp. 16-17) În raport cu modelul dualist, axat pe cuplul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1903, pp. 16-17) În raport cu modelul dualist, axat pe cuplul divinitate benefică - divinitate malefică (fapt care explică existența lucrurilor bune și rele pentru om prin bătălia dintre o ființă sacră binevoitoare și una răuvoitoare), aceste constructe cosmogonice sunt mult mai subtile. Ariciul nu vrea răul umanității - dimpotrivă, el posedă o Înțelepciune practică prin care depășește proiectul cosmogonic divin și face ca lumea să fie folositoare pentru oameni. În varianta sa inițială, universul era perfect simetric (pentru că Ființa Supremă nu poate crea decât
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Înțelepciune practică prin care depășește proiectul cosmogonic divin și face ca lumea să fie folositoare pentru oameni. În varianta sa inițială, universul era perfect simetric (pentru că Ființa Supremă nu poate crea decât lucruri perfecte!), dar În egală măsură, perfect nefuncțional. Ariciul, ca ființă telurică, oferă soluția pentru apariția și menținerea vieții: aceasta este asimetria și contradicția: Lumea din prima creație, netedă, simetrică și elegantă (prin uniformitatea ei), nu era bună la nimic (ori poate numai la contemplat: „vedeai peste tot”); viața
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
aceasta este asimetria și contradicția: Lumea din prima creație, netedă, simetrică și elegantă (prin uniformitatea ei), nu era bună la nimic (ori poate numai la contemplat: „vedeai peste tot”); viața era imposibilă, iar frumusețea avea ca revers sterilitatea și moartea. Ariciul creează o lume urâtă (râpoasă și deluroasă), dar eficientă, o lume În care contradicțiile (Îndeosebi sus și jos) permit circulația apei și, odată cu ea, dezvoltarea vieții. ș...ț Prin fapta sa, acest animal se manifestă drept exponentul contradicției necesare, al
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fi dominat, În opinia mea, de câteva scheme mitice principale: a) tema cosmogonică, În care prin acțiunea fie a unor operatori simbolici majori (greșeala și reparația, Înșelăciunea și Îndreptarea, binecuvântarea și blestemul) atribuiți unor ființe cu puteri creatoare (Dumnezeu, Dracul, ariciul, broasca, Sfântul Ion, Păioara, Maica Domnului), fie a unor operatori minori (hoția, minciuna, nepriceperea, lăudăroșenia) atribuiți unor pacienți (diverse animale, plantele, astrele etc.), lumea Înconjurătoare ajunge să dobândească structura actuală (vezi pe larg M. Coman, 1986, 1988, 1992, 1995); b
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Agheran Viteazul, Aleodor-Împărat) personaje magice binevoitoare (Ageru Ochilor, Ageru Pământului), demoni (Cățelul pământului, Muma-Pădurii, Drăgaica, Joimărița, Pricolicii, Strigoii, Dracul), inițiați (Meșterul Manole, solomonarii), suflete sacralizate (Blajinii), monștrii (Balaur, Zmeu, Dulf, Ghionoaie, Sfarmă-Piatră, Ciuta Nevăzută), animale sapiențial-oraculare (oaia năzdrăvană, pasărea măiastră, ariciul, albina), elementele (apa vie, apa moartă, focul nou), obiecte, plante și unelte magice (carul de foc, bușteanul ielelor, ceasornicul casei, mătrăguna, iarba fiarelor), coregrafia magică (călușarii, jocul fetelor de la Căpâlna), geografia mitică (Tărâmul Celălalat, Apa Sâmbetii, Valea Plângerii, Mănăstirea Calu-Gastru
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dciționarul Femei din Moldova (2000). SCRIERI: Puiul îndrăzneț, Chișinău, 1980; Țara cu luceferi, Chișinău, 1986; Arta memoriei, Chișinău, 1987; Doina dorurilor noastre, Chișinău, 1990; Arheologii interioare, Chișinău, 1991; Basarabia necunoscută, I-IV, Chișinău, 1993-2002; Spirala lui Arhimede, Chișinău, 1994; Necazul ariciului, Chișinău, 1996; Sfatul Țării, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Dincolo de literă, LA, 1992, 1 octombrie; Eugen Lungu, Mandat pentru ieșirea din anonimat, LA, 1994, 6 ianuarie; Ion Ciocanu, Dovadă a românității noastre, LA, 1994, 14 iulie; Cimpoi, Ist. lit.
COLESNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286329_a_287658]
-
al lui și-au păstrat adevărul. Parabole ale libertății amenințate (Șoim și fată, Flautul descântat), autoportrete (Sarcină sacră, De când mă știi) sunt impregnate de o puternică tensiune interogativă. Concluzia pare să fie pierderea speranței („O singură jivină, gogoloi/ Ca un arici, ca un pește,/ Pitulată se rostogolește.// Și un coșciug spânzură-n văzduh:/ Al Tatălui, Al Fiului și-al Sfântului Duh” - Ogor pustiu). Accente nemijlocit legate de împrejurările silnice (pizma, răzbunarea) se amestecă și ele în acest puternic, dar inegal volum
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
capul de tigvă...”), dublată de „mijlocul de locomoție” folosit: „și venii pe o șa și vă spusei dumneavoastră așa” sau „încălecai pe o lingură scurtă, s-o dau pe la nasul cui n-ascultă” ori, mai rar, „Mă-ncălecai p-un arici/Și vă povestii pân-aici”. De multe ori, formula finală lasă să se înțeleagă că toată istorisirea a fost o născocire: „M-am suit pe o prăjină/ Și v-am spus chiar o minciună...” ori: „Iar eu mă suii pe-
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]