773 matches
-
aruncat lui Bayan un mesaj pe o răsuflătoare din turnul de răsărit. Am aflat ulterior ce-i scria chiar din gura haganului: „Cruță Cividale în numele vechii noastre iubiri. Vino la noapte la turnul dinspre munte, smulge iedera de pe zidul din spatele arinului negru și vei găsi o poartă deschisă“. Asta a făcut femeia aceea. După ce a scăpat de gărzile de la poartă, și-a trădat fiii și poporul din pricina preacurviei. Avarii au intrat, i-au căsăpit pe aproape toți longobarzii, surprinzându-i în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
doar puful alb alunecând - singurul zbor Țurțuri sub streșini - mușcând din mărul roșu zâmbesc unui gând Țipătul ciorii - printre ramuri lunecâd cascada de nea Pretutindeni alb - peste troiene calcă țanțoșă cioara Urme de vrăbii filigran pe zăpadă - drumurile noastre Trosnesc arinii zborul lebedelor sculptat în ghețuri Ajun de Crăciun - din streșini potop și sub brad... primii ghiocei După sărbători se spulberă chiciura tulburând tăcerea Încă un an sfârșit în bradul aruncat doar flori de chiciură Iarăși ninsoare - ce verde-i căciula
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
situat pe margine, în afara gropii (în cazul unor adăposturi de la Dodești-L1, L4, L5; Drăgești, Negrești, Coroiești, Rateșul Cuzei, Tăbălăești și Valea Mare) și care susținea acoperișul într-o singură pantă. La construcția locuințelor, au fost folosite lemne de esență moale (arin, salcie) și mai puțin de esență tare (stejar sau fag). Intrarea în locuințe a fost surprinsă mai rar, iar când a fost cazul s-a observat și prezența „gârliciului” (L2, L6-Dodești). Dimensiunile medii ale caselor (3,50/3,60 lungime
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dodești majoritatea nu au avut boltă. În interiorul caselor, alături de cuptoare s-au descoperit și gropi de provizii sau menajere, uneori situate și în afara complexelor de locuire. Analiza resturilor de cărbuni au indicat folosirea cu predilecție a lemnului de esență moale (arin, plop ori salcie), mai rar a celui de stejar, la construirea adăposturilor. De altfel, lemnul și lutul erau materialele de bază la construirea caselor, fapt ce s-a perpetuat, în unele cazuri, până în prezent. Lemnul provenea din pădurile situate în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
erau materialele de bază la construirea caselor, fapt ce s-a perpetuat, în unele cazuri, până în prezent. Lemnul provenea din pădurile situate în apropierea așezărilor respective. Din păcate, rezistența acestui tip de lemn, de esență moale, era de scurtă durată (arin, plop, salcie timp de 5-10 ani), de unde rezultă nevoia refacerii în dese rânduri a caselor (spre exemplu la Dodești), comparativ cu a celor din lemn, de esență tare (stejarul, 15-20 ani), însă mai greu de găsit și mai rar întrebuințat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
care s-au distrus în timp. Gurile cuptoarelor erau fie simple (ca un gang), fie amenajate cu pietre de râu, ultima variantă mai des întâlnită. De regulă, în interiorul cuptoarelor, pe vetre, s-au găsit resturi de cărbuni, de esență moale (arin, plop), precum în situl de la Dodești. Fragmente ceramice s-au descoperit la Gura Idrici, nu și la Dodești. De obicei, aceste tipuri de cuptoare erau situate între locuințe (unul la două-trei locuințe) și serveau membrilor comunității respective, în principal la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pereții cuptorului erau făcuți din piatră, asemănător situației de la Mănăstirea-Delești (pl. XLVII/1). Uneori, în preajma instalațiilor de foc existau gropi circulare umplute cu cenușă (L5, L6-Dodești). Resturile de cărbuni din lemn au indicat utilizarea lemnului de esență moale (plop și arin), ca materie primă la treburile casnice dar și la construirea locuințelor. În complexele de locuire din Moldova, de tip Dridu, s-a găsit o singură instalație de foc și nicidecum două sau trei, în aceiași casă (cum s-a găsit
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lemn, fixat pe centru și pe laterale, în gropi adâncite, finalizat cu un acoperiș în două ape. Lemnul folosit la construcția caselor era, de regulă, luat din pădurile situate în apropiere. De obicei, s-a întrebuințat lemnul de esență moale (arin, plop, salcie), care avea rezistență scurtă și mai puțin cel de esență tare (stejar), mai greu de găsit și de prelucrat. Interiorul caselor cuprindea instalații de foc, maxim una-două vetre ori cuptoare, pentru prepararea hranei și încălzirea casei. În timpul culturii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Ei, probabil, m-au somat, dar eu nu i-am auzit și n-am realizat faptul că eram cu spatele complet descoperit. Pocnetul de pistol a făcut să răsune valea. Glonțul a trecut Însă pe lângă mine și a sfâșiat frunzișul arinului, care se afla chiar În fața mea. Tata a văzut că cei doi sunt după mine și a strigat cu disperare: Pe vale, Aspazia! A fost o greșeală. Eram aproape de pădure și nu cred că m-ar fi nimerit, chiar dacă ar
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
țară. În zilele noastre mai toată lumea colorează cu chimicale, dar în trecut se foloseau numai culori naturale, obținute din plante. Maroul se obținea din frunze de ceapă, diversele nuanțe de galben din alior, frunze de agud, zarzăr, brândușă, coajă de arin, albastrul din flori de viorele, verdele din urzici, roșul din șofran, cimbrișor, iar negrul din fructe coapte de boz, coajă de arin, coajă de corcoduș. Primul ou se vopsește roșu închis și se numește „merișor” sau „norocul copiilor”. Instrumentul cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
obținea din frunze de ceapă, diversele nuanțe de galben din alior, frunze de agud, zarzăr, brândușă, coajă de arin, albastrul din flori de viorele, verdele din urzici, roșul din șofran, cimbrișor, iar negrul din fructe coapte de boz, coajă de arin, coajă de corcoduș. Primul ou se vopsește roșu închis și se numește „merișor” sau „norocul copiilor”. Instrumentul cu care se încondeiază ouăle se numește chișiță. Se pot obține ouă colorate cu cinci sau șapte culori, care nu se pot mânca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
antibiotice sau cu sulfamide, iar În medicina populară se trata prin: Oblojeli cu fiertură de morcovi de câmp, cu mușchi de lemn, cu mâzgă de soc, stropită cu spirt sau cu rachiu de tescovină, cu ceai concentrat din frunze de arin. Spălături cu fierturi din planta săpunul porcului, după care se unge cu spirt medicinal, cu bubernic, ridiche neagră și săpun. Oblojeli cu miere de albine și făină de porumb, cu sare și făină de porumb, peste care se presară praf
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
unge cu spirt medicinal, cu bubernic, ridiche neagră și săpun. Oblojeli cu miere de albine și făină de porumb, cu sare și făină de porumb, peste care se presară praf de mentă uscată. Băi locale și cataplasme cu fiertură de arin negru, cu muștar alb, frunze de podbal, coajă de soc tânăr și verde, cu iarba porcului (știr), coajă de corn, iarba tâlharului și mai ales iarba orbalțului. Legători cu bob fiert, rădăcini de boz, frunze de captalan, castraveți murați, frunze
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de friguri, până ce bășică pielea, cu floare galbenă, floarea broaștei, leuștenul broaștei, coajă de nucă verde, otrățel, piciorul cocoșului, rostopască, scânteiuță, traista țigăncii sau cu usturoi pisat. Ceaiuri din coajă de salcie, cu petale de trandafir, cu traista ciobanului, de arin, arnică, de flori galbene, buruiană de friguri, coada iepei, coada racului, coada șoricelului, corn, dumbăț, floarea doamnei, volbură, lostoparniță, mutătoare, odolean, oleandru, ostrățel, pelin, potroacă, puturoasă, rostopască, troscot, țintaură, untul pământului, trifoiște, spini verzi, holeră, sânzâiene. Rachiu plămădit cu antonească
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de tei. Această masare se făcea de mai multe ori pe zi, din care una dimineața și alta seara, la culcare. Spălături cu saramură, cu soluție de piatră acră (numită și țipirig țigănesc), cu ceai de stirigoaie, de scoarță de arin, boz, bobornic și muguri sau conuri de brad, coarne, coji de nuci, scoarță de mălin, din măselatiță, de peliniță, de pelin, frunze de podbal, flori de sunătoare, de săgetătură, cu scorțișoară, smântânică, soponel. Pentru Întărirea gingiilor se utilizau fierturi cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
semilichide și lichide. Se produc mai ales În sezonul cald și este cauzată În marea majoritate a cazurilor, de o infecție a tractului intestinal cu diferiți microbi. Tratamente populare Ceaiuri de frunze, fructe și tulpini de afine, de boabe de arin, de bob, boz, bujor Înflorit, busuioc, măceș, ciulin, cârligățică, coada șoricelului, coada vacii, coarne, cornuți, drăcilă, drobiță, gălbenele, frunze de gutui, rădăcini și tulpini de holeră, Închegătoare, leuștean, sâmburi de măsline, mătrice, mentă, flori de liliac, lumânărica Domunului, sâmburi de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
oțet, cu frunze de piersic pisate, amestecate cu pelin și vetrice, cu ceapă, vetrice și oțet. Ceaiuri din flori de ventrilică, de mentă, de picușuri, frunze de băgioară ori de secărică, măcrișul iepurelui, scoarță de gorun cu oțet, rădăcină de arin. Se consumă: mure pădurețe, argilă, bob fiert, brânză de vaci, caș proaspăt, cartofi copți, ouă fierte răscoapte, compot de coarne, măsline, morcovi copți, pâine prăjită ori uscată, rachiu de drojdie, oțet de mentă, mentă cu albuș de ou bătut cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
usturoi, la fiecare masă. Fiertură de coajă de soc, coji de usturoi, de puzderie de cânepă (scuturătură de la melițatul cânepii) și paie de mazăre. Pentru tot felul de paraziți intestinali, În medicina populară se foloseau: zeamă de armurăriu, coajă de arin fiartă În lapte dulce, semințe de dovleac cu miere de albine, fiertură de puzderie de cânepă amestecată cu lapte dulce, semințe de limbricăriță plămădită cu miere; fierturi din tulpini de mazăre, scrumbii sărate, crude; zeamă (ceai concentrat) de secară, mâzgă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu rădăcină de păpădie prăjite În smântână proaspătă, Întinse pe o frunză de brusture. Băi cu fierturi de semințe de ovăz, secară, orz, grâu sau boabe de porumb, câte un kg, cu cetină de brad, molid, cu volovăț, coajă de arin, frunze de nuc sau flori de câmp, la care se adaugă un kg de sare și pucioasă. Băile se fac seara, la culcare. Bolnavul trebuie să se ferească de răceală. Frecții cu plămădeală din rădăcină rasă de unsoarea pământului, cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
var, cartofi cruzi pisați, chișleag, amestec cu făină de porumb, drojdie de bere, humă, hlei, smântână proaspătă, untdelemn fiert și răcit, untură de pasăre, mai ales de gâscă; untură de porc nesărată. Oblojeli cu frunze zdrobite sau cu mușchi de arin ori bășina calului, cu boz fiert, fructe de brusture, alifie din floarea pământului amestecată cu smântână, mătasea broaștei, mătreață de baltă, cu fructe de măselariță macerate În untdelemn, mentă, flori de nalbă de fereastră, puf de papură, frunze de pătlagină
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
crenguțe de gutui sau de măr dulce, cu zeamă de pălămidă, păpădie, pasatul vrabiei, pelinul calului, coajă de sudoarea calului, cu ștevie sălbatică, frunze și ramuri de trandafir negru, cu urzică vie și volovatic. Oblojeli cu frunze și scoarță de arin, fierte și amestecate cu cenușă, cu cimbrișor de pădure sau cimbru de câmp, cu cimbru de grădină, calapăr, cel pierit, șovârv, cu flori de ciuboțica cucului amestecate cu spumă dulce, rouă de laur, zeamă de lemnie, lemnul Domnului, cu mlădițe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mere pădurețe coapte, fierbinți. Se pisează frunze și flori de coada șoricelului și se pun pe păducel. Se Înfierbântă un băț verde de alun și cu zeama ce curge din el se frige păducelul. Se aplică pe inflamație frunze de arin și sare, zeamă de scoarță de păducel, piatră acră și frunze de măr dulce. PECINGINE (favus, curul găinii) Este o boală de piele contagioasă, manifestată prin erupții circulare, mâncărimi și lățirea eczemei, care este tratată de către medicina populară astfel: Alifie
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
timp de 7-8 zile), de 3 4 ori pe zi, timp de o lună. Frecții cu tinctură de urzică (macerată În alcool de 40-60ș, timp de o săptămână), timp de o lună. Spălări pe cap cu fiertură din coajă de arin, de salcie pletoasă, rădăcină de boz, de brăileancă, de brusture, cu busioc, captalan, cătină, cățușnică, de frunze de cânepă, coada calului, cosița fetei, crucea pământului, curpeni de pădure, duminicuță, foi de dafin, stroh de fân, iarbă mare, iederă, măr dulce
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de pe ramuri tinere de nuc, se pisează și se aplică pe bătături, cu un bandaj. Procedeul se aplică mai multe zile. Se aplică pe zona afectată felii de lămâie și se țin toată noaptea. Băi cu fiertură din coajă de arin, cu frunze de aloe, de boz, de iederă, cu mlădițe de măceș, lemn de pădureț, tărâțe de grâu și piatră vânătă, cu leșie din cenușă de ciocălăi, cu leșie și puțină sodă caustică, cu apă În care a stat lână
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Cel mai puternic energetism Îl are stejarul. El este cel mai tare și mai neobosit donator. Pot de asemenea furniza energie mesteacănul, teiul, castanul, cedrul, frasinul, pinul, molidul, bradul, zada, scorușul, călinul. Însușiri de copac - vampir au plopul tremurător, plopul, arinul, ulmul, salcia (răchita), salcâmul. În orice caz, fiecare trebuie să stabilească pentru sine spre ce copaci este mai bine să se Îndrepte, iar aceasta se realizează doar În timpul plimbărilor lungi prin pădure când vă adresați mental către tot ceea ce vă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]