13,806 matches
-
orb... Există și în asta un joc al necesității: zecile de mii de cuvinte ale poemelor epice aveau nevoie de o memorie fabuloasă precum cea a orbilor spre a putea supraviețui uitării. Apoi, acompaniamentul textului, iluminarea ritmului său interior, desăvârșirea armoniei sale cerea de asemenea un auz rafinat,exersat vital în templul logosului precum cel al acelorași cântăreți orbi. Din specia acestora face parte Homer și alter ego-ul său, aedul Demodocos din Odiseea în care părintele epopeei se înfățișează pe sine
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
foarte tolerantă. Analizând, în capitolul "Tipul napoleonic" figura "heterosexualului înverșunat", Bălan constată că acesta "nu înțelege de fapt niciunul din cele două sexe" (pag. 45); ba chiar contrastul dintre Napoleon și Caesar e schițat în următorii termeni: Cîtă consecvență și armonie în fluctuația acestuia din urmă, în vreme ce procesul de rigidizare făcea din celălalt simbolul falsei bărbății [...]" (pag. 50). Și asta doar pentru că bietul Napoleon, oricum bănuit de o relație cu Andoche Junot, refuză avansurile lui Gourgaud. Adicătelea cum, se presupune că
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/14218_a_15543]
-
preponderent politice ale sale, stau față în față două ipostaze, două roluri pe care autorul și le asumă cu egală îndreptățire; moralistul și estetul se întregesc reciproc. Fără a-și uzurpa unul altuia teritoriile, dimpotrivă, ei conviețuiesc într-o perfectă armonie, aflându-și resursele și dinamismul în necesitatea mărturisirii, care unește, în aceste pagini, responsabilitatea și reculegerea în fața Frumosului, ardența ideii și suculența inefabilă a metaforei. Cu alte vorbe, Virgil Ierunca târăște metafizica la judecata concretului celui mai pur, după cum banalul
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
care să-i redea măcar o parte din relieful său atât de contorsionat. Există, aici, de asemenea, o stare de alertă a eului, de urgență a trăirilor și scriiturii, compensată de nostalgia purificatoare. Echilibrul - instalabil ca orice echilibru -, dar și armonia acestor enunțuri reies tocmai din această dialectică a sarcasmului și dorului, a verbului insurgent și a mângâierii, pentru că exilul înseamnă, deopotrivă, intransigență a neuitării și a demnității, dar și semn al destinului, privilegiu al întoarcerilor spirituale în spațiul matricial care
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
cu un fel de emoție transparentă care le dă o alură afectivă situată între cotidianul cel mai prozaic și simbol. Întâlnirile "admirabile", ca și deziluziile sunt deopotrivă de fecunde în ordinea cunoașterii și a existenței, după cum între banalul nediferențiat și armonia gândului pur există nu puține echivalențe și corespondențe greu de intuit la prima vedere. Momentele de singurătate, acele momente privilegiate ale rupturii de lume și ale întâlnirii cu propriul sine sunt transcrise în pasaje de o calmă serenitate în fața Timpului
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
expusă cu limpezime metodologică o concepție estetică intransigentă, deși deloc rigidă. Din aceste dialoguri ni se revelează felul cum se întregesc, în ființa lăuntrică a scriitorului, moralistul și estetul, criticul literar și comentatorul politic, exprimându-se, în fapt, o semnificativă armonie a contrariilor. Referindu-se, de pildă, la propria sa biografie, scriitorul o leagă de "povestea" exilului ce i-a marcat fundamental ființa: "Cât despre biografia mea "publică", e firesc să fie foarte puțin cunoscută. Este mai ales necesar. Nu-mi
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
templu al Filosofiei" (ca să folosesc o expresie a lui Marsilio Ficino), care e Școala din Atena a lui Rafael. Pentru mine, acel deget al lui Platon-Leonardo indica o cale " ascendentă credeam atunci " de la știința numerelor la muzică, de la muzică la armonia cosmică, de la aceasta la ordinea divină a ideilor. Capacitatea mea integratoare era, pe vremea aceea, mai curând intuitivă, nefiind încă decât în prea mică măsură ajutată de un aparat conceptual filosofic de care nu dispuneam. Și, totuși, pulberea erudiției pozitiviste
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
dacă ai putea, Dragoș, să popularizezi un pic și cazul lui Bibi. Dacă ai un pic de timp să citești scrisoarea mea, de mama, compozitoare și fotografa care se confruntă cu aceleași probleme din păcate, ai să înțelegi de ce http://armonii.blogspot.com/2011/11/scrisoare-deschisa.html Mulțumesc Am putea spune că internetul a mai salvat un om! Era mult mai greu dacă nu există internetul să se promoveze cazurile de acest gen. Tindem să credem că înainte nu erau așa
Final fericit pentru Andreea by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82434_a_83759]
-
fotografie cu ea de la sfârșitul clasei a opta și îmi vin în mintele vorbele profesorului Kepesh din “Elegy”. Avea un fel de “austeritate elegantă”, era ceva în legătură cu ea care “impunea o anumita formalitate”. Un om bun și fumos, o rară armonie clasică. Pot să număr pe degete profesorii care au însemnat ceva în viața mea. Primul nume care-mi vine în minte este întotdeauna al doamnei Florica Banu. Întâi mi-a placut de ea. Nu putea să nu-ți placă de
Rămas bun, doamna Banu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82413_a_83738]
-
cântecele de leagăn.’ ‘Muzică este partea sonoră a tăcerii!’ ‘Nicio muzică nu ar fi mai divină decât recviemul înarmării și al poluării.’ ‘Lumea este asemeni unui măreț concert de muzică; să nu fii în dezacord cu ea.’ ‘Muzică este o armonie agreabila în onoarea lui Dumnezeu și desfătarea permisă sufletului.’ (Johann Sebastian Bach) ‘Muzică este adevărata limba universală, proprie întregii omeniri.’( Karl Julius Weber) ‘Muzică pornește de la inimă și se adresează inimilor.’ (George Enescu) ‘Dacă ne-ar reuși să reproducem detaliat
Sfârşitul verii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82580_a_83905]
-
de Cultură a Sindicatelor, unde o coregrafie excepțională, semnată de Râmi Be’er, interpretată maiastru de o trupă de balerini excepționali, de la Kibbutz Contemporary Dance Company din Israel, cu un ecleraj de mare artă și o muzică perfect aleasă, în armonie cu subiectul (“Amintiri”), au mai spălat mizeria deversata voluptuos în spectacolul lui Galgotiu. Vă recomand, daca nu i-ați văzut (încă) pe balerinii evrei, să nu-i scăpați nici în spectacolele care urmează. Și ședere plăcută la Sibiu, în continuare
De ce? De ce? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82611_a_83936]
-
acceptați așa cum este în loc să o judecați, ajutand-o astfel să se accepte la rândul ei și să se iubească și să se prețuiască, si, astfel, să considere că merită să se hrănească sănătos și să ducă o viață plină de armonie... Cred că acceptarea este raspunsul la multe din problemele omenirii, iar noi, ca nație, avem o mare tendința de a judeca în loc de a accepta... Da, si eu vreau să intervin în spiritul comentariului de mai sus. Dragoș are dreptate și
Crescuţi cu zăhărelul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82578_a_83903]
-
oare un mijloc mai puternic ca să scăpăm de toată haotica năvălire a lumii întregi în bietul nostru suflet, decît divina muzică? - vagă și vastă ca și lumea, ca și această nepătrunsă și fără înțeles decît înțelesul cel mare și singurul - armonia?" (Un artist). Armonia, sigiliu al vieții intrate în tiparul unui mecanism, pe care Caragiale încearcă nu o dată să-l înțeleagă și să-l exploreze, cu ,nava" ficțiunii. De data aceasta, nu e nici umbră de cinism la mijloc, ci doar
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
mai puternic ca să scăpăm de toată haotica năvălire a lumii întregi în bietul nostru suflet, decît divina muzică? - vagă și vastă ca și lumea, ca și această nepătrunsă și fără înțeles decît înțelesul cel mare și singurul - armonia?" (Un artist). Armonia, sigiliu al vieții intrate în tiparul unui mecanism, pe care Caragiale încearcă nu o dată să-l înțeleagă și să-l exploreze, cu ,nava" ficțiunii. De data aceasta, nu e nici umbră de cinism la mijloc, ci doar o fascinație îndurerată
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
de la început în aliajul său un punt țicnit, s-a frînt în toiul mișcării: Ťorganele erau sfărîmate și maestrul nebunť!". Finalmente, ,moartea - ea a desăvîrșit opera nebuniei". Insulară în mijloc unor ironii care glisează ușor în gravitate, afirmația referitoare la armonie sugerează măcar existența și-n lume, nu numai în operă, a unei rigori de ordin ,subtextual". O astfel de rigoare, devenită sens, e singura care justifică, printr-o transcendență care nu are, propriu-zis, nimic transcendent, existența și care, mai mult
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
Nu văd în ele nici alegorii de un anume didacticism. Totuși, sînt tentat să văd în cei doi consilieri, pe lîngă tot felul de zig-zag-uri structurale, și ruptura (ruptura ca dependență complementară) dintre lume și sens, dintre pitorescul vieții și armonia unei înțelegeri monadice. Este echilibrul, fragil, într-adevăr, în care se înscrie un hedonist. De fapt, tocmai fragilitatea dă forță, aici, echilibrului. La drept vorbind, dincolo de prologul acesta cumva didactic, Între două povețe? chiar este o schiță despre fragilitate: Nina
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
a poetului ceh. Cei doi creatori au reinventat fiecare în felul lui tragedia, ajungând, în cele din urmă, la un soi de seninătate care le permite desfășurarea unui flux poetic remarcabil, deși complet deosebit. La Béezina, înțelegerea legii tainice a armoniei universale conferă anvergură cosmică poeziei, abstractizând-o și dezumanizând-o în același timp. Viziunea poetului român e mai echilibrată, în sensul că la el spaima apocaliptică și aspirația spre trăire extatică nu îmbracă forme exacerbate, ci se transformă în lamentație
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
debutul meu naiv și copilăresc într-un domeniu care avea să-mi ofere, mult, mult timp și până în clipa de față, cele mai gratuite și mai săltărețe compensații, necerând nimic în schimb decât dragoste, deschidere și voie-bună. Și ritm. Și armonie. ... Ori fi-vom oare cunoscuți sub numele de ,generația marelui cutremur"? Îmi vine greu să spun, dar până la sinistra dată de 4 martie 1977 noi am avut deplină încredere în pământul de sub tălpi. De totul ne puteam îndoi până atunci
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
p. 53 (selecție și prezentare: George Gh. Ionescu) Din lirica universală: Mihail Lermontov /p. 56 (traducere: Alexandru Philippide); selecție și prezentare: Elena Loghinovski Proză scurtă - Parcul Înverzit din Mijlocul Cenușiu al Orașului /p. 57 autor: Octavian Lupu, București Eseu - Despre Armonie /p. 59 - autor: Vavila Popovici, Carolina de Nord Din lirica universală: Erza Pound /p. 62 (traduceri: Petru Dimofte și Ion Caraion) Roman Foileton: Setea zeilor de Anatole France /p. 63 (continuare din nr. 3 (55)/2016) - traducere și note: Lucia
CE VOM CITI ÎN LUNA APRILIE, 2016, ÎN REVISTA NOMEN ARTIS... de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380610_a_381939]
-
timp o trăiește ca pe o terapie în contra a ceea poeta numește „sfâșietoare oboseală de mine”, „Plata sau chingile timpu-lui”, „Blestem”, în contra orei fatidice, a nepăsării generalizate. Din „gânduri frământate cu lacrimi”, din silențioasa solitudine se naște acea nevoie de armonie și lumină, de regresiune spre edenul prunciei și pavăza în fața agresivității timpului, irepresibila sete de puritate ca perenă întoarcere la primordialul izvor al mitopoiezei: „pe pânzele albe ale destinului/ dăltuind flori-de-nufăr/ îngemănate cu flori-de-colț/ încrustate pe sufletul meu/ ce plânge
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
Ion Scorobete, din volumul Exerciții de singurătate și nu numai, este meditativă, transmițând o nostalgie senină, apolinică și mioritică. Stilul este eliptic, limbajul esențializat. Versul liber, bine strunit, curge într-o albie sonoră în care vocalele se rostogolesc într-o armonie mediteraneeană luminoasă. Elda Kokoneshi a realizat traducerea în limba greacă cu talent, facilitată de ritmul alert, asemănător cu al poeților eleni contemporani. Lucian Gruia Referință Bibliografică: LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
acțiune comună, la solidarizarea activă a eului liric cu primul său avatar (primul, din perspectivă cronologică, fiindcă nu se poate vorbi despre o ierarhizare a avatarurilor) - Lupul. Reactivarea avatarului survine într-un moment dramatic, de sfâșiere sufletească, provocată de compromiterea armoniei sublimului, printr-un cuvânt injurios, de către un gnom, care, neputând accede la măreție, se mulțumește cu ponegrirea ei. Avatarul intervine într-un act de purificare drastică, fulgerătoare, imperios necesară pentru salvarea ordinii morale a lumii, agresate de un intrus. Intriga
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
un chenar de lumină. îi spun că mi-am uitat nemurirea la mijlocul distanței dintre pulbere și păsări neverback neverback îngână drumul la căpătâiul pietrei unde am să mă curăț de spini; în trenul tuturor și-al nimănui pândesc clipa risipirii armonia prestabilită a inepuizabilei mișcări. Citește mai mult Încă o toamnăse cerne prin ploi de castani:îngenunchiată într-un gândgeruiesc cuvintelepentru ziua fără mâinecând am să-mi fac cuibîn coarnele cerului.neverback,neverbackțipă“goarna veșniciei”.Tagore râde într-o haltăsau poate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
scris un moment artistic de valoare. Cu ceva timp în urmă, Mihai Cătrună, pictor talentat, grafician de carte apreciat, mi-a dăruit o carte cu grafică ce-i poartă semnătura. Cartea se numește “Îngerul de piatră”=”Anjo de pedra”, Editura Armonii culturale- 2015, fiind tradusă și în limba portugheză de către Maria Rosa Grade Pontes das Dores Charneco și are autor pe Lucian Dumbravă. Citește mai mult Pe Lucian Dumbravă l-am descoperit pe youtube, când întâmpător m-am oprit la un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
scris un moment artistic de valoare.Cu ceva timp în urmă, Mihai Cătrună, pictor talentat, grafician de carte apreciat, mi-a dăruit o carte cu grafică ce-i poartă semnătura. Cartea se numește “Îngerul de piatră”=”Anjo de pedra”, Editura Armonii culturale- 2015, fiind tradusă și în limba portugheză de către Maria Rosa Grade Pontes das Dores Charneco și are autor pe Lucian Dumbravă.... XIII. UN POET CE-MPARTE VERSURI “TOT AȘA CUM BUNUL DUMNEZEU/ ÎȘI ÎMPARTE DRAGOSTEA LUI MARE” IOAN VASIU - LIVADA
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]