5,079 matches
-
zicându-i pe tonul celui bătrân și cu bogată experiență care dăscălește un puști cu caș la gură: - Fir-ar mama ei, mă, ție-ți sună apa-n cap? Ai orbul găinilor? Ce, nu vezi că ăsta-i crănțănicios și ars ca o gogoașă de pe strada 18 din Tianjin? Sub dăscălelile celuilalt, dracul cel tânăr și-a dat ochii peste cap, pierdut și neștiind de unde s-o apuce. Cel care-și îndesase tăblița la brâu i-a zis: - Ce-ai încremenit
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
Elena nu mi-a dat voie, și cred că a fost mai bine... Mă rog, treaba voastră, dar cred totuși că ai greșit, putea să-ți compromită viitorul și... Nu mai apucă să termine Gheorghe, fiindcă frate său sări ca ars. Pe mă-sa să compromită! Tu, tu ridici problema moralității, te trezești încă în vechiul sistem, pe care eu și alții ca mine l-am înlăturat?! De unde moralitate, Gheorghe?! Nu știi poate ce-i la București. Vino într-o noapte
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
altele stau rușinate cu capul în jos. Întind mâna să ating finețea zecilor de petale. Dacă o începi, o mănâncă vlăbiile. Într-un loc în care așteptam să-mi vorbească vița-devie și floarea-soarelui, glasul pițigăiat mă face să sar ca arsă. Mă întorc și descopăr un țânc ciufulit. Cu o mână ține aproape de piept un codru zdravăn de pâine, iar cu cealaltă se sprijină într-un băț lung pe care l-a înfipt în țărână. La doi-trei metri în spatele lui, un
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
prea lat, pe buzele prea crăpate de frig; ninge de o săptămână, iar afară, la minus cinci grade, la unu noaptea, mă stră du iesc, stânjenit în mod vizibil, să încep o timidă discuție cu o domniță cu părul blond, ars, din fața mea. Mă apro pii de ea, iar cojocul de blană, pe care i-l ating în se miîntuneric, îi miroase atât de impunător - și deloc im previzibil - a brânză și a oaie. Prin ninsoare se apropie discret Vasile, un
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
dădea din cap, sau nu dădea nici din cap, își măcina fălcile când se uita în stradă sau la cine-i intra în și-i ieșea din crâșmă, și după ce prefăcea spirtul sanitar îl limpezea și-l trecea prin pâine arsă, dacă nu-l avea gata pregătit și împingea cana de tablă pe tejghea, în fața clientului, cobora capul sau ridica ziarul, aplecându-se-n scaun, până când nu i se mai vedea decât moțul rărit și cenușiu, din creștet, și-ncepea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
mașinilor pe drum. Asta era tot ce mai putea face, să să-mpietrească și să lase să pătrundă cât mai puțin în ea din ce vedea. Un nor de colb întuneca totul. Aerul înecăcios mirosea a motoare încinse, a benzină arsă, a fum și duhoare râncedă de motorină, de uleiuri și parcă de praf de pușcă, de moarte. Mașinile huruiau întruna, rostogolindu-se la vale, zguduind pământul. Cerboaica ar fi vrut să aibă iarăși în față marea de la Vama Veche, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Lui, ce-i pasă? Lor, ce le pasă? Înfruntă primejdia în față zilnic, dar cel puțin... Își frecă cu monturile mâinilor, îndelung, fața jilavă de sudoare. Ochii o usturau. Parcă avea nisip fierbinte sub pleoape. Gura-i era uscată, buzele arse. Simțea înțepături mici urzicându-i pielea pe spate. Sângele îi zvâcnea în tâmple. Îi vâjâiau urechile. Lângă ea, bătrâna făcea același lucru, dar mai spornic. Se târa aproape în genunchi și-nainta pe nesimțite, stăruitor și fără grabă, cu spinarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
un carst mult mai extins, atât la suprafață cât și în subteran, cu numeroase elemente spectaculoase: Munții Bucegi prezintă abrupturi impresionante, cum este cel dinspre Valea Prahovei (cca. 1000 m), vârfuri semețe, accesibile în sezonul cald (ex. Coștila, Caraiman, Piatra Arsă, Vârful cu Dor), la care se adaugă sectoarele de chei de pe Ialomița Vârful Parângul Mare (Munții Parâng) Defileul Dunării (M-ții Banatului) Stalactite și stalagmite (Peștera Urșilor) Pietrele Doamnei (Masivul Rarău) Cheile Bicazului (Munții Hășmaș) (Urșilor, Peșterii, Tătarului, Zănoagei, Orzei
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
se păstrează și fosile ale ursului de peșteră (Ursus spelaeus); - stânci cu aspect bizar, efect al rezistenței mai mari a gresiei în raport cu conglomeratele, sub acțiunea dezagregării și eroziunii vântului; așa au rezultat Turnurile Mălăiești și Țigănești, Acele Morarului, Colții Pietrei Arse, Sfinxul și Babele ș.a.; - relief glaciar reprezentat de: circuri complexe, dezvoltate în jurul nodului orografic Vârful Omu; văi glaciare ce pornesc radiar din jurul aceluiași nod (Văile Cerbului, Morarului, Țigănești, Mălăiești, Găuri); interfluvii sub formă de custuri (creste zimțate), cum este Creasta
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
săptămână. Se practică tipuri variate de turism: drumeția, sporturile de iarnă, alpinismul, vânătoarea și pescuitul sportiv. Cazarea este asigurată în numeroase hoteluri precum Alpin (Cota 1400) și Peștera (în apropiere de Peștera Ialomiței), în numeroase cabane (Vârful Omu, Caraiman, Piatra Arsă, Vârful cu Dor, Padina, Babele ș.a.) și în refugii (Bolboci, Coștila, Valea Albă ș.a.). Principalele trasee pentru drumeție sunt: 1. Sinaia - Cabana Vârful cu Dor - Cabana Piatra Arsă - Cabana Babele. Marcajul prezintă o bandă roșie iar timpul de mers este
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
în apropiere de Peștera Ialomiței), în numeroase cabane (Vârful Omu, Caraiman, Piatra Arsă, Vârful cu Dor, Padina, Babele ș.a.) și în refugii (Bolboci, Coștila, Valea Albă ș.a.). Principalele trasee pentru drumeție sunt: 1. Sinaia - Cabana Vârful cu Dor - Cabana Piatra Arsă - Cabana Babele. Marcajul prezintă o bandă roșie iar timpul de mers este de 5-6 ore. Este traseul cel mai frecventat atât vara cât și iarna, prezentând locuri cu priveliște minunată spre abruptul prahovean și asupra stațiunii Sinaia. 2. Sinaia - Cabana
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
o bandă roșie iar timpul de mers este de 5-6 ore. Este traseul cel mai frecventat atât vara cât și iarna, prezentând locuri cu priveliște minunată spre abruptul prahovean și asupra stațiunii Sinaia. 2. Sinaia - Cabana Poiana Stânii - Cabana Piatra Arsă - Cabana Peștera - Cabana Padina. Marcajul este cu bandă albastră, iar durata parcurgerii este de circa 5 ore. Prima și ultima parte a traseului prezintă șosea asfaltată. 3. Cabana Babele - Vârful Omu - Cabana Mălăiești - Cabana Poiana Izvoarelor. Marcajul este făcut cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Cabana Mălăiești - Cabana Poiana Izvoarelor. Marcajul este făcut cu bandă galbenă, iar timpul de mers este de circa 6 ore. Reprezintă unul din cele mai spectaculoase trasee ce oferă priveliști largi dinspre Vârful Omu. 4. Bușteni - Creasta Urlătorilor - Cabana Piatra Arsă - Cabana Caraiman - Cabana Babele. Marcajul este făcut cu triunghi albastru, iar timpul de mers este de circa 6-7 ore. Prezintă priveliști interesante asupra platoului Bucegi și a abruptului Caraiman. 5. Bușteni - Valea Cerbului - Cabana Omu. Marcajul este realizat printr-o
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
în principal de intenția de a crea poieni artificiale. În acest scop, tăiau ca un inel coaja copacilor de pe un perimetru, iar aceștia se uscau, permițând pătrunderea luminii și creșterea ierbii. În final, rădăcinile acestor copaci erau fie scoase, fie arse. O tehnică mai devastatoare era aceea a incendierii pădurii. Atunci când a fost interzisă de către stat, sătenii profitau de incendiile naturale și nu făceau nimic ca să le stingă. În satele românești, defrișările care aveau ca scop obținerea de teren pentru pășunat
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
M-am trezit într-un haos și într-o risipire, cu întrebări și răspunsuri neputincioase cu idei mincinoase... Cine știe adevărul imaculat, proaspăt ca mărul rupt din copac? Mirosul e un balsam, o ploaie ce spală semnele de pe fruntea rămasă arsă: de soare, de lună, de stele și de nebănuitele iele, care au țesut un destin; amețite de atâta joc în balans de gheață și foc au crucificat un noroc. * * * Cum să integrezi partea într-un întreg? Fără să-i distrugi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
prințese, de vreți să luați masă în pat? Și spune drept, ce-ați vărsat? − O cană de ceai. − Și...? − Încă o cană de ceai. − Și...? − O cană de cacao. − Și...? − Încă o cană de cacao. − Aaaaa! Lucyyyyy! Lucy sări că arsă. Ieși repede și dădu nas în nas cu mama. Bărbie era furioasă. − Și tu, care ești mai mare? Nu știi unde se ia masa? − Ba da, dar la tine puteam să ne uităm și la televizor...... − Bine, zise mama. Sunteți
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3077]
-
avea vreo importanță, nu se putu stăpîni să nu strige, ca să-1 audă toți: Eu le-am găsit! Vlad, Virgil și Tomiță se apropiară imediat de Ilinca. Ce-s astea? întrebă Tomiță. Eh, nimic... niște fleacuri... Credeam căă... Uite, lut ars. Începură să se uite cu toții curioși la ele. Dar nu descoperiră nimic deosebit. Nici tu plan, nici tu indicație de comoară, nici măcar un ciob de piatră scumpă încrustată în vreo margine de tăbliță. Nimic, nimic. Doar niște litere încîlcite și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și nici măcar nu întoarse ochii spre Ilinca. Haide, mă, ce-i cu tine? îl luă iar fata la rost, aplicîndu-i un nou ghiont în coaste. Ai scris, ori n-ai scris? Dar, uitîndu-se ca din întîmplare la ceas, sări ca arsă, strigînd: Formidabil!... E 6 și 5 minute! Iar noi trebuia să fim la cămin la 6 fix, că ne-așteaptă acolo domnul Nicanor și ceilalți. De asta venisem la tine. Dar tu ne-ai luat cu flecăreala și uite că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ca pietrele din jur, cu ochii deschiși mari spre acea poartă de taină care le făcea semne tot mai insistente către lumea miraculoasă a trecutului înmărmurit în veșnicia muntelui. Bărzăunul închise ochii, cuprins de-o beție fără seamăn, cu buzele arse parcă de-o sete nedefinită. Izbîndise!... Marele lui vis se împlinise mai repede decît se așteptase!... Iar alături de el se afla Ilinca!... Întoarse capul spre ea, convins că va descoperi, măcar de data aceasta, în ochii ei scînteia care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
arămii, pe sub buza de sus, poate puțin prea subțire, dar inva dată de gustul ei aerat și primăvăratec. Era... frumoasă. Știa. Știuse de la început. Erau tot ce-și dorise. Îl apăsau. Îl sufocau ca o bucătărie îmbâc sită de carne arsă. Fiecare moment tihnit, de... să fi fost fericire?, îl apropia puțin de moarte. Fiecare suflare a copilului lui cu obraji bucălați îi aducea aminte că într-o zi, poate peste un an, poate peste zece, poate peste cincizeci, el, Ivan
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
a spus... Și atunci sms-ul. Mișelește. to: ada cu cine erai, în maroc? 17. El A trăit. Ca-ntr-un miracol, sau ca într-un blestem, trupul cel frânt a trăit. A respirat, fără hrană, scuturat de febră, cu buzele arse, cu sânge gâlgâind din toate ungherele cărnii, încă șaptesprezece zile de vis negru ca smoala, până când, încet, încet, și-a recăpătat auzul. Simțurile. Puterea de a-și îngâna numele. Frica de moarte. Dorința de moarte. Vanitatea de a-și pipăi
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de a-și cumpăra ierburile Bahei, paloarea mândră și neclintită de la Úbeda, tăcerea ei, ca un surghiun mut în limba cuceritorilor, pe care nu o învață, lupta crâncenă cu durerea, mâna care se ridică spre el, buzele care se deschid arse, încredințându-i numele ei de botez. Isabel... Pe ea o iubește, în trupul grecoaicei, așa cum nu a iubit-o niciodată când era, încă, Omalissan. De la Damasc îi vin vești tulburi. Tariq i-a împuiat capul califului despre cum i a
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
pentru prima dată, văzu chipul animalului salvat. CAPITOLUL 13 Întuneric. Lumin\ -D raga mea, ești chiar tu? O, ceruri, mulțu-mescu-vă, am ajuns să trăiesc clipa aceasta! Lupul mutilat zăcuse fără cunoștință mult timp. Ploaia căzuse peste el valuri-valuri, spălîndu-i blana arsă și curățindu-i obrazul. Lupino îl studiase cu atenție, reținîndu-și cu greu frisoanele care-i scuturau trupul. Urmele de pe fața lupului se cicatrizaseră, dar grozăvia mușcăturilor care o desfiguraseră cîndva se citea cu ușurință. Acum părea că-și revine. Își
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
te ferești de el! De ceva timp o aștepta. Privește, Apolodoro trebuie să dau ceva imaginației, da, trebuie să dau ceva imaginației; creatoarea religiilor; e nevoie de o poartă de securitate. Acesta este altarul religiei culturii. Altar? Da, iată, cărămida arsă a fost, după Ibering, începutul civilizației asiriene, începutul civilizației; se presupune că focul, invenția care a făcut pe om om și a permis scrierea, apoi cele mai vechi inscripții ni se conservă pe cărămizi arse. Primele cărți erau din cărămizi
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
culturii. Altar? Da, iată, cărămida arsă a fost, după Ibering, începutul civilizației asiriene, începutul civilizației; se presupune că focul, invenția care a făcut pe om om și a permis scrierea, apoi cele mai vechi inscripții ni se conservă pe cărămizi arse. Primele cărți erau din cărămizi... Din cărămizi? Vai, și cum le ridicau? Casa era cartea; azi cartea este casa noastră. Cărămida a făcut posibilă scrierea: de aceea, pe această cărămidă stă scris cuvântul "Știință" . Și rotița? Rotița? Ah, roata! Roata
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]