9,674 matches
-
Tumageanian. După decenii, revine pe prima scenă lirica a țării pentru a aniversa la noi acasă, la el acasă, cei treizeci de ani de activitate profesională. Experiență marilor scene lirice ale lumii, exigențele unei dinamici necruțătoare a vietii muzicale internaționale, ași spune cuvântul. Elocventa frazării, a susținerii vocale, devine sculpturala la Tumageanian. Da consistentă umană și dramatism evoluției scenice ămplinite spectaculos; iar aceasta an baza unei construcții coerențe, grandios structurate, a rolului titular; subtilitățile timbrale ale glasului dau adâncime și relief
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
la stilemele muzicii clasice și romantice europene era dificil, problematic. Tehnică nu depășea un fel de...blocaj spiritual. Iată-ne astăzi contemplând interpretări extraordinare editate pe CD-uri la "case" grele. Mozartiana și ea, de stil și suflet, Hiroko Sakagami ași susține cu brio un premiu I la concursul "Clară Haskil" (și an superbă cadența de Dinu Lipatti). ăncheiem săptămâna inaugurărilor cu...Simfonia a IX-a de Beethoven. Câți dintre noi nu și-ar putea reconstitui o biografie personală structurată pe
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]
-
este la Sils, pe malul Innului. Nu am fost niciodată an Elveția, așa că nu-mi pot ănchipui lumea văzută de acolo decât cu ajutorul lui Iso Camartin. Dar ămi pare o lume foarte senina și cumpătata totodată, toleranța și bucuroasă să ași afirme micile idiosincrazii an egală măsură. Alegerea Silsului o dovedește, căci autorul nu e născut pe malul Innului, ci la izvoarele Rinului. Acoperișul lui, așadar, e "an curtea vecinului", nu an propria ogradă. "Puteam la fel de ușor să-mi construiesc acoperișul
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
se ănchide, hotarul desparte. Străinătatea e un concept relativ, ea presupune un punct de reper de genul graniței ănchise, si angrenează, ăn mentalul nostru, un ăntreg munte de stereotipii culturale. "Acolo unde granițele șanț ănchise, putem fi siguri că oamenii ași fac idei false unii despre alții." Despărțiți de Celălalt, al percepem prin filtrul prejudecății, care ăncearcă să compenseze absența experienței. Pentru engadinezi, de pildă, cei din valea Rinului șanț porecliți tschilovers, ceea ce ănseamnă an graiul lor atât "de pe cealaltă apă
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
alte culturi, anulănd-o de fapt), ea se raportează la alteritate nu pe baza unui principiu al complementarității, ci mai curând unul al contiguității. Distincția e foarte importantă și subtilă. Multiculturalismul filozofic și ideologic de astăzi ne spune că fiecare cultură ași are valorile sale, care trebuie prețuite și păstrate, nu asimilate an spațiul unei alte culturi, nici macar traduse. Culturile marginale ne oferă un complement la culturile majore, așa se explică, ăn bună măsură, interesul actual din Occident, pentru viața din sate
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
a fost ansa hotărâtoare." Un singur "abuz" de rigoare, semnalat și de H.R.Patapievici an postfața, este cel din capitolul "Divagații literar-artistice", ăn care autorul reproșează lui O. Paler, autorul unei Apărări a lui Galilei moralismul, dar și faptul că ași construiește arbitrar textele care au la bază informații reale despre savant. Pentru a demonstra falsitatea poziției "inchizitoriale" a interlocutorului lui Galilei din dialogul lui O. Paler, Gh. Stratan recurge la demontarea artificiilor retorice specifice textului acestuia, dar și la amănunte
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
an primul rând ea ănlesneste aducerea ămpreună a atâtor voci distincte, care se contrazic nu o dată, dar care alcătuiesc o adevarată simfonie... postmodernă. Autoarea ănsăsi face un gest postmodern atunci când, aflată la Harvard cu o bursă Fulbright de cercetare post-doctorală, ași asumă și poziția mai puțin glorioasa a celui care ăntreabă, folosind, probabil, un reportofon. (Cu mențiunea importantă că ăntrebările nu sunt ăntrebări pur și simplu, ci de multe ori ample comentarii care ne arată un universitar român à la page
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
care a dus nu doar la reluarea ei an ediții succesive ori la consacrarea lui Kuhn, ci l-a obligat pe autor să adauge, la ediția din 1969, un post-scriptum explicativ, ăn care nuanțează cateva dintre conceptele fundamentale pe care ași bazase demonstrația ce ănfuriase spiritele. Kuhn e de formație om de știință. Ceea ce afirmă an acest volum reprezintă, anca și acum, erezie curată din punct de vedere al unei epistemologii tradiționale a științei: că apariția și declinul ideilor an știință
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
că nu e o trecere imposibilă, ci chiar una inevitabilă. Kuhn analizează pe larg felul an care se produce ea. Rețin aici doar două aspecte: rolul outsiderilor și acumularea de probleme nerezolvate. Convingerea lui Kuhn este ca o paradigmă nu ași arată slăbiciunile decat celor care nu șanț ănăuntrul ei (normal, aceia șanț convertiții). Altfel spus, outsiderilor. Sau, observă Kuhn, celor foarte tineri, care nu au avut vreme să interiorizeze normele paradigmei an vigoare. Pe de altă parte, cu cat numărul
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
normal, aceia șanț convertiții). Altfel spus, outsiderilor. Sau, observă Kuhn, celor foarte tineri, care nu au avut vreme să interiorizeze normele paradigmei an vigoare. Pe de altă parte, cu cat numărul problemelor nerezolvate ăntr-o paradigmă se mărește, cu atat această ași pierde vigoarea și, implicit, si adepții. M-am oprit asupra acestor aspecte pentru că ele șanț, evident, pertinente pentru lumea an care trăim noi astăzi, pentru propriile noastre schimbări de paradigme. an scandalul manualelor, unul dintre reproșurile vehiculate se referă la
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
m-a atins umbră unei raze de soare.../ Nu mai cred an melancolii și nici an/ zările bocitoare/ singur dezmierd cu cuțitul/ peștele care m-a ănghitit/ an lăuntru/ singurătatea e-o formă de fericire/ cei ce suferă de tahicardie ași vor vinde săngele/ an piața de bărci și de văsle/ Knud Sorensen/ mi-a soptit-o deunăzi an Danemarca" ("an lăuntru singurătatea). Că și la Follain, asistăm aici la un amestec de lirism și fiziologie, de tentație vizionara și concretețe
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
corporal, care se-ntoarce obsedant spre mediul acestuia că spre unul salvator. Dacă mințile se fierb aidoma oaselor pana la dispariție, daca larvele spaimei transpira an drumul lor ascendent, daca peștele e dezmierdat cu cuțitul și dacă suferinzii de inimă ași comercializeză săngele, aceasta ănseamnă că poezia se mulează pe viață imediată, ca participa la existența materiei, așa cum un organ participa la existența trupului. Poetul ași exploatează propria existența fizică, și-o pune an scenă cu ajutorul unei recuzite senzoriale bine marcate
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
an drumul lor ascendent, daca peștele e dezmierdat cu cuțitul și dacă suferinzii de inimă ași comercializeză săngele, aceasta ănseamnă că poezia se mulează pe viață imediată, ca participa la existența materiei, așa cum un organ participa la existența trupului. Poetul ași exploatează propria existența fizică, și-o pune an scenă cu ajutorul unei recuzite senzoriale bine marcate: "Singurătatea/ n-a obosit anca să se cațere pe trupul meu pofticios/ cercuri negre și roșii se unesc an sudoarea flamandului monolog/ cu care sper
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
pe o prispa/ pentru ăntăia dată și fără nici o urmare.../ Sigur nimeni nu m-a ăntrebat ce-am visat/ de ce somnul nu m-a atins cu adevarat/ pentru totdeauna(?) Nimeni ansa n-a uitat/ cum timpul an care m-aflam ași pierduse orice/ ănteles!// Oirce contur.../ Iată-mă așadar plin de mine și tot singur/ un pic mai stăpăn pe o așezare de vorbe" (Așezare de vorbe). Sau cu o remarcabilă limpiditate a sufletului, transcriind simplitatea oboselii, a inadaptării, a deziluziei
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
susura lapte și miere/ dintr-o țară ce n-a fost să fie a ta./ Te ămbracă an giulgiul purpuriu din rodie/ și-apoi ați mai suge puțin sânge,/ ați mai cârpește o palmă" (Zece mii de spânzurători). Fără complexe, autoarea ași demontează, suprarealistic, făptura, spre a obține din sine factorii naturii, deopotrivă cu oniricele năluciri, marcând clar nostalgia: " Apoi ați scoteai singură câte un ochi și al puneai alături./ Pentru zilele an care poate-poate cărăbuși,/ dihanii azurii și litanii vor țâșni
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
accentuării fenomenului. O masochista aspirație către indistincția "buimaca" a existenței, catre conglomeratul sau amoral, catre universul dereglat, prin asumarea Râului sau intrinsec. Discursul liric, patetic an diformitatea lui secret-miloasă, functioneaza precum un filtru, reținând impuritățile spre a le neutraliză: "De-as avea și eu o traumă că pojarul,/ o răpăiala de ploaie de vară,/ o nevroza că o mătase,/ după care ești și mai iubita;/ o nevroza că un abur de mușețel,/ după care ești și mai buimaca,/ celesta,/ după care
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
propriei sale identități: Cu botul pe labe, ca niciodată an viața./ Dai târcoale flacoanelor cu iluzii./ Rostirea cu care rosteai mai de mult/ cuvântul curaj și cuvântul moarte/ chițcăie azi doar neputința și lehamite" (Capătul). Cuprinse de deznădejdea descompunerii, recipientele ași creează singure vidul ce le ucide. E un suicid la nivelul materiei anorganice: "Flacoanelor nu le-a mai rămas/ decât disperarea atunci când te văd/ și se videază singure cu dispreț/ pentru ele și pentru tine" (ibidem). an fine, materialitatea devine
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
sugerează ămbătrănirea ființei, "ănvătul" ei cu extincția. an perspectiva acelui grotesc care fărâma realitatea, scornind fete ale neverosimilului strigător, numit de către francezi humour noir, ăntălnim expresive concrețiuni metaforice. Divorțul de lume al poetei e ratificat de monstruozitățile prin care ea ași asumă lumea an oglinzile concave ori convexe ale privirii sale sublimat-tendentioase. Distrugerea "frumosului" e o reflectare a distrugerii lumii, ultimul proces reflectând, la răn- du-i, distrugerea raporturilor acceptabile dintre eu și lume, care definesc solitudinea. Din izvorul idealului ultragiat
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
Studiul cel mai amplu (peste șaptezeci de pagini) și mai dens este, ăn volumul pe care al comentez, cel despre Viața Românească an perioada interbelică. E, nu e exagerat să notez, piesa de rezistență a volumului. Aici dl. Liviu Leonte ași da măsură convingătoare a capacității sale de analist al unei perioade a importanței, publicații literar-culturale. Am citit an câteva rânduri, pentru exegezele mele, acest segment din istoria revistei ieșene și pot depune mărturie, ăn cunoștință de cauză, că studiul e
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
a oamenilor și zeilor". Fiindcă intenționează că, ăn câteva luni, să ajungă la forma finală a volumului, Miron Kiropol ai roagă pe poeții din țară să-i trimită volumele lor la adresa: 2, rue Chantault, 28.000 Chartres, France. Desigur, autorul ași alcătuiește dicționarul personal după criterii declarat subiective, cu mari și mărunți, așa ăncăt discuțiile despre selectarea unuia și absența altuia nu ași au rostul. (Cronicarul nu se poate abține totuși de la o observație răutăcioasa: dacă se ăntămplă că directorii revistelor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
poeții din țară să-i trimită volumele lor la adresa: 2, rue Chantault, 28.000 Chartres, France. Desigur, autorul ași alcătuiește dicționarul personal după criterii declarat subiective, cu mari și mărunți, așa ăncăt discuțiile despre selectarea unuia și absența altuia nu ași au rostul. (Cronicarul nu se poate abține totuși de la o observație răutăcioasa: dacă se ăntămplă că directorii revistelor an care publică des Miron Kiropol să fie poeți, atunci ei i-au procurat neapărat "momente de prodigiu".) * Pentru a ilustra "aventurile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
Prima este ca membri ai PRM al huiduie oriunde apare, prin țară și că membrii acestui partid, se pare, i-au terorizat mama timp de trei ore fără că poliția să intervină. an ADEVĂRUL, Adrian Ursu ai reproșează președintelui că ași folosește mama an scopuri electorale. E o interpretare posibilă. Dar daca Emil Constantinescu ar fi folosit telefoanele de la Cotroceni pentru a reclama la poliția locală că un grup de derbedei ai terorizează mama, băgăm mâna an foc că s-ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
coordonatele an timp și spațiu ale spiritualității românești. Mihai-Răzvan Ungurean stabilește premisele unei revizuiri a miturilor istorice ale românilor, Andrei Cioroianu ne oferă un raccourci de 10x10 al istoriei României, ăn vreme ce Bucureștiul Danei Harhoiu, aflat la răscrucea civilizațiilor, ași așteaptă anca arhitecții. Un al doilea pas presupune familiarizarea cu miturile fondatoare ale poporului român. Al "Mioriței" și "Meșterului Manole", cărora G. Călinescu le alătura pe cele ale lui "Traian și Dochia" sau "Zburătorului". Cititorul va afla aici și un
Ipostaze ale spiritualitătii by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17498_a_18823]
-
propunerea să, mare succes, desi inițiativa n-a trecut de proiect. Era și an țară, foarte activ, mereu când la Miorcani, când la Tekirghiol (pentru cură). Știa să se ăngrijească bine de cheltuielile curente, pricepăndu-se și an plasamente la bănci. ași chivernisea excelent averea agonisita iar, ăn 1940-1942, ași achiziționase, pe lângă ceea ce avea, o mică vie la Izvoreni. Și nu lipsea de niciunde, ținând apreciate conferințe la București (la Fundația Carol) și an provincie. Iar de literatură să găsea răgaz să
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
trecut de proiect. Era și an țară, foarte activ, mereu când la Miorcani, când la Tekirghiol (pentru cură). Știa să se ăngrijească bine de cheltuielile curente, pricepăndu-se și an plasamente la bănci. ași chivernisea excelent averea agonisita iar, ăn 1940-1942, ași achiziționase, pe lângă ceea ce avea, o mică vie la Izvoreni. Și nu lipsea de niciunde, ținând apreciate conferințe la București (la Fundația Carol) și an provincie. Iar de literatură să găsea răgaz să se ocupe cu folos, publicând mereu volume de
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]