257 matches
-
dintr-un "florint de argint"”. În "Noul dicționar universal al limbii române" citim: „aspru, aspri m, veche monedă turcească de argint, care a circulat și în țările române: "Mircea cel Bătrân plătea Turciei în 1383 un tribut de 3.000 aspri."” Această veche monedă turcească de argint a circulat în țările române, începând cu secolul al XV-lea; valora a douăsprezecea parte dintr-un florin, în secolul al XVII-lea, și 1/80 dintr-un leu (cu alte cuvinte, o "lăscaie
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
lucrarea istoricilor Ovid Sachelarie și Nicolae Stoicescu, "Instituțiile feudale din țările române. Dicționar", autorii scot în evidență faptul că valoarea monedei "aspru" a variat în timp, mai ales după ce, în secolul al XVI-lea, turcii au pus în circulație și "aspri de cupru" (care în Țara Românească apar în 1566), valorând jumătate din asprul de argint. Între anii 1500-1580, moneda otomană de argint "aspru" a dominat categoric piața monetară din Țara Românească și Moldova, după 1580 rolul asprilor fiind marginal, pierzând
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
a triplilor groși polonezi. Un exemplu, în privința circulației "asprului" în Transilvania, ni-l oferă însemnările făcute în caietul său de cheltuieli de către Mircea, fiu al lui Mihnea cel Rău, care trăia la Brașov: „Atlaz 11 coți, cîte 285 aspri, fac aspri 3135”. La 1 septembrie 2013, un pasionat de arheologie român, "Iulian Enache" a descoperit un tezaur monetar de argint, care cuprindea 47.000 de bucăți de "aspri" otomani emiși sub sultanul Murad al II-lea (1404-1451), în perioada 1421-1451. Tezaurul
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
Ordinul Ioaniților în Rodos, între secolele al XV-lea și al XVI-lea, de Genova, în colonia sa Caffa (Teodosia), aflată pe litoralul Mării Negre (monedele erau denumite și "cafiati" și "baricati"), care a produs în 1677 o monedă de 9 aspri cu un bun titlu de argint, descoperită de regele italian Victor Emanuel al III-lea, și de Veneția care a dispus, în 1481, baterea de aspri, la Tana, aflată la gura de vărsare a Donului, posesiunea sa la Marea Azov
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
denumite și "cafiati" și "baricati"), care a produs în 1677 o monedă de 9 aspri cu un bun titlu de argint, descoperită de regele italian Victor Emanuel al III-lea, și de Veneția care a dispus, în 1481, baterea de aspri, la Tana, aflată la gura de vărsare a Donului, posesiunea sa la Marea Azov.
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
care a încetat să fie emis către sfârșitul bizanțului (secolul XIV-1453) fie din cauza crizei financiare și economice prin care trecea Imperiul, fie definitiv după preluarea Constantinopolului de către Mehmet II și otomani. De altfel, după cucerire, otomanii au emis în continuare asprii (denumiți akcele), dar cu formă plată și nu concav-convexă. De altfel și altânii (moneda otomană de aur) aveau aceiași formă plată în perioada otomană, neavând nimic în comun cu perperul - monedă care de altfel era menționată ca monedă de cont
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
de la primele cadre, peisajul menit să-l întâmpine pe Ivo, agronomul italian care și-a găsit pe la noi de muncă, nu este deloc primitor, iernile noastre nu sunt blânde, bărbatul nu conoaște pe nimeni. Oamenii sunt mai degrabă retrași decât aspri, nu se plâng când treburile nu le ies cum vor, când natura le este potrivnică. Unul dintre ei este interpretat de Ștefan Velniciuc. Regizorul mărturisea că l-a ales pentru misterul indus de actor. Cu căciula de țăran înfundată pe
Veneția 2015. După mere, în Banat by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/101837_a_103129]