345 matches
-
din sânge. Se consumă infuzie, tinctură sau pulbere din semințe sau decoct din herba. *Gălbenele (Calendula officinalis) -conține: flavonoizi, glicozizi flavonici, carotenoizi (licopină, luteină, caroten), saponine, saponozide emoliente; -acțiuni: reducerea inflamațiilor ficatului și stimularea secrețiilor biliare datorită proprietăților antiinflamatoare, decongestive, astringente, calmante. *Cicoarea (Cichorium intybus) -conține: inulină, glicozizi (cichorină), principii amare (lactocinină, lactopicrină); -acțiuni: stimularea funcțiilor hepatice, curățirea de grăsimi a ficatului congestiv, mărirea cantității de bilă. *Păpădie (Taraxacum officinale) -conține: alcooli triterpenici (taraxol, taraxasterol, faradiol), principii amare (taraxacina), vitamine (A
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
șoricelului + herba de sunătoare + herba de troscot + rădăcini de tătăneasă + fructe de coriandru + fructe de fenicul; - flori de gălbenele + flori de mușețel + flori de nalbă + rădăcini de lemn dulce + conuri de hamei + fructe de coriandru, cu proprietăți antiseptice, calmante, ușor astringente și cicatrizante În hiperaciditate și ulcerații gastrice. Dimineața și seara este indicat să se ia câte o lingură de ulei de sunătoare, preparat din 20 g herba uscată la 200 ml alcool 700 unde se macerează timp de 12 ore
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
-tinctură de mușețel, urzică vie și lichen de piatră ; -ulei de cătină cu sunătoare și cicoare. Rețeta autorului : Calendula officinalis, Hypericum perforatum, Corindrum sativum, Matricaria chamomilla, Achillea millefolium, Acorus calamus, Symphytum officinale, Humulus lupulus. Aceste amestecuri au acțiuni cicatrizante, antiinflamatoare, astringente, calmante pentru dureri, protectoare a mucoasei față de acțiunea acidului clorhidric, antihemoragice și de normalizare a tranzitului alimentar În cazul indigestiilor. În tratamente externe sunt recomandate comprese și cataplasme cu Bitter suedez-Iași (complex 44 plante). În perioadele de criză se folosesc
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
bea Întreaga cantitate de ceai, repartizată În 4-5 reprize pe zi. *Infuzie de coada șoricelului (2 lingurițe flori uscate la 200 ml apă clocotită) se infuzează 10 minute, se strecoară și se beau 3 ceaiuri pe zi având efect ușor astringent asupra indigestiei, grețurilor, diaree și hemoragii interne, datorită conținutului ridicat În uleiuri eterice (azulene), taninuri și săruri minerale. Totodată acționează ca stimulatoare a apetitului și reglatoare În funcționarea aparatului digestiv. *Infuzie de cimbrișor sau pelin alb (2 lingurițe herba uscată
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
medicamentelor antialgice și a aspirinei care produce fragilitatea vasculară. Tratamentele fitoterapeutice Atât În hematemeză, melene cât și În sângerările nazale sunt recomandate infuzii, decocturi și tincturi cu plante medicinale care conțin cantități ridicate de taninuri și vitamina K, cu acțiuni astringente, hemostatice și cicatrizante. -Infuzie din frunze de urzică vie (Urtica dioica) din care se beau 2-3 căni pe zi, cu efecte imediate de oprire a hemoragiilor datorită conținutului ridicat În vitamina K. La persoane cu mare sensibilitate la sângerări, se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
1-2 căni pe zi, având efecte antihemoragice datorită conținutului ridicat În taninuri. -Decoct din scoarță de stejar (Quercus robur) se Îndulcește cu miere de albine și se bea fracționat În cursul unei zile, la intervale de 30 minute, având efecte astringente și antiseptice asupra florei microbiene, hemostatice și cicatrizante, la apariția sângerărilor interne sau externe. Același decoct se folosește la tamponări În nara sângerândă sau cataplasme călduțe pe nas și obraji. Alte specii utilizate separat sunt: -frunze de patlagină (Plantago lanceolata
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de treceri de la constipație la diaree. O contribuție la această trecere bruscă, are chiar bolnavul care, după un ușor simptom de constipație, ia pulgative puternice, ce irită intestinele, produc colici și treptat diaree. În această stare, bolnavul intervine cu medicamente astringente, care pot duce la o nouă constipație. Capitolul 22 DUODENITELE Duodenitele sunt afecțiuni inflamatoare, acute sau cronice, ale mucoasei duodenale, cu acalmii scurte de 2-3 zile, fără periodicitate sezonieră. Boala este produsă de toxiinfecții alimentare, cu microorganisme și paraziți, infecții
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
rapid digerabile În etajele superioare ale tubului digestiv, astfel ca să se asigure un repaus intestinal și evitarea suprasolicitării colonului. În faza acută se recurge la o dietă hidrică sau hidrozaharată, mai ales ceaiuri ușor Îndulcite, bogate În taninuri, cu efecte astringente care diminuează peristaltismul intestinal. Această perioadă va dura numai 2-3 zile și nu va fi prelungită pentru a evita denutriția proteică a organismului. Urmează o dietă cu supe sau ciorbe de legume În care se adaugă puțin orez și piure
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de busuioc, crețușcă, răchitan, sunătoare, sclipeți sau turiță mare din care se beau câte 2 ceaiuri pe zi. *Decoct din frunze și fructe uscate de afin din care se beau 2 ceaiuri pe zi, fracționate În 3-4 reprize, având proprietăți astringente și antibiotice. *Decoct din rădăcini uscate de angelica, brusture, cerențel sau tătăneasă din care se beau 1-2 ceaiuri pe zi, după mesele principale. *Decoct din fructe uscate de anason, chimion, fenicul sau ienupăr, care se consumă după mesele principale. *Decoct
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
câte o linguriță de 3 ori pe zi cu efecte antidiareice și antibiotice, datorită conținutului de taninuri, mirtilină și arbutină. *Pulbere din rădăcini de coada racului (Potentilla anserina) (câte o linguriță de praf după fiecare din mesele principale), cu efecte astringente În caz de diaree acută. *Tinctură din fructe verzi de nuc pentru dulceață care se macerează În alcool 70 0 timp de 4 săptămâni, cu agitare frecventă pentru omogenizare; după strecurare se consumă câte o linguriță de 3 ori pe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
interiorul venelor periferice. Tratamentele naturiste Pentru ameliorarea stărilor hemoroidale sunt eficiente acele specii vegetale care conțin taninuri și derivați antrachinonici. Sunt indicate persoanelor cu viață sedentară sau cu activitate prelungită de birou, suferinzilor de constipație și femeilor gravide. Având proprietăți astringente, antiseptice, cicatrizante, sedative și hemostatice, tratamentele cu plante medicinale urmăresc reglarea funcțiilor intestinale, normalizarea defecației, calmarea durerilor și oprirea hemoragiilor produse prin ruperea vaselor de sânge În timpul scaunului. Utilizarea acestor plante se poate face prin tratamente interne (ceaiuri) și prin
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
15 minute. *Decoct din rădăcini de cerențel (Geum urbanum) (2 lingurițe la 250 ml apă rece, se fierbe 5 minute și se infuzează 10 minute); după Îndulcire cu miere de albine se bea Întreaga cantitate pe stomacul gol, având proprietăți astringente, datorită conținutului ridicat de taninuri. *Decoct din scoarță de crușin (Rhamnus frangula) (1/2 linguriță coajă uscată și măcinată la 250 ml apă rece, se fierbe 10-15 minute și se macerează 4 ore la temperatura camerei); după Îndulcire se bea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
se infuzează 10 minute, se strecoară și se toarnă În apa pentru baia de șezut (8-10 litri); se face câte o baie zilnică la temperatura corpului, În cure de 10-20 de zile. Coaja brună a semințelor are acțiuni antiinflamatoare, vasoconstrictoare, astringente, venotonice și antiedematoase. Miezul alb al semințelor nu se folosește deoarece este toxic. *Decoct de usturoi (Alium sativum) (10 căpățâni necurățate și zdrobite În 500 ml apă rece) se fierbe 15 minute la foc mic, se infuzează 10 minute, se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de 1020 de băi. Decoctul se poate folosi și sub formă de comprese călduțe, timp de 20 minute, după care se unge cu ulei de ricin sau cu alifie de gălbenele. Ameliorarea bolii se datorește proprietăților hemostatice, cicatrizante și puternic astringente, explicate prin conținutul ridicat de taninuri și rezine. * Decoctul din scoarță de salcie (Salix alba) are aceleași proprietăți vindicative ca și decoctul din scoarța de stejar. *Infuzie concentrată de plop negru (Populus nigra) (15-20 g muguri zdrobiți În 1 litru
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
ml apă clocotită; se infuzează 10 minute, se strecoară și se aplică, local, sub formă de comprese reci. *Infuzie din flori de lumânărică pentru băi de șezut, din frunze de viță de vie cu struguri negri pentru cataplasme, cu acțiune astringentă sau cu herba de coada calului cu rol hemostatic, aplicată sub formă de comprese. *Decoct din fructe de afin (un pumn se fierbe Într-un litru de apă până scade la jumătate din cantitate) cu care se pun comprese sau
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
seara având proprietăți antiseptice, calmante și cicatrizante, exceptând persoanele predispuse la cancer rectal. *Unguent de castane (20 g extract din coaja brună a castanelor se amestecă cu 200 g lanolină și 500 g vaselină) se folosește pentru acțiuni puternic antinflamatoare, astringente și venotonice. *Ulei de tătăneasă (20 g rădăcini uscate și măcinate se amestecă cu 100 ml ulei de floarea soarelui); se fierbe pe baia de apă timp de 30 minute, se strecoară, se adaugă uleiul eteric pentru parfumare și se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
intestin, a unor acizi grași nesaturați, cu catenă lungă, care irită mucoasele și accelerează tranzitul intestinal. Tratamente naturiste Pentru tratamentul diareelor sunt indicate speciile de plante bogate În taninuri și uleiuri volatile, cu un larg spectru antibacterian și cu proprietăți astringente, absorbante, antiemetice, antiseptice, antiinflamatoare, antispastice, calmante și sedative. Aceste plante se consumă sub formă de infuzii sau decocturi care nu se Îndulcesc, mai ales atunci când diareea este asociată cu enterocolitele de fermentație. *Decoct de coada racului (Potentilla anserina) (2 linguri
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de 10 minute În 250 ml apă); se infuzează 10 minute și se beau 2 ceaiuri neîndulcite, Între mese. Se consideră că această rețetă este printre cele mai eficiente tratamente contra diareei, având proprietăți antitoxice, antiseptice asupra florei microbiene și astringente datorită conținutului ridicat În taninuri. *Decoct din 1 linguriță pulbere de ghindă decorticată de Înveliș, prăjită și măcinată, la 150 ml apă; se fierbe și se bea sub formă de cafea, dimineața, pentru a Înlocui cofeina. *Decoct de obligeană (Acorus
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
reglarea stărilor de diaree și constipație. *Lăptișorul de matcă, luat În cure de 20 de zile, are rol deosebit de util În refacerea organismului. Regimul alimentar La bolnavii de diaree acută sau cronică se recomandă alimentele care conțin taninuri, cu acțiune astringentă asupra mucoasei iritate. În diareea acută se impune un repaus alimentar absolut de 1-3 zile, cu o dietă hidrică, consumând numai lichide (1,5-2 litri pe zi), apă fiartă, răcită și sărată, zeamă de orez sau boabe de orez crud
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
vor aplica comprese fierbinți pe abdomen și pe șira spinării, câte 30 minute de 2-3 ori. În cazuri mai grave se face o clismă În colon cu ceai foarte cald din scoarță de stejar și rădăcină de geranium, cu efecte astringente și calmante. Boala va trebui să fie depistată precoce petru a se lua măsuri de dezinfecție. Se va face o respectare strictă a măsurilor de igienă personală (controlul apei potabile și fierberea ei Înainte de consum, fructele și legumele vor fi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
nisip, care reține Al(OH)3, CaSO4 și impuritățile greu solubile. tăbăcărie încleierea hârtiei industria textilă Alaunul (piatra acră) este o substanță cristalină, incoloră, solubilă în apă, se folosește la : vopsirea fibrelor de bumbac(colorant cu mordant) și medicină (proprietăți astringente). Combinații complexe Al 3+ posedă volum ionic mic, sarcină mare și are orbitali d neocupați cu electroni deci posedă tendința de a forma combinații complexe: hidroxocomplecși: Na[Al(H2O)4] halogenocomplecși: Na3[AlF6], Na3[AlCl6] chelați: N O Al3+ 3
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
bazele purinice adenină și guanină și bazele pirimidinice tiamină și citozină [2], în ARN, tiamina este înlocuită cu uracilul [2]. Proprietăți fizice ale Apilarnilului Proprietăți fizice (caracteristici organoleptice): aspect alb închis; consistență cremoasă, fluidă; miros caracteristic, ușor aromat; gust sensibil astringent, fără senzații dezagreabile; pH 5-6,8 (Andrițoiu, 2006); la examenul microscopic al produsului triturat și centrifugat se observă detritusuri celulare și celule de polen, indice diastazic minim 23,8, densitate 1,1 (Iliesiu, 1991). Indicele diastazic al apilarnilului, cuprins între
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
aspects and occurence in Italian imports, Apidologie, 37, 1-5, 2006. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 164 întărește, căpătând un aspect sticlos și o culoare de brun-închis) (Popescu, 2009); miros: caracteristic, ușor aromat (Andrițoiu, 2005, Popescu, 2009); gust: picant, înțepător, acrișor, ușor astringent, iute, acid (Andrițoiu, 2005; Popescu, 2009); solubilitate: este parțial solubil în apă, iar în proporție de 1:10 cu aceasta formează o soluție opalescentă și tulbure, care face spumă când se agită; lăptișorul de matcă este solubil în alcool și
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
de calitate pentru LM utilizat în medicină, preconizat de autorii japonezi 465 cuprinde următorii parametri: controlul proprietăților printre care culoarea specifică (galben clar, alb lăptos sau alb lăptos gălbui), stadiul său coloidal și vâscos, cu o aromă slabă și foarte astringent. Modificarea culorii prin închiderea ei rezultă fie prin expunere prelungită la aer, fie în legătură cu sursa de miere. Modificările datorită îmbătrânirii și reacțiilor acidului decenoic cu alți acizi, face ca un LM foarte vâscos să fie considerat ca îmbătrânit, alterarea sa
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
aceiași receptori tactili ca și pielea mâinii sau a spatelui. Astfel, receptorii tactili ai limbii și ai interiorului gurii determină senzații tactile (cald, frig) pe care le regăsim în vocabularul gastronomilor, în special al degustătorilor de vin: călduț (căldură), aspru (astringent pentru oenologi), mătăsos, catifelat (tactil). Limba și mucoasele bucale conțin mai mulți receptori tactili pe centimetru pătrat decât vârful degetelor. De exemplu, nu simțim electricitatea bateriei unei lanterne de buzunar (4,5 volți) cu degetele, dar o simțim cu vârful
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]