560 matches
-
pași de ascultătorul apatic. „Cunoști scenariul. Operațiuni în doi timpi. Austriei i se propusese o reformă internă, apoi s-a pretins că nu și-a respectat-o. Cehoslovaciei i s-au cerut Sudeții, apoi s-a luat apărarea slovacilor, cică asupriți de cehi. La sfârșit: ultimatum. Asta însemna după Führer tehnica gradației.“ Degeaba încerca ascultătorul să ramina absent, să nu audă nimic, se prăbușea, ca o muscă, drept în fața transatlanticului, care nu era altceva decât impunătoarea labă 46 a pantofului Gafton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
făcut economii la cheltuieli, a cultivat mai intens pământul, a pus în circulație terenuri care înainte erau pârloage, a introdus mașini, în sfârșit, a ridicat nivelul exploatării agricole. Toate astea nu valorează nimica? Or fi ei și arendași ticăloși care asupresc pe țărani, cum sunt și printre proprietari, dar să-i osândim așa, în bloc, fără circumstanțe ușurătoare, nu e drept și nici bine! Grigore Iuga, enervat de intervenția insolită a arendașului, răspunse apăsat și disprețuitor: ― O fi, stimate domn, dar
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Cosma i-au și bătut. Doamna Dragoș însă interveni înfricoșată: ― Ba să nu te mai amesteci, Ionel, și să-ți vezi de necazuri, că avem destule, că pe urmă iar o să zică boierii că ții parte oamenilor și o să te asuprească, și iar... ― Bine, bine, lăsați-mă-n pace acuma! zise învățătorul autoritar și cam mândru, mai ales când și bătrânii se grăbiră să-l povățuiască la fel. Pe drum, Dragoș găsea cîte-o vorbă bună aproape pentru fiecare om ce-l
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
creieri îi ardeau usturător numai cuvintele: Uite norocul meu!" Când crezu că au vorbit destul, Nadina îi întrerupse, spunîndu-le că deocamdată n-are de gând să-și vânză proprietatea și că e mulțumită cu Platamonu, care plătește cinstit și nu asuprește lumea. Oamenii se grăbiră să aprobe ca să nu se supere arendașul: ― Noi ne-am învoit totdeauna cu dumnealui, ce-i drept nu-i păcat! Dacă s-ar hotărî, continuă Nadina, îi va asculta și pe ei, nu-i va uita
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
unul de la altul și începeau să suduie ori să scrâșnească din dinți. Se încurajau reciproc să nu le fie frică de nimeni, că dacă vodă s-a dat pe față de partea lor, apoi boierii nu vor mai îndrăzni să-i asuprească. Unii explicau că, și de-ar veni soldați, cât de mulți, n-are de ce să le fie frică, fiindcă soldații sunt tot țărani și nu vor trage în oameni, ba, dacă s-or întărîta, vor trece și ei de partea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și glasuri care-l înjurau, iar Toader Strîmbu ajunse să strige în gura mare: ― Numai hoțul cel bătrân e de vină că ne-a copleșit atâta de rău sărăcia, că ceilalți hoți după dânsul s-au luat de ne-au asuprit și ne-au flămînzit!... Dar și când i-oi pune mîna-n ceafă, ehehe, să te ții, moșule, cum ți-o fi de bine! Alții erau înfricoșați că din pricina bătrânului vor pierde câștigurile răzmeriței, că dânsul n-are să-și dea moșia
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cui. Afară toate limbile se dezlegară. Numai Luca Talabă îi strigă lui Trifon că nu face bine împungîndu-se cu boierul cel bătrân. Din toate părțile se ridicau în schimb aprobări gălăgioase: ― Bine făcuși, Trifonică!... Nu te lăsa!... De ce să-l asuprească și să-l batjocorească?... Trebuia să-i pui mîna-n beregată și... Un glas subțire strigă, mai departe, stârnind veselie împrejur: ― S-a încins moșul, fraților, nu-i fie de deochi! Ignat Cercel bâlbâi îngrijorat: ― Ia vezi, Trifoane, să nu te
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fețele era incrustată o desperare aprigă. Întrebările se ciocneau într-un vîrtej: ― De ce mai vine armata?... Să ne omoare pe noi?... Ce le-am făcut noi lor?... Câini suntem ori oameni, de nu ne lasă să trăim?... Nu ne-au asuprit destul boierii? Porneau răspunsuri de ici-colo, mai sfioase la început, apoi îndrăznețe și răcnite: ― Să vie și armata, că noi tot nu ne lăsăm!... Mai bine murim cu toții, ca să scăpăm de toate!... Nu ni-e frică nouă de armată!... Cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cu familia și prietenii la foișor”. „întotdeauna mi-am dorit o grădină cu flori. Am făcut casa și apoi am zis : «gata cu animalele, eu vreau ghivece de flori».” „Lumea nu mai face azi cotețe, nu mai vrea să se asuprească să crească animale. Mai degrabă face așa, ceva frumos.” Modernitatea și frumosul merg astfel mînă în mînă : — Trebuie să ținem și noi pasul cu moda, să fim în rînd cu lumea ! — Adică ce înseamnă să fii în pas cu moda
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Am ridicat acest loc [sanctuar] pentru Chemoș, la Qeriho, locul [sanctuarul] de mântuire [cuvânt dificil de interpretat] pentru că m-a salvat de toate asalturile și mi-a dat biruință împotriva tuturor dușmanilor mei. Omri era regele lui Israel și a asuprit Moabul pentru mult timp pentru că Chemoș era mâniat împotriva țării sale. Fiul său i-a urmat și a zis: «Voi asupri Moabul». În vremea mea a vorbit așa, dar eu am triumfat asupra lui și asupra casei sale. Și Israel
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
de toate asalturile și mi-a dat biruință împotriva tuturor dușmanilor mei. Omri era regele lui Israel și a asuprit Moabul pentru mult timp pentru că Chemoș era mâniat împotriva țării sale. Fiul său i-a urmat și a zis: «Voi asupri Moabul». În vremea mea a vorbit așa, dar eu am triumfat asupra lui și asupra casei sale. Și Israel a fost ruinat pentru totdeauna [...]. Și Biblia vorbește despre regele Meșa care, pentru A doua Carte a Regilor, era supus lui
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
pretențiile asupra unei părți din Bucovina. Totodată, s-a dezlănțuit o intensă acțiune propagandistică sovietică, de negare a apartenenței Basarabiei la teritoriul românesc, de condamanre a politicii interne și externe a statului român, anunțându-se „eliberarea” moldovenilor, ucrainenilor și rușilor asupriți de guvernul regal român. În mai-iunie 1940, Regele și guvernul de la București și-au exprimat dorința unei apropieri de Reich, dar, alarmați de prețul cerut (inclusiv cedări teritoriale în favoarea vecinilor), au amânat luarea unei decizii, mai ales că în rândul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Dacă mă gâdili, nu chicotesc? Dacă îmi dai otravă, nu mă sfârșesc? ... Și dacă voi ne asupriți, noi să nu ne răzbunăm? ... Dacă suntem la fel cu voi, în toate celelalte, vă vom semăna și întru aceasta! Dacă un evreu asuprește pe un creștin, care este smerenia creștinului? Răzbunarea! Dacă un creștin asuprește pe un evreu, care va fi răbdarea evreului, după câte a văzut, la voi, creștinii? Răzbunarea, vezi bine! Neomenia pe care mi-o predici, voi face-o faptă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Și dacă voi ne asupriți, noi să nu ne răzbunăm? ... Dacă suntem la fel cu voi, în toate celelalte, vă vom semăna și întru aceasta! Dacă un evreu asuprește pe un creștin, care este smerenia creștinului? Răzbunarea! Dacă un creștin asuprește pe un evreu, care va fi răbdarea evreului, după câte a văzut, la voi, creștinii? Răzbunarea, vezi bine! Neomenia pe care mi-o predici, voi face-o faptă și, ar fi rău, da n-aș trece dincolo de ce m-ai
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
supărări. Romanii au ținut bine seama de aceste lucruri în provinciile pe care le-au cucerit; ei au întemeiat acolo colonii, i-au amăgit cu vorba pe cei mai mici și nu le-au dat mai multă putere, i-au asuprit pe cei mari și nu au îngăduit ca vreun străin cu multă putere să câștige autoritate. Îmi este suficient, în cazul acesta, exemplul Greciei. Romanii i-au amăgit pe ahei și pe etolieni; tot ei au micșorat puterea statului macedonean
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
acesta se cucerește fie prin favoarea poporului, fie prin a celor mari. Într-adevăr, se întâlnesc în orice cetate aceste două tendințe politice diferite și ele se nasc din faptul că poporul nu vrea să fie nici guvernat și nici asuprit de cei mari, pe când cei mari vor să guverneze și să asuprească poporul; iar din aceste două voințe diferite se naște în orice stat unul dintre cele trei efecte ale lor, și anume principatul, libertatea sau abuzurile de tot felul
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Într-adevăr, se întâlnesc în orice cetate aceste două tendințe politice diferite și ele se nasc din faptul că poporul nu vrea să fie nici guvernat și nici asuprit de cei mari, pe când cei mari vor să guverneze și să asuprească poporul; iar din aceste două voințe diferite se naște în orice stat unul dintre cele trei efecte ale lor, și anume principatul, libertatea sau abuzurile de tot felul. Principatul este creat fie prin voința poporului, fie prin a celor mari
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
pe cei mari nu poți să-i mulțumești în mod cinstit și fără a le face rău celorlalți, pe când poporul îl poți mulțumi astfel; căci dorințele poporului sunt mai cinstite decât ale celor mari, întrucât aceștia din urmă vor să asuprească, iar celălalt vrea să nu fie asuprit. În sfârșit, un principe nu se poate socoti niciodată în siguranță dacă poporul îi este dușman, deoarece acesta este prea numeros; pe când împotriva celor mari se poate apăra, ei fiind puțini. Lucrul cel
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
mulțumești în mod cinstit și fără a le face rău celorlalți, pe când poporul îl poți mulțumi astfel; căci dorințele poporului sunt mai cinstite decât ale celor mari, întrucât aceștia din urmă vor să asuprească, iar celălalt vrea să nu fie asuprit. În sfârșit, un principe nu se poate socoti niciodată în siguranță dacă poporul îi este dușman, deoarece acesta este prea numeros; pe când împotriva celor mari se poate apăra, ei fiind puțini. Lucrul cel mai grav la care un principe se
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
deoarece, în momentele grele, ei vor contribui la răsturnarea lui. Prin urmare, acela care ajunge principe prin favoarea poporului trebuie să și-l păstreze prieten, lucru care îi va fi ușor, deoarece poporul nu cere altceva decât să nu fie asuprit. Dar acela care ajunge principe împotriva voinței poporului și prin favoarea celor mari va trebui să caute să câștige de partea lui poporul, ceea ce îi va fi ușor dacă îl va lua sub oblăduirea lui. Și, deoarece firea oamenilor este
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
dintre acelea care se pot săvârși împotriva poporului, și toți, în afară de Sever, au avut un sfârșit trist. Sever a avut într-adevăr însușiri atât de mari încât, păstrându-și prietenia soldaților, a reușit să domnească tot timpul fericit, cu toate că a asuprit poporul. Însușirile lui îl făceau să pară soldaților și popoarelor lui atât de minunat, încât acestea din urmă stăteau uimite și ca încremenite în fața lui, pe când cei dintâi se arătau plini de respect și mulțumiți. Și, pentru că faptele lui au
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
potrivite pentru aceasta. Și dacă, după cum am spus, trebuia ca poporul lui Israel să fie sclav în Egipt pentru ca virtutea lui Moise să fie cunoscută; și dacă, pentru a cunoaște spiritul măreț al lui Cirus, trebuia ca perșii să fie asupriți de mezi, și atenienii risipiți pentru ca Tezeu să și arate marile lui merite; tot astfel acum, când vrem să ne dăm seama de însușirile unui spirit italian, înțelegem că Italia trebuia să fi ajuns în situația extremă în care o
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
stăpînului său pe un rob care va fugi la tine după ce l-a părăsit. 16. Să rămînă la tine, în mijlocul tău în locul pe care-l va alege el, într-una din cetățile tale, unde îi va plăcea: să nu-l asuprești. 17. Să nu fie nici o curvă din fetele lui Israel, și să nu fie nici un sodomit din fiii lui Israel. 18. Să n-aduci în casa Domnului Dumnezeului tău, cîștigul unei curve, nici prețul unui cîine, ca împlinire a unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
un Arameu pribeag, gata să piară; s-a coborît în Egipt cu puțini inși, și s-a așezat acolo pentru o vreme. Acolo, a ajuns un neam mare, puternic și mare la număr. 6. Egiptenii ne-au chinuit, ne-au asuprit, și ne-au supus la grea robie. 7. Noi am strigat către Domnul, Dumnezeul părinților noștri. Domnul ne-a auzit glasul, și a văzut asuprirea, chinurile și necazurile noastre; 8. și Domnul ne-a scos din Egipt, cu mînă tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
Domnul, Dumnezeul vostru. 11. Să nu furați, și să nu mințiți, nici să nu vă înșelați unii pe alții. 12. Să nu jurați strîmb pe Numele Meu, căci ai necinsti astfel Numele Dumnezeului tău. Eu sunt Domnul. 13. Să nu asuprești pe aproapele tău, și să nu storci nimic de la el prin silă. Să nu oprești pînă a doua zi plata celui tocmit cu ziua. 14. Să nu vorbești de rău pe un surd și să nu pui înaintea unui orb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]