580 matches
-
Traian Băsescu. Întrebat de Mihai Gâdea dacă din punctul lui de vedere doar Traian Băsescu ar trebui să răspundă pentru faptele lui după mandat sau toți cei din jurul lui, premierul a spus că președintele "este exponentul unui sistem care a asuprit România, motiv pentru care îmi doresc ca toți cei care au încălcat legea să plătească".
Ponta îi răspunde lui Băsescu by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35671_a_36996]
-
luptă, cu săbiile la oblânc, și așteaptă porunca de Încălecare dacă se vestește primejdie. - Măria Ta... Îndrăzni, din nou, căpitanul Petru. - N-am uitat, căpitane, spuse Ștefan. Ai porunci anume de la stăpânul Domniei Tale. Prima poruncă a fost să ne asuprești pe noi, cei din sfatul țării, să ne zăvorăști porțile și să ne pui sub tăișul săbiilor... Boierii râseră. Era un dar al lui Ștefan acela de a face din lucruri grele lucruri ușoare, de a face uitate durerile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
pe al cărui tron se află neînduplecatul Vlad Dracula, vărul nostru. S-ar urni, poate, și complicatul rege Matiaș, căruia, deocamdată, numai de lupta cu turcii nu-i arde. Dar, fără Îndoială, s-ar ridica la luptă popoarele Învinse și asuprite de Islam, sârbii, bulgarii, bosniacii. S-ar alătura luptei viteazul Skanderbeg, voievodul Albaniei, cu care Iancu de Hunedoara Încercase să formeze un front comun... Ștefan era entuziasmat de această viziune, care nu era deloc un vis. Sau, dacă era, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
de a spune că Îi bucură revederea și că ar vrea amândoi să petreacă mai mult timp Împreună. - Și să mai știi Domnia Ta, căpitane, reluă Onofrei, că avem toate cele de trebuință, și mâncare, și vin, așa că nu mă mai asupri cu bănuiala că nu țin ce-a mai rămas din casa asta În bună rânduială... Erina se Îndepărtase de ei, privind mai de aproape zidurile și acareturile. Nu erau chiar dărăpănate, cum se plângea moș Onofrei, dar se vedea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
în contra-ne, nu tolerează ca organele lui inferioare și uneori chiar și cele superioare să lovească pe nedrept în interesele izraeliților indigeni; cu un cuvânt, când se vor convinge că guvernul vrea numai depărtarea adevăraților vagabonzi, dar nu caută a asupri și a înjosi pe toți evreii din țară fără osebire. Evreii nu voiesc a deveni un fel de șpioni și polițai; ci, lucrând spre binele țării, cer să li se dea ocaziunea și posibilitatea de a se hrăni ca toți
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aprig inimic al românilor s-a arătat b. Gvr. Kemeny, care, și după ce primise Camera deputaților o lege în câtva mai favoritoare dreptăței, a agitat prin jurnalistică și în persoană la magnați ca să o respingă și primind propunerile lui să asuprească pe români, ceea ce i-a și succes, căci Casa boierilor, primind propunerile reacționare ale lui, a retrimis legea astfel modificată la Camera deputaților, care apoi și ea a primit-o. Și așa astăzi Ungaria, care după legile esistente constă și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Înainte să sufle-n lampă, a avut grijă să-i dea de lucru: „Dacă-l vezi că moare” - și arătase spre bătrân - „aprinde-i și mata lumânarea asta. Ai chibritul colea”. Hristu, pe vremea aia neînsurat, dar și după, era asuprit de maică-sa, care Îl gonea de-acasă ori nu-i mai dădea bani când i se Întâmpla vreo trăsnaie. Și făcea destule. Vă povestesc altă dată. Hristu, pe lângă jumătatea de normă ca suplinitor necalificat la școală, se ocupa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
el câteva vedre de vin și damigene de țuiculiță. Pentru că știa să se semneze și era sărăntoc, l-au luat comuniștii de bun și l-au trimis la o școală de partid. Când s-a Întors, a Început să ne asuprească și să ne sperie că ne bagă la chiaburi și c-o să putrezim În pușcării. Și unu’ ca ăsta, domnule, vine acuma de se alege consilier În democrație. Eu așa ceva nu pot să rabd. Ne-am vorbit câțiva oameni de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
asemenea metode radicale și să aibă Încredere În cursul firesc al democrației. Omul a fost de părere că, atunci când lucrurile vor Începe să se miște cum trebuie, el va fi prea bătrân ori chiar mort, iar cel ce l-a asuprit o viață Întreagă ar fi putut scăpa nepedepsit. Mai bine să ducă la capăt ce avea de făcut acum, cât este Încă În putere și mai știe mânui ciomagul. N-am avut cum să răspund nobilei și curatei sale mânii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a zis: ,,Să iubești pe aproapele tău și să urăști pe vrăjmașul tău". Dar eu vă spun: iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei care vă blastămă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei care vă asupresc și vă prigonesc. Dacă iubiți numai pe cei care vă iubesc, ce răsplată mai așteptați? Nu fac așa și vameșii? Și dacă îmbrățișați cu dragoste numai pe frații voștri, ce lucru neobișnuit faceți? Oare păgânii nu fac la fel?" 231
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
atras de tragicomicul existenței mărunte. I. aduce în narațiune, înainte de orice, o tipologie și un spațiu original. Este lumea unui Mitică duplicitar, speriat, întristat și păgubos. El e actor fără roluri, mic funcționar mutat de colo-colo, soț slab de înger, asuprit de o nevastă aprigă, subaltern terorizat de serviciul de cadre etc. Singura lui libertate este limbajul. Nu și-a pierdut vocația de a tachina, de a face, pe scurt, haz de necaz, dar vocația cere, acum, mai multă abilitate. Oricând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
un șoc prea mare pentru ea lansate îndeosebi de către intelectualii din toate partidele în momente de pusee autocritice; iii. mesaje ce au prezentat instituțiile europene ca pe surse ale răului, ca pe apărătoare ale intereselor marilor puteri ce vor să asuprească țările mici; iv. mesaje incompatibile cu principiile europene (xenofobe, antisemite, iredentiste); v. cele ce au creat și au întreținut anumite mitologii legate de politicile publice ale UE. b. Mesajele implicite: i. susținerea sau pasivitatea față de lansarea și întreținerea unor proiecții
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
corcit și cu felii de afum ătură, scoase de la păstrare dintr-un chiup de lut. Toate erau clătite în mai multe ture, cu un galben, apoi cu un rubiniu de Cotna ri, care a trimis la colț toate celelalte arome, asuprind încăperea cu parfum de toamnă, de struguri, și o împodobi cu voie bună. Au vorovit despre drum, misiune și au închegat ș i niscai va planuri pentru zilele ce vor veni. S au și tachinat, ca totdeauna, când bărbații sunt
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Rusiei și României au avut loc tratatele de pace care, deși, au recunoscut independența României, ne-au impus anumite condiții, precum modificarea articolului 7 din constituția din 1866 și ne-au răpit cele trei județe din sudul Basarabiei. Austro-Ungaria, care asuprea milioane de români, urmărind atragerea României în sfera ei de influență, a recunoscut prima independența. I au urmat apoi Turcia și Rusia. În 1879 Italia realiza și ea actul de recunoaștere oficială a independenței. Germania, Anglia și Franța recunoșteau independența
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
sărăcia, își plîng nedreptatea la care sînt supuși, dar în același timp recunosc că și ei i-ar jefui pe alții dacă ar putea !(?) -Cine mai este și acesta, se întrebau oamenii nedumeriți: ,,noi n-avem ce mînca, romanii ne asupresc iar el vine să ne facă filozofie?!” Contrar poveștilor cu iz siropos spuse de Biserică, la momentul respectiv Isus Christos n-a fost înțeles nici de către mulțime, și în esență nici chiar de către discipolii săi. Dovadă sînt scenele cînd mulțimea
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
de neînțelegere dintre arendași și locuitorii clăcași de pe diferitele moșii „împosesuite", față de care la 1 februarie 1833 Departamentul treburilor din lăuntru informa Isprăvnicia din Vaslui despre jalba „lăcuitorilor" că anume posesorii, banul Enachi Stamati și Alecu Ciure i-ar fi asuprit cu lucrul boierescului, i-ar fi strămutat din locurile de hrană pe care le aveau din „învechime" și pe care pârâții le-ar fi dat, cu bani „pe la lăturași", iar „jăluitorii" fuseseră nevoiți să-și caute locuri pe alte moșii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
chiar fugea - cum nu erau puține cazurile. În distribuirea părții din cislă, accentuează profesorul, se ținea seama de starea omului din casă și din afară și că această rânduială legală era călcată de cei de jos ori cei interesați să asuprească pe cei nevoiași. Șoltuzul rămânea răspunzător la domnie pentru neexactitățile care se întâmplau în executarea ordinelor. Într-o carte a lui Vasile Vodă din 1645 se atrăgea atenția pentru neamestecarea poslușnicilor Episcopiei cu târgoveții: „De va mai veni jalbă la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
încât l-au considerat „total nevrednic a avea mormântul la un loc cu episcopii legiuiți". Nici biserica nu rămânea pasivă când era vorba de strâns venituri de la populație. După ce vatra târgului Huși a devenit proprietatea Episcopiei, târgoveții au fost aspru asupriți de către oamenii Episcopului Iacov Stamate și ei s-au adresat cu răvașe noului domn Alexandru Ioan Mavrocordat, cerându-i curmarea abuzurilor. La 2 aprilie 1785 domnul scria că „sfinția sa kyr Iacov îi supără fără dreptate - pe târgovețiluându-le din toată dugheana
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
legilor Țărei în dreptățile fiecăruia, fără osebire de persoane. III. Șefii departamentelor sunt răspunzători pentru orice abatere dovedită din regulile statornicite, în respectivele lor atribuțiuni. IV. Toți amploiații îndeobște sunt răspunzători pentru orice abatere din atribuțiile lor. V. Orice persoană asuprită de un funcționar, poate da jalbă stăpânitorului Domn, înfățișând și dovezile cuvenite; asemenea tânguire, în partea judecătorească se va recomendui la instanța competentă, potrivit articolului 186 al Regulamentului, iar în ramul administrativ se va da în hotărârea sfatului și găsindu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și văzuseră ce Înseamnă colectiv.26 Motivațiile politice ale formării convingerilor anticomuniste au fost induse În conștiința publică În școlile din perioada intrebelică: „Am știut din școală ce-i comunismul, care nu-i spre binele omenirii, Îi o doctrină care asuprește lumea. Am aflat În școala primară, am fost educați În stilul ăsta”27. Contactul cu realitățile Rusiei sovietice din timpul războiului a consolidat aceste convingeri anticomuniste: În Rusia am văzut sărăcie, era colectiv... Numai dacă ceva făceau, primarul, starosta, că
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Appian Alexandrinus, Cornelius Tacitus, Suetonius, Lampridius și Spartianus, și acei alții care au scris despre împărați: Herodian, Ammianus Marcellinus și Procopius. Cu acestea îmi petrec timpul. Meditez la împărații bietei Rome, care odinioară făceau lumea să tremure și acum o asupresc și mă gândesc că nu e de mirare că Romă nu a mai putut suporta doi pontifi de genul ultimilor doi. Scriu o scrisoare la patru zile Celor Zece, magistraturii din Florența 143, si le comunic niște vești amarate fără de
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
îndepărtate, amenințate și ele de barbarii de-acolo sau intrate sub dominația Bizanțului, ostil și bănuitor față de Roma: era nevoie de intervenții peste tot pentru ca legea să fie respectată, pentru ca Biserica să-și păstreze drepturile, pentru ca nimeni să nu-i asuprească pe credincioși, dar și pentru ca prelații să nu comită abuzuri. Mizeria și ruina, chiar și calamitățile erau prezente peste tot, și în special în Italia, iar papa a fost nevoit să intervină, în toate modurile posibile, pentru a găsi o
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
georgiană. într-un apendice la panegiricul siriac se găsesc Preceptele și învățăturile fericitului domn Simion, interesante, între altele, deoarece sfatul privitor la convertirea la credința în Dumnezeu, susținut de exemple biblice, se concretizează nu numai în îndemnul de a nu asupri săracii, străinii, văduvele și orfanii, de a-i plăti pe zilieri și de a-i evita pe soții adulteri, prostituatele, vrăjitorii și asasinii, ci și în instrucțiuni precise referitoare la dobînzile percepute la împrumuturi, pentru a limita cămătăria. Un al
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pe care o făceau sătenii în lungile nopți de decembrie, la „desfăcatul” porumbului, pentru hazul tuturor, o anecdotă despre „popa Cristea” din Domnița: Părintele Cristea Popescu a fost un preot vrednic, credincios, cu preocupări intelectuale, cu copii școliți. N-a asuprit pe nimeni, s-a mulțumit cu puțin, n-a făcut avere. A trăit într-o casă acoperită cu stuf, iar pardoseala era de lut frământat cu balegă de cal și întins pe jos cu dexteritate de mâna-maicei preotese,-săptămânal......................... . A
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la asuprirea altor națiuni sau a minorităților naționale. Dar, această definiție este contrazisă de realitate, pentru că Mișcarea Legionară n-a făcut politica burgeziei, ci a susținut înteresele întregei națiuni. Mișcarea Legionară n-a instigat la ură națională. Ea n-a asuprit nici alte neamuri și nici minoritățile naționale. Astfel se dovedește că definiția tendențioasă pe care o prezintă DEX nu corespunde conținutului cuvântului „naționalism” așa cum l-au înțeles și lau pus în aplicare legionarii. Potrivit ideologiei legionare, naționalist este acel cetățean
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]