3,972 matches
-
nici măcar nu s-a vorbit despre URSS... că noi eram pregătiți să strigăm URSS bastion al păcii e! și URSS mama noastră bună e! Frumos, mă gospodari! Și atunci de ce n-ați strigat! De ce nu v-ați arătat bucuria și atașamentul? Ba mai mult, ați râs în hohote ca niște vrăjmași periculoși ai poporului! De ce? Pentru ce? Pentru că într-un moment al conferinței dumneavoastră ați spus foarte clar sere-sere, ceea ce în graiul nostru înseamnă un îndemn de a face caca... Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
teoriilor explicative /115 3.1 Teoria rolului social /116 3.2 Teoria stresului și a copingului /118 3.3 Teoria dezvoltării familiale. Solicitări specifice familiei adoptatoare /126 3.4 Perspectiva biologică. Riscuri în dezvoltarea copiilor adoptați /130 3.5 Teoria atașamentului /133 PARTEA II. Cercetări empirice /139 Capitolul 4. Părinți adoptatori și copii adoptați. Profiluri socio-demografice /141 4.1 Obiectivul general /143 4.2 Definirea variabilelor /143 4.3 Designul cercetării /144 4.4 Profilul părinților adoptatori /146 4.5 Profilul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
totodată avea avantajul de a primi o identitate "dezirabilă"; părinții adoptatori dobândeau copilul dorit și-l puteau crește precum ar fi fost o relație naturală, fără teama că părinții biologici ar fi putut apărea și afecta negativ relația lor de atașament cu copilul adoptat 19. Între anii 1960-1970 apar primele efecte ale procedurii impuse la începutul secolului al XIX-lea. Se înregistrează acum, în special în Statele Unite ale Americii, un număr crescând de mame biologice care se adresează agențiilor pentru adopție
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
evalueze: apariția circumstanțelor care periclitează evoluția în procesul de adopție existența unor informații critice necunoscute de asistenții sociali sau familiile adoptive deficiențe în evaluarea capacității sau a gradului de pregătire a familiei sau a copilului pentru stabilitea unei relații de atașament studiu realizat asupra unui număr de 477 de cazuri de adopție a unor copii cu nevoi speciale; dintre acestea 43 au fost întrerupte interviul de grup Rosenthal, Groze și Aguilar, 1991 Și-a propus identificarea urmatoarelor aspecte: impactul adopției asupra
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
următoarele argumente, din perspectiva copilului, care se situează împotriva adopției deschise: copilul se poate simți "prins la mijloc" între părinții biologici și părinții adoptatori; contactul lui cu părinții biologici poate fi distructiv pentru rutina zilnică a familiei adoptive; legătura de atașament dintre copilul adoptat și părinții adoptatori poate fi deteriorată 171. Pe de altă parte susținătorii adopțiilor deschise consideră că, părinții biologici stabilesc o legătură cu copilul adoptat înainte de nașterea copilului, legătură care nu poate fi schimbată sau negată prin documente
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinților adoptatori Oponenții adopțiilor deschise consideră că, în general, contactul dintre părinții biologici și membrii familiei deschise poate crește semnificativ sentimentul de insecuritate al părinților adoptatori, poate diminua sentimentul lor de control, poate submina drepturile parentale și diminua relațiile de atașament dintre părinții adoptatori și copii 180. De altfel, într-un studiu explorator realizat pe un număr de 17 familii adoptatoare și părinții biologici corespondenți, s-au identificat următoarele contra-argumente ale părinților raportat la adopția deschisă: deschiderea adopției poate fi confuză
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de adopție din perspectiva teoriilor explicative 229 3.1 Teoria rolului social 3.2 Teoria stresului și a copingului 3.3 Teoria dezvoltării familiale. Solicitări specifice familiei adoptive 3.4 Perspectiva biologică. Riscuri în dezvoltarea copiilor adoptați 3.5 Teoria atașamentului În cadrul acestui capitol vom încerca să prezentăm succint o parte dintre perspectivele teoretice care s-au conturat de-a lungul timpului în sfera adopției copilului. Vom aduce în discuție teorii din domeniul sociologiei, psihologiei și al asistenței sociale din dorința
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
istorie anterioară care le poate influența adaptarea la noua familie. Tabelul 3.1. Un model social și cognitiv de adaptare la adopție 248 Actor Stresori Solicitări Resurse de coping Copil Expectanțe eronate bazate pe: lipsa abilităților sociale capacitate scăzută de atașament deficiențe comportamentale un nivel scăzut al sentimentului de permanență perceperea unui nivel scăzut al eficienței de sine lipsa suportului social Separare și pierdere Definirea rolului Provocările naturale impuse de dezvoltare Consistența muncii asistentului social Frați/surori Suport din partea părinților biologici
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
plasament Perioada de așteptare rezonabilă Acordarea de prestații Consistența muncii asistentului social Grupurile de suport Menținerea legăturii cu școala, terapeuții și grupurile de suport Familie Lipsa acordului familial extinse Normele sociale Lipsa agențiilor de suport Definirea rolului Crearea relațiilor Integrarea Atașamentul Agențiile de suport Trainingurile pentru dezvoltarea abilităților Serviciile post-adopție Suportul pentru familiile extinse Terapia de familie Esența modelului propus de Brodzinsky 249, pentru a explica adaptarea la adopție a copiilor adoptați de timpuriu, o constituie asumpția potrivit căreia copilul asociază
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pierderii atunci când copilul dobândește maturitatea cognitivă necesară înțelegerii semnificației adopției. Abandonul unui nou născut, urmat de plasarea copilului într-o familie adoptivă, nu determină în sine, un sentiment al pierderii. Atunci când copilului este adoptat imediat după naștere, prima relație de atașament a copilului este formată cu familia adoptivă. În acest caz, sentimentul pierderii se formează treptat și, în mod tipic, nu apare înainte de împlinirea vârstei școlare. La vârsta preșcolară, când majoritatea părinților încep să dezvăluie copilului informații despre adopție, există puține
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familial și social de suport pentru decizia de a adopta Stadiu familiei cu copii nou-născuți asumarea rolului de părinte adoptiv identificarea unor modele de rol potrivite și dezvoltarea unor expectanțe realiste în ceea ce privește adopția integrarea copilului în familie și dezvoltarea unui atașament securizant explorarea gândurilor și a sentimentelor legate de familia biologică a copilului Stadiul cu copii preșcolari începerea procesului de dezvăluire a adopției efortul de a face față anxietății și incertitudinii vis-a-vis de dezvăluirea adopției crearea unei atmosfere favorabile pentru deschiderea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
se determină reciproc. De pildă, Rutter 276 scria că, anumite gene operează numai dacă există factori de mediu declanșatori, iar pe de altă parte, ereditatea pare a influența mediul pe care individul îl alege pentru a trăi. 3.5. Teoria atașamentului Teoria atașamentului își are originile în lucrările lui John Bowlby și integrează concepte din etologie, teoria psihanalitică, psihologia dezvoltării și teoria controlului social. Principala asumpție a acestei teorii este aceea potrivit căreia, ființa umană, încă de la naștere, simte nevoia apropierii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
reciproc. De pildă, Rutter 276 scria că, anumite gene operează numai dacă există factori de mediu declanșatori, iar pe de altă parte, ereditatea pare a influența mediul pe care individul îl alege pentru a trăi. 3.5. Teoria atașamentului Teoria atașamentului își are originile în lucrările lui John Bowlby și integrează concepte din etologie, teoria psihanalitică, psihologia dezvoltării și teoria controlului social. Principala asumpție a acestei teorii este aceea potrivit căreia, ființa umană, încă de la naștere, simte nevoia apropierii de persoana
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copilul se va dezvolta psihologic și va interrelaționa mai târziu. Eșecul în formarea unei astfel de legături bazate pe securitate sau întreruperea/pierderea acestei legături atrage după sine o serie de riscuri pentru bunăstarea copilului. În domeniul adopției copiilor, teoria atașamentului își găsește utilitatea pentru a oferi un răspuns cu privire la efectele separării asupra dezvoltării copilului adoptat și abilitatea acestuia de a forma o nouă legătură de atașament cu părinții adoptatori 277. Totodată explică abilitatea părinților adoptatori de a înțelege și răspunde
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
după sine o serie de riscuri pentru bunăstarea copilului. În domeniul adopției copiilor, teoria atașamentului își găsește utilitatea pentru a oferi un răspuns cu privire la efectele separării asupra dezvoltării copilului adoptat și abilitatea acestuia de a forma o nouă legătură de atașament cu părinții adoptatori 277. Totodată explică abilitatea părinților adoptatori de a înțelege și răspunde nevoii de atașament a copilului și de a-i oferi îngrijirea necesară în condițiile în care au trecut peste o serie de evenimente deosebit de importante din
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
utilitatea pentru a oferi un răspuns cu privire la efectele separării asupra dezvoltării copilului adoptat și abilitatea acestuia de a forma o nouă legătură de atașament cu părinții adoptatori 277. Totodată explică abilitatea părinților adoptatori de a înțelege și răspunde nevoii de atașament a copilului și de a-i oferi îngrijirea necesară în condițiile în care au trecut peste o serie de evenimente deosebit de importante din istoria relației părinte-copil și în special mamă-copil: perioada prenatală și momentul venirii pe lume a copilului. Potrivit lui
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copiilor adoptați transrasial/transetnic 282. După 1989 este binecunoscut faptul că, numeroși copii din instituțiile de ocrotire din România au fost adoptați internațional. O serie de specialiști în domeniu au studiat fie prin studii transversale, fie prin studii longitudinale dezvoltarea atașamentului în cazul acestor copii (vezi tabelul 3.3). Aceste studii au arătat că acei copii care au petrecut o perioadă mai lungă de timp în orfelinate au prezentat un model de atașament mai puțin sigur decât copiii adoptați din România
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
prin studii transversale, fie prin studii longitudinale dezvoltarea atașamentului în cazul acestor copii (vezi tabelul 3.3). Aceste studii au arătat că acei copii care au petrecut o perioadă mai lungă de timp în orfelinate au prezentat un model de atașament mai puțin sigur decât copiii adoptați din România la scurt timp după naștere. În timp însă și copiii din prima categorie au devenit mai atașați de părinții adoptatori fără neapărat a putea vorbi despre forma de atașament bazat pe securitate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
un model de atașament mai puțin sigur decât copiii adoptați din România la scurt timp după naștere. În timp însă și copiii din prima categorie au devenit mai atașați de părinții adoptatori fără neapărat a putea vorbi despre forma de atașament bazat pe securitate. Copiii care au continuat să aibă probleme importante de atașament după trei-patru ani de la adopție au fost cei care au prezentat probleme de sănătate sau probleme psihologice asociate, cum ar fi de exemplu prezența unui nivel de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
scurt timp după naștere. În timp însă și copiii din prima categorie au devenit mai atașați de părinții adoptatori fără neapărat a putea vorbi despre forma de atașament bazat pe securitate. Copiii care au continuat să aibă probleme importante de atașament după trei-patru ani de la adopție au fost cei care au prezentat probleme de sănătate sau probleme psihologice asociate, cum ar fi de exemplu prezența unui nivel de dezvoltare intelectuală scăzut. Clinicienii care au lucrat în mod deosebit cu copii adoptați
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fi de exemplu prezența unui nivel de dezvoltare intelectuală scăzut. Clinicienii care au lucrat în mod deosebit cu copii adoptați internațional au identificat o serie de cauze care stau la baza dificultăților copiilor adoptați de a-și manifesta comportamentul de atașament față de membrii familiilor adoptatoare pe care le enumerăm mai jos: Copilul care a petrecut o perioada de un an sau doi intr-o instituție de ocrotire nu și-a format și nu înțelege conceptul familie. De aici apare dificultatea lui
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
aici apare dificultatea lui de a asocia recepția hranei și a confortului cu alte semnificații ale schimbului social. Pentru copilul care a fost instituționalizat părinții pot părea inițial ca simpli îngrijitori. În cazul în care copilul a dezvoltat relații de atașament bazate pe insecuritate cu îngrijitorii, nevoile lui au fost frecvent ignorate, dezvoltarea unei relații bazate pe încredere în raport cu părinții adoptatori poate solicita o durată mai lungă de timp283. Tabelul 3.3. Dezvoltarea atașamentului la copiii români adoptați internațional Autor Populația
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în care copilul a dezvoltat relații de atașament bazate pe insecuritate cu îngrijitorii, nevoile lui au fost frecvent ignorate, dezvoltarea unei relații bazate pe încredere în raport cu părinții adoptatori poate solicita o durată mai lungă de timp283. Tabelul 3.3. Dezvoltarea atașamentului la copiii români adoptați internațional Autor Populația studiată Metode de cercetare Dezvoltarea atașamentului Markovitch et al., 1997 56 de copii români adoptați în Canada perioada adopției 1990-1991 vârsta copiilor în momentul adopției: 37 adoptați înainte de a împlini 6 luni, 19
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nevoile lui au fost frecvent ignorate, dezvoltarea unei relații bazate pe încredere în raport cu părinții adoptatori poate solicita o durată mai lungă de timp283. Tabelul 3.3. Dezvoltarea atașamentului la copiii români adoptați internațional Autor Populația studiată Metode de cercetare Dezvoltarea atașamentului Markovitch et al., 1997 56 de copii români adoptați în Canada perioada adopției 1990-1991 vârsta copiilor în momentul adopției: 37 adoptați înainte de a împlini 6 luni, 19 adoptați după vârsta de 6 luni vârsta copiilor in momentul studiului: 3 5
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copiilor in momentul studiului: 3 5 ani Child Behavior Checklist Scala de Inteligență Stanford-Binet Scalele Bayley pentru dezvoltarea nou-născutului Scalele Merrill Palmer Scalele de Performanță Leiter; Scalele Vineland de măsurare a comportamentului adaptativ; o grilă de observație semistructurată pentru observarea atașamentului mamă adoptivă-copil adoptat s-a constatat dezvoltarea unui model normal de atașament față de mama adoptivă. În mod neobișnuit pentru această categorie de copii, autorii au identificat lipsa completă a atașamentului evitant, considerat ca reflectând neglijarea continuă și lipsa de răspuns
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]