1,059 matches
-
teoria antropologica, teoria ritualista și teoria indianista. Mitul, istoria sacra, înscrisă în timpul "circular, reversibil și recuperabil", vorbeste despre zei, despre ființe fantastice cu abilități pentru călătorii cosmice și terestre. ul induce și ideea de lume repetabila, existentă în tipare arhaice, atemporale, încă de la începutul începuturilor. Unele gesturi sunt magice, cum ar fi scuipatul de trei ori în urmă; la fel, petele de sânge de pe batistă pot arăta că fratele de cruce este mort. Plantele pot adăposti copii: un dafin are în
Basm () [Corola-website/Science/298504_a_299833]
-
datorează imposibilității omului de a alege destinul său ci dimpotrivă lipsei de voință a acestuia de a face ceva. Din punctul de vedere al cunoașterii noastre temporale, acest lucru pare a fi o predestinare, o determinare cauzală. Din perspectiva cunoașterii atemporale (cum este cea divină) acest lucru este un fapt: cei numiți „vase ale mâniei” (osândiții) nu sunt numiți astfel conform unei alegeri divine arbitrare ci conform faptului că Dumnezeu știe deja ceea ce noi nu putem afla decât după încheierea istoriei
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
doua variantă. Doctrina grației constituie și azi un punct dificil nu numai din punct de vedere teologic. Filosofic vorbind, problema constă în faptul că Augustin încearcă să apropie două sisteme diferite de principii: o logică temporală, specifică omului și una atemporală, potrivită omniscienței lui Dumnezeu. Augustin considera sexualitatea imorală, atât prin emoțiile pe care o însoțesc, cât și datorită faptului că dragostea pentru divinitate trebuia să fie superioară față de cea erotică. Din acest motiv, femeia era considerată inferioară bărbatului și supusă
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
a deosebi modelele w114/W115 de predecesorul W 110 care se mai fabrica încă in paralel. Modelele W14-W115 au fost construite pana in 1976 si înlocuite de modelul 123 (popular „Cobra”). Momentan /8 este un oldtimer foarte îndrăgit. Stilul caroseriei atemporal, cu liniile sale curate si fără accesorii moderne , provine asemeni modelelor superioare, clasa S, W108, W109 din penița designerului Paul Bracq. Seria W115 include modele cu 4 sau 5 cilindri. Modelele cu 6 cilindri, printre ele si Coupe-ul, se numesc
Mercedes-Benz W114/W115 () [Corola-website/Science/323997_a_325326]
-
cazul Kirei, ea a încălcat regulile după care se ghidează muzele, deoarece ea trebuia doar să-l inspire pe Sonny, dar a ajuns să se îndrăgostească de el. Părinții ei (probabil zeii greci Zeus și Mnemosyne) îi amintesc de domeniul atemporal al zeilor. Sonny o urmează prin pictura murală și își mărturisește dragostea pentru ea. O scurtă discuție între Sonny și Zeus duce la intervenția lui Mnemosyne în favoarea lui Sonny și a Kirei. Kira intră apoi în discuții, afirmând că emoțiile
Xanadu (film) () [Corola-website/Science/325911_a_327240]
-
Deoarece Inchiziția teroriza întreaga Flandră, artistul, aflat pe patul de moarte, arde câteva dintre cele mai compromițătoare pânze, pentru a-și proteja familia. Va fi înmormântat în naosul din dreapta al bisericii "Notre-Dame de la Chapelle" din Bruxelles. Arta lui Bruegel este atemporală și în același timp inseparabil legată de epoca sa, perioadă de înflorire a culturii umaniste și de mari transformări religioase, politice și intelectuale, în care se răspândesc cu repeziciune ideile Reformei protestante. Călătoria în Italia a avut o importanță decisivă
Pieter Bruegel cel Bătrân () [Corola-website/Science/298272_a_299601]
-
obicei conțin date fără semnificație pentru utilizator sau pentru navigatorul său, dar care pot fi interpretate de server. Navigatorul le primește și le returnează serverului nemodificate, introducând astfel o „amintire” a evenimetelor trecute în cererea HTTP, care în sine este atemporală (altfel spus, fiecare cerere este în principiu un eveniment izolat, fără a avea vreo legătură cu alte cereri HTTP trecute sau viitoare către același server). Returnând însă un cookie unui server, acesta poate lega cererea actuală de cereri precedente (în
Cookie () [Corola-website/Science/303400_a_304729]
-
când ne duceam la Chișinău. Drumurile s-au despărțit și ne-am reîntâlnit la Târgoviște, la facultate. Eu am facut drept, ea administrare publică. Le spuneam la toti că ea este față din tren. Eu cred ca e o chestie atemporala între noi, nu poți să faci pe cineva să te iubească sau să iubești, ori există ori nu există dragoste. Ne înțelegem din priviri și discutăm întotdeauna tot ce se întâmplă.”", a povestit Valeriu Munteanu, la emisiunea O Seară Perfectă
Valeriu Munteanu (politician) () [Corola-website/Science/317184_a_318513]
-
desfășurată linear, mereu reînnoită și niciodată împlinită definitiv, evoluând în timp și - ca atare - supusă unor neîncetate modificări, permanent sub influența hazardului și a dispoziției schimbătoare umane; în vreme ce opera, textul scris, este un obiect (sau document) finit, definitiv încheiat, devenit atemporal. Ca urmare, interpretarea a oscilat, în decursul istoriei, între rigoare și libertate față de litera partiturii. Acest raport a evoluat de la o libertate mergând până la arbitrar (în numele expresiei subiective), către un tot mai mare respect față de voința creatorului inițial
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
statică, portretul, manifestând însă o predilecție pentru compozițiile cu personaje, tema favorită fiind muzica. Prin lucrările sale realizate în marea lor majoritate în ulei pe pânză, Marius Teodorescu reușește să se desprindă de cotidian, făcând să prindă viață o lume atemporală. Câteva minute sunt de ajuns pentru a înțelege că arta lui Teodorescu aparține zilelor noastre: este, în același timp, neliniștitoare și viguroasă, în unele reprezentări misterioasă și vibrantă, adesea meditativă. Devine explozivă atunci când alegerile cromatice transmit prin tonalități adecvate un
Marius-Gheorghe Teodorescu () [Corola-website/Science/322520_a_323849]
-
Adevărul despre Sascha Knisch de ARIS FIORETOS Iubire și crimă? Plăcere și vinovăție? Partea afectivă a lucrurilor Încununează cu simplitate Întunericul. Înăuntru și-n afară se subliniază permanența atemporală a morții și se dă semnalul de plecare pentru un nou ciclu temporal. Iubirea mortală sau moartea În iubire se intersectează În creația lui Aris Fioretos (Adevărul despre Sascha Knisch, Ed. Polirom, 2006) ca două laitmotive ce deosebesc persoana de
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]
-
Galeria Catacomba în 1999 el eludează în mod conștient materia picturala, preferind sugestia, dematerializarea, expoziția de la Muzeul Național Cotroceni ne oferă o cu totul altă imagine, chiar dacă artistul rămîne credincios acelorași idealuri spirituale. Un pictor al tenebrelor, al unei perspective atemporale. El are curajul confruntării, construiește viziunea propriului destin, încearcă să răspundă unor întrebări esențiale, în jurul cărora s-au construit marile teme de meditație ale omenirii. Viziunea lui Bogdan Vladuta își găsește repere de-a lungul istoriei artelor, mă gîndesc la
Bogdan Vlăduță () [Corola-website/Science/319410_a_320739]
-
doar prin puterea cuvântului căci El zice iar lumea ia ființă ca urmare a atotputerniciei Lui. Deci lumea ia ființă ca urmare a cuvântului lui Dumnezeu astfel încât tot ceea ce există este datorită Lui și este creat în timp. Dumnezeu este atemporal, timpul este în afara Lui dar și în el căci fără Dumnezeu nu exista nici timpul. Înainte însa de a crea lumea care intră sub simțuri a creat . Omul este creat de Allah. Care a fost motivul crearii lumii este greu
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
a ecuației lui Schrödinger (1.2) si ea poate fi separată într-o "parte spatială" și una "temporală"; fie formula 19 partea spatiala si formula 20 partea temporală a soluției, cu aceste notații soluția se scrie Soluția formula 19 este rezolvarea ecuației Schrödinger atemporale scrisă în scara formula 22 respectiv, în notația ket (Dirac): Aceasta este o ecuație cu vectori și valori proprii pentru care valorile proprii formula 23 se obțin prin identificarea factorului temporal din expresia (2.7.1) cu forma valabilă pentru orice funcție de
Oscilatorul armonic liniar (cuantic) () [Corola-website/Science/326491_a_327820]
-
puterii personale, agățându-se de tinerețea care trece prin acostarea bărbaților tineri. Recenzia lui Spider Robinson a fost atât apreciativă, cât și critică, arătând că, în timp ce "cartea se citește bine . . ., secțiunile individuale sunt deseori strălucitoare, iar mesajul este incisiv și atemporal", "povestea șchioapătă" și multe personaje, inclusiv principalii antagoniști, "sunt decupați din carton". Recenzorul de la "New York Times", Gerald Jonas, a fost și mai critic, apreciind că, în timp ce Brunner dorea să descrie o "felie de viață" fictivă dintr-o societate viitoare, rezultatul
Călător pe unda de șoc () [Corola-website/Science/324579_a_325908]
-
studiilor eminesciene mai vechi În care „elanul ascensional” al Cătălinei se frânge „În brațele teluricului său omonim”. George Popa are meritul de a fi observat În premieră că numai iubirea poate exercita un fel de „atracție magnetică” „Între temporal și atemporal, Între contingent și absolut”. Admirabila interpretare a strofei finale, În care efectele prozodice sunt surprinse cu finețe, Înnobilează ideea că În mintea omenească ”Încap (În concepte, n. n.) doar secvențe ale contingentului și finitului, dar se opresc interzise la țărmul absolutului
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
de obsesia temelor. Memoria culturală și ancestrala abilitate artizanală se învecinează permanent, atunci cînd nu se întîlnesc pur și simplu, cu tehnicile de ultimă oră și cu un irepresibil elan experimental. Chipurile arhaice din pictura sa mai veche, impersonală și atemporală asemenea celei populare, s-au dezagregat în ultimii ani și s-au topit în construcții cromatice de o remarcabilă vitalitate și cu un impact vizual la fel de puternic. Sculptura urmează și ea un traseu oarecum similar: lemnul, piatra, lutul, nuielele și
Sculptori români contemporani (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14315_a_15640]
-
atrage în mod necesar după sine „domesticirea” sau ordonarea acelui „peisaj ontologic”, pluralist și anarhic, despre care vorbea Brian McHale, ea are totuși meritul de accentua asupra posibilităților practic infinite ale unei lumi (teoretic) „finite”, excluzând ipoteza existenței unei esențe atemporale, situate dincolo de ea. O anumită neîncredere în „transcendența goală” (după formula lui Hugo Friedrich) stă, fără doar și poate, și la originea tendinței actuale de a privilegia dimensiunea metacomunicativă 1, în detrimentul celei metafizice. Un argument în plus pentru a readuce
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
a lui Guy Scarpetta. În acest spațiu al hibridizării, al eclectismului nelimitat, unde formele istoricizate ale trecutului intră în combinații surprinzătoare și neașteptate, înclinația către narativitate - sesizabilă inclusiv în „regatul” poeziei, până nu demult izolat în atmosfera rarefiată a esențelor atemporale - demonstrează că, într-un fel sau altul, perioada pe care Octavio Paz o numea, cu o sintagmă devenită la vremea sa celebră, „tradiția rupturii” s-a încheiat. Din această perspectivă, revenirea în prim-plan a poeziei pe care o vom
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
anistoricitate, profunzime, logos, sinteză, origine, orfism, totalizare, vizionarism, autoreflexivitate a limbajului, motivare a semnului și încă multe altele”188, în măsura în care acești remarcabili, de altfel, teoreticieni sunt cu toții atașați prejudecății - perpetuată printr-un susținut efort istoric - că ar exista o esență atemporală a poeziei. Cum nu se poate demonstra cu argumente raționale că o asemenea esență există, iar evidența că limbajul poetic nu este exclusiv „simbolic, metaforic, polisemantic, muzical, ermetic, esențialmente liric” se impune de la sine, Gh. Crăciun elaborează, în spiritul recuperator
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
poate reprezenta găsim și limbajul”211, nejustificându-se, în consecință, postularea unei funcții metalingvistice, distinctă de funcția reprezentativă. Cu privire la așa-zisa funcție poetică, Eugen Coșeriu emite un punct de vedere tranșant, spulberând prejudecata existenței unei formule universale, a unei esențe atemporale a poeziei: Am observat că nu există o funcție poetică propriu-zisă, deoarece concentrarea în structura mesajului (...) nu este ceea ce face ca poezia să fie poezie. Știm deja de la Aristotel că versul nu face poezia, că putem foarte bine compune în
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ceea ce spune limbajul, de a depăși diviziunile verbale. În aceste condiții, criticul sau poeticianul nu poate să facă abstracție de capacitatea literaturii de a transcende limbajul, de acel ceva în plus care și atunci când nu ține cu necesitate de esențele atemporale însoțește totuși până și desfășurările polimorfe, capricioase, imprevizibile ale suprafețelor etalate cu generozitate în poezia lui Mircea Cărtărescu, de exemplu. Pentru acest sector al producției poetice, teoria lumilor (im)posibile, aplicată cu precădere în cazul prozei, se poate dovedi de
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
lirică ar reprezenta genul literar cel mai nobil, un gen în tot cazul mai elevat decât proza, întrucât, spre deosebire de aceasta din urmă, poezia ar fi autonomă, autosuficientă și neaservită timpului sau realului contingent (a curs multă cerneală pe tema esenței atemporale a limbajului poetic!). Așa cum, pe bună dreptate, observa Antonio Russi 230, sub numele de discursiv sau de proză modernii au exclus de fapt dimensiunea comunicativă a expresiei, altfel spus transparența sau tranzitivitatea sa. Suprimarea fluxului discursiv, colajul în spiritul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
la un fel de revelație divină, un moment de intuiție cu care poezia se încheie”265. În cazul celor mai mulți dintre scriitorii amintiți persistă încă o anumită tendință de a privilegia momentele de intuiție absolută sau de „emoție cristalizată în tipare atemporale”266. Pe bună dreptate, Marjorie Perloff observa, discutând funcția elementului narativ în scrierile unor poeți ca Eliot, Stevens ș.a.m.d., că nucleele epice - apărând adesea într-o formă relativ închisă și egocentrică, așa cu se întâmplă în Tărâmul pustiu
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
în experiență. Către ceea ce este, cu alte cuvinte, foarte uman. Mai mult chiar, aceste nuclee narative - rotindu-se în jurul unor imagini disparate - trădează, în cele mai multe cazuri, o nostalgie mai abil sau mai stângaci disimulată, a esențelor primordiale și a tiparelor atemporale. Pentru a vedea prin ce mijloace poate fi depășită o atare viziune, ne vom opri deocamdată - nu înainte de a preciza că din spațiul poeziei (meta)tranzitive de peste Ocean s-ar putea selecta oricând și alte repere - asupra creației lui Robert
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]