2,132 matches
-
conformism de pe urma căreia cultura franceză e la un pas de pierderea etosului care a făcut-o unică în urmă cu două secole. Michel Onfray n-are ascunzișuri în privința felului cum își vede misiunea filozofică pe Pămînt: se consideră un gînditor ateu, hedonist și anarhist, așadar trei epitete grele ca plumbul, pe care autorul le privește ca pe tot atîtea însemne heraldice ale libertății de spirit. Pentru Onfray, credința în divin e o gogoriță pe cît de falsă, pe atît de dăunătoare
Hapaxul existențial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6259_a_7584]
-
o stupefiantă dezinhibare morală. E un cinic voios, gîngurind de satisfacție la contemplarea declinului Europei, declin căruia îi îmblînzește urmările prin facile rețete ale fericirii generale. Drama lui Onfray stă în premisele poziției sale. Nimeni nu poate face filozofie declarîndu-se ateu, materialist și hedonist. E ca și cum ți-ai propune să zbori după ce ai declarat oficial că refuzi să ai aripi. Te condamni la sterilitate înainte de a deschide gura. De aceea, Onfray face parte din categoria dramatică a talentelor care au căzut
Hapaxul existențial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6259_a_7584]
-
la Păltiniș»", „«spiritualități» degradate", „mistică tenebroasă". Deci sacrificarea, cutezăm a zice diletantă, a unei rădăcini a culturii umanității, cu un caracter, fie că ne place ori nu, vital. O irascibilitate... anticulturală. Împrejurare ce nu l-a oprit pe purtătorul ei, ateu convins, a se visa în postura de doctrinar al Partidului Național-Țărănesc Creștin Democrat. Înregistrat la rubrica, grosso modo, a comentariului închinat literaturii, Adrian Marino n-a ezitat a respinge critica literară, cu alura unei superiorități zdrobitoare. Critica indigenă în care
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
și vor încerca să șteargă semnul crucii chiar și de pe steagul nostru. Tot ce va aminti de numele lui Hristos și de dragostea Lui va fi distrus și să știți că atunci va începe marea prigoana. Veți vedea cum musulmanii, ateii, budiștii vor fi lăsați să facă ce vor dori. Ce fac musulmanii? Ce religie spune să omori oameni? Oare Dumnezeu cel milostiv vrea așa ceva? Vor fi lăsați să ne distrugă bisericile, să violeze femei creștine, vor distruge satele creștine. Veți
Teorie INCREDIBILĂ a Conspirației. Cum descrie un preot grec al Treilea Război Mondial: Bătălia dintre Iisus și Lucifer este aproape by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63115_a_64440]
-
marea sa înțelepciune, li se supune) poate fi citit acum într-o culegere de eseuri despre rolul basmelor și al literaturii științifico-fantastice, Despre lumea aceasta și despre alte lumi, cu traducere și note de Bianca Rizzoli, prefață de Walter Hooper. Ateu în tinerețe, descoperindu-l pe Dumnezeu după vârsta de 30 de ani (descriindu-și convertirea în cartea Surprised by Joy / Surprins de bucurie), după numeroase și diverse studii de medievistică și renascentism, de critică și istorie literară, după scrierea unor
C.S. Lewis și literatura pentru copii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4884_a_6209]
-
bătrână aproape senilă, preotul local, Petăr, enigmatic și distant, Metodi Nedin - un țăran sărac cu duhul pus de obicei de pază la capre, bătrânul Anghel, un soi de tutore al lui Metodi și Victor Markov, un bărbat între două vârste, ateu, pentru care scopul vieții se reduce la cunoașterea pură și care pare să aibă mai multe informații ce i-ar putea fi de folos tinerei franțuzoaice în investigațiile ei. În bună măsură cartea pare un soi de piesă de teatru
Un râu la sud de Dunăre by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4830_a_6155]
-
fără prejudecăți între cercetători americani aparținînd unor domenii îndepărtate, cele 13 minieseuri despre Dumnezeu și cosmos (semnate de clerici, fizicieni, psihologi, biologi sau filosofi) culminează în trei polemici propriu-zise, în care șase dintre autori, împerecheați după criteriul incompatibilității de spirit (ateii față în față cu credincioșii), răspund obiecțiilor venite din tabăra opusă. Rezultatul este o carte vie al cărei nerv polemic se transmite citiorului prin contagiune înceată, de unde și imboldul de a compara ideile din curiozitatea de afla cărei categorii aparții
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]
-
nuanțe, ci prin prăpastie de premise. Ce-i distinge e dispoziția de bază pe care viața le-a întipărit-o în suflet. Toți au un ton afectiv care le impregnează amănuntele științifice pe care le deapănă. De pildă, unul e ateu virulent (Stephen Pinker), lăudînd dispariția religiei sub asaltul apolinic al cunoașterii, altul e creștin în defensivă (Christoph Schönborn), refugiindu-se în precepte morale, unul e fizician euforic (William Phillipis) care separă jurisdicția științei de cea a credinței, altul e agnostic
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]
-
separă jurisdicția științei de cea a credinței, altul e agnostic sarcastic (Pervez Amirali) care biciuiește superstiția prostească a firilor religioase, unul e filosof optimist (Mary Midgley), recurgînd la conștiință ca la ultimul bastion al existenței lui Dumnezeu, iar altul e ateu indulgent (Robert Sapolsky), plin de umor și dispus a face cu ochiul naivilor care se agață de umbra lui Doamne-Doamne. Din încrucișarea tiradelor, o concluzie se desprinde cu precădere, aceea că opțiunea de a crede sau nu în Dumnezeu nu
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]
-
și cine e pus în fața întrebării „de ce crezi?“ nu poate decît să ridice din umeri, lipsa unui motiv plauzibil retezîndu- i imboldul de a aluneca într-o enumerare de justificări inutile. Nimeni nu alege să creadă sau să nu creadă. Ateul e tot atît de dezarmat în privința intențiilor intime ca și credinciosul. Ca sentiment ivit în prelungirea unei traseu biografic, credința e o reacție finală în fața unor impresii acumulate pe drum. E o vibrație cu putere concluzivă, e tăria gustului pe
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]
-
o purtăm în sînge prin ștafetă congenitală. Dar cea mai mare greșeală e s-o explicăm vulgar-pozitivist prin secreția în exces a unui neurotransmițător: cine are multă serotonină are sentiment fiduciar (de încredere în misterul cosmic), cine n-are, e ateu. Ce este uimitor e că ateul are înclinația de a-l privi cu dispreț pe credincios, ca pe un naiv căruia slăbiciunea îl silește să ia drogul consolator al himerei divine, cum și credinciosul îl privește cu compasiune pe ateu
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]
-
congenitală. Dar cea mai mare greșeală e s-o explicăm vulgar-pozitivist prin secreția în exces a unui neurotransmițător: cine are multă serotonină are sentiment fiduciar (de încredere în misterul cosmic), cine n-are, e ateu. Ce este uimitor e că ateul are înclinația de a-l privi cu dispreț pe credincios, ca pe un naiv căruia slăbiciunea îl silește să ia drogul consolator al himerei divine, cum și credinciosul îl privește cu compasiune pe ateu, ca pe un mutilat căruia îi
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]
-
ateu. Ce este uimitor e că ateul are înclinația de a-l privi cu dispreț pe credincios, ca pe un naiv căruia slăbiciunea îl silește să ia drogul consolator al himerei divine, cum și credinciosul îl privește cu compasiune pe ateu, ca pe un mutilat căruia îi lipsește o coardă în strunele emotive. În plan cognitiv, ateul e convins că o cunoaștere cu rădăcină în credință este o aventură alterată în chiar esența ei, în vreme ce credinciosul vede în cunoașterea lipsită de
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]
-
credincios, ca pe un naiv căruia slăbiciunea îl silește să ia drogul consolator al himerei divine, cum și credinciosul îl privește cu compasiune pe ateu, ca pe un mutilat căruia îi lipsește o coardă în strunele emotive. În plan cognitiv, ateul e convins că o cunoaștere cu rădăcină în credință este o aventură alterată în chiar esența ei, în vreme ce credinciosul vede în cunoașterea lipsită de credință o zbatere absurdă îndreptată spre nimic. Ateul deplînge superstiția și fanatismul, credinciosul repudiază scientismul și
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]
-
o coardă în strunele emotive. În plan cognitiv, ateul e convins că o cunoaștere cu rădăcină în credință este o aventură alterată în chiar esența ei, în vreme ce credinciosul vede în cunoașterea lipsită de credință o zbatere absurdă îndreptată spre nimic. Ateul deplînge superstiția și fanatismul, credinciosul repudiază scientismul și hedonismul. Oricît le-ai spune amîndurora că existența lui Dumnezeu nu poate fi nici infirmată și nici confirmată de știință, ei sunt încredințați în sinea lor că tabăra adversă e în derivă
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]
-
superstiția și fanatismul, credinciosul repudiază scientismul și hedonismul. Oricît le-ai spune amîndurora că existența lui Dumnezeu nu poate fi nici infirmată și nici confirmată de știință, ei sunt încredințați în sinea lor că tabăra adversă e în derivă completă. Ateul nu uită că aberațiile explicative din textele sacre sunt tot atîtea argumente arătînd neputința religiilor de a explica universul, iar credinciosul, recunoscînd precaritatea revelațiilor scrise, își găsește consolarea în reglajul extrem de fin al actualelor constante cosmologice. O cale de mijloc
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]
-
asemenea semnatar al scrisorii deschise, a declarat că afirmația potrivit căreia Marea Britanie este o țară creștină ''reflectă un punct de vedere fals''. Tatchell a făcut trimitere la un sondaj al institutului YouGov conform căruia 65% dintre britanici s-au declarat atei
David Cameron, criticat pentru că a spus că Anglia e o țară creștină by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/54392_a_55717]
-
aneantizat (și anatemizat, evident), ca nu cumva să cauzeze elanului construcției de biserici din fonduri acordate parțial de statul nostru laic? Nu de alta, dar recenzorul care l-a vizitat pe Cronicar nu voia cu niciun chip să admită varianta „ateu/atee” la rubrica, oricum facultativă, legată de religia declarată, întrebând, aproape ca Ionel din „Vizită”, după un scurt moment de gândire: „Da’ ce, nu te-au botezat la biserică?”. Cronicarul nu știe dacă ieșirea trebuie pusă în contul proastei creșteri
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5175_a_6500]
-
este o religie fără sacrificii propriu-zise, întrucît euharistia e un Ersatz ineficient al jertfei totemice, sleirea europeană vine din pierderea obiceiului de a da omorului ritualic un sens regenerator. Simptomul descompunerii e chiar secularizarea: oameni toleranți, mișcîndu-se într-un aer ateu, cărora nu li se mai trezește dorința de a se solidariza prin participarea la o jertfă exemplară. Căci atunci cînd toleranța devine reflex cotidian, martirii și țapii ispășitori devin teme ilicite. Dar, fără un ritual sacrosanct, autoritatea obștei se dizolvă
Paracleții declinului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5381_a_6706]
-
pare o inechitate irespirabilă, la fel cum nu pricepe ce rost au opreliștile morale de felul celor cuprinse în decalog. Cîtă vreme vor exista interdicții, nu va exista armonie - aceasta e premisa doctrinarului „gîndirii slabe“. În aceeași logică de filistin ateu, lui Vattimo i se pare inadmisibil că, în crezul creștin, se afirmă că Iisus stă la dreapta Tatălui, ceea ce este o insultă adusă stîngii europene și implicit o ofensă adusă egalității dintre sexe: de ce neapărat Dumnezeu trebuie să fie de
Paracleții declinului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5381_a_6706]
-
Că s-a izbăvit de-a pururi de neștiință. Încă din clasele primate. Cu Dumnezeu, din păcate, românul stă prost. Uneori, în funcție de vremuri, prost de tot. Nici nu-și pune mâna la ochi, ca să creadă orbește, dar nici nu e ateu pe de-a-ntregul, adică să se lase mângâiat pe creștet de demonii cu barbă din tablouri. Starea lui e de molcomeală ecumenică, un soi de epicureism asemănător cu fantasticul național, generatorul unui patriotism vijelios: „maică, mulți te-au dușmănit!... mai
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
de toate traumele aduse de zăpușeala din New Jersey. Doar că, să nu uităm, suntem într-un roman semnat de Philip Roth, un scriitor obsedat de jocurile hazardului și ironiile sorții, sau, atunci când nu privește totul printr- un ochi de ateu, de deciziile aberante pe care le ia un Dumnezeu samavolnic. Domnul Cantor va plăti pentru slăbiciunea sa. Domnul Cantor se va duce în tabăra de copii din Munții Pocono și pentru câteva zile va deveni însăși boala. Domnul Cantor va
Responsabilul domn Cantor by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5341_a_6666]
-
e un iconoclast fără pudori doctrinare o știam din masivaContraistorie a filosofiei (în românește, primele cinci volume apărînd la Polirom), o mostră de teribilism speculativ căruia nu-i lipsește defel talentul literar. Dar că va veni o zi cînd socialistul ateu cu convingeri anarhiste își va întrece propria umbră, călcîndu-și în picioare maeștrii și preschimbîndu-și idolii în farseuri buni de pedeapsa postumă - răsturnarea aceasta nu ar fi putut-o bănui nimeni. Dar iată că Onfray, intrat parcă într-un puseu de
Omul cu canapeaua by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5363_a_6688]
-
sau rugăciunii. După ce Johnstone a descoperit că în timpul slujbelor, de exemplu, activitatea în lobul frontal al creierului se intensifică, cercetătorii susțin că există o varietate de tipuri de experiențe spirituale pe care creștinii le interpretează că apropiere de Dumnezeu, pe când ateii le consideră conștientizări de sine. Astfel, profesorul Brick Johnstone susține că "această descoperire indică faptul că experiențele religioase sunt cel mai probabil generate de părți diferite ale creierului".
Știință și spiritualitate: ”Punctul lui Dumnezeu”, descoperit pe creierul uman () [Corola-journal/Journalistic/66903_a_68228]
-
intense discuții, în afară de cele pe teme politice, sunt despre eterna confruntare dintre religie și știință. La o scurtă analiză a acestor polemici se poate observa că tabăra scepticilor este numeroasă și deosebit de activă. Ba chiar există și un forum al ateilor, vechi de 6 ani, timp în care a reușit să adune 1367 de membri. Ritmul postărilor a scăzut mult în ultima vreme, însă majoritatea forumiștilor n-au renunțat la activitățile militante și s-au mutat în social media, pe grupuri
Necredincioșii de pe net by Filip Razvan () [Corola-journal/Journalistic/66334_a_67659]