1,004 matches
-
credibilul, sugestibilitatea, influența socială, raporturile intergrupale și multe altele. 2.4. Schimbarea atitudinalătc "2.4. Schimbarea atitudinală" 2.4.1. Persuasiunea și efectele eitc "2.4.1. Persuasiunea și efectele ei" De mic, individul trăiește într-un câmp valoric și atitudinal și este supus determinărilor din partea instanțelor socializatoare (persoane, grupuri, instituții, organizații). Aceste determinări pot fi difuze și spontane sau specifice și intenționate. În cazul din urmă, atunci când instanța inițiatoare urmărește deliberat schimbări de atitudini, prin mijloace mai mult sau mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
grupului. Tendința indivizilor de conformare la normele grupului acționează ca un factor important în schimbarea de atitudini: dacă sursa (ca și mesajul) este în discordanță cu valorile și normele grupului de referință, persuasiunea e puțin probabil să aibă loc. Schimbarea atitudinală este mai pronunțată când argumentele provin de la surse multiple. Însă numai în condițiile în care există un consens între argumente, iar acest consens nu e perceput ca unul artificial, regizat, ci este rezultatul unor surse cu adevărat independente (Harkins și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
implicit prezent (de exemplu, subiectul are și alte activități în timp ce este expus mesajului), putem sintetiza, urmându-i pe R. Petty și D. Wegenen (1998), astfel configurația factorilor principali implicați în persuasiune: Figura 1. Structura generală a interacțiunii dintre factorii schimbării atitudinale (adaptare după Petty și Wegenen, 1998) Față de modelul clasic (sursă - mesaj - receptor), diagrama de față încorporează o idee fundamentală prezentă pe parcursul întregului secol XX cu privire la schimbarea atitudinală, dar operaționalizată eficient începând cu teoria disonanței cognitive (anii ’50-’60) și dezvoltată
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
principali implicați în persuasiune: Figura 1. Structura generală a interacțiunii dintre factorii schimbării atitudinale (adaptare după Petty și Wegenen, 1998) Față de modelul clasic (sursă - mesaj - receptor), diagrama de față încorporează o idee fundamentală prezentă pe parcursul întregului secol XX cu privire la schimbarea atitudinală, dar operaționalizată eficient începând cu teoria disonanței cognitive (anii ’50-’60) și dezvoltată la sfârșitul secolului abia trecut. Este vorba despre ideea că determinarea variabilelor independente (sursă, mesaj etc.) este mediată de procese afective, comportamentale și cognitive, acestea din urmă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ei, modificări comportamentale, afective și cognitive, putând influența prin intermediul acestora (din nou mediat!) unele dintre variabilele inițial independente. Altfel spus, pe secvențe de timp mai lungi funcționează și în cazul persuasiunii circularitatea cauzală, prezentă probabil și mai mult în dinamica atitudinală a vieții de zi cu zi, mai complexă decât persuasiunea, problemă ce va fi tratată în secțiunea următoare. Oricum, deși conexiunile inverse sunt, ca efect determinativ, mai slabe (notate cu săgeți punctate), consider că ele sunt detectabile și funcționează între
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
adică perceperea informațiilor care contravin atitudinii noastre ca fiind mai puțin valide și credibile și supralicitarea ca valoare gnoseologică a celor concordante, atunci când subiecții sunt expuși la asemenea informații „amestecate” (suportive și nesuportive, cum se mai numesc), apare și polarizarea atitudinală. Argumentele pro și contra unei atitudini pe care o avem sunt astfel evaluate și manipulate de mintea noastră încât, în loc să slăbească forța atitudinii, o fac mai extremă. G. Munro și P. Ditto (1997) au dat spre evaluare unui grup de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
probleme psihice, și celălalt care infirma asemenea stereotipii. Subiecții au fost rugați să aprecieze valoarea științifică a celor două studii și să descrie reacțiile lor emoționale la citirea lor. Cum era de așteptat în conformitate cu ideea asimilării distorsionate și a polarizării atitudinale, a reieșit o diferență semnificativă în gradul de evaluare: subiecții cu prejudecăți au găsit mult mai convingător primul studiu, pe când al doilea grup a acordat mai mare putere de convingere studiului ce demonstra lipsa de temei a stereotipiilor curente față de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
primul studiu, pe când al doilea grup a acordat mai mare putere de convingere studiului ce demonstra lipsa de temei a stereotipiilor curente față de homosexuali. Coroborate cu alte declarații ale subiecților, relatările evaluative sugerează că s-a produs și o polarizare atitudinală, adică s-au intensificat părerile inițiale. În unele cazuri, mesajul promovat cu insistență de comunicator nu numai că nu îți schimbă poziția pe care o ai, dar induce și dezvoltă un punct de vedere opus. Această reacție negativă, numită de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
insistență de comunicator nu numai că nu îți schimbă poziția pe care o ai, dar induce și dezvoltă un punct de vedere opus. Această reacție negativă, numită de psihologii sociali și reactanță (Baron și Byrne, 2000) sau, mai clasic, schimbare atitudinală negativă (Brehm, 1966), este în legătură cu judecățile noastre mai mult sau mai puțin spontane sau atent elaborate privind intențiile ascunse ale sursei și atentarea la libertatea personală de a gândi, evalua și acționa. După cum arătau C. Hovland, J. Janis și H.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o carte dedicată special căilor și mecanismelor persuasiunii, fructificând rezultatele experimentelor și teoretizărilor de până în anii ’70, alocă un spațiu extins problemei persistenței schimbării. El face observația că, pe de o parte, în cazul mass-media, puține sunt măsurătorile de schimbare atitudinală imediat post-mesaj și, pe de altă parte, că, în cazul experimentelor de laborator ample unde acest lucru se întâmplă, constatarea unei schimbări substanțiale nu spune aproape nimic despre persistența în timp. Schimbările atitudinale induse prin mass-media sau experimental sunt, cele mai multe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cazul mass-media, puține sunt măsurătorile de schimbare atitudinală imediat post-mesaj și, pe de altă parte, că, în cazul experimentelor de laborator ample unde acest lucru se întâmplă, constatarea unei schimbări substanțiale nu spune aproape nimic despre persistența în timp. Schimbările atitudinale induse prin mass-media sau experimental sunt, cele mai multe, provizorii; cu rare excepții, modificarea are remanență totală. Unele rezistă parțial, și foarte multe sunt nonpersistente. Cât despre efectele sleeper („ațipeală”) - în legătură cu care se afirmă că, în timp, mesajul persuasiv amplifică schimbarea, gestând
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
foarte multe sunt nonpersistente. Cât despre efectele sleeper („ațipeală”) - în legătură cu care se afirmă că, în timp, mesajul persuasiv amplifică schimbarea, gestând cumva în psihicul nostru -, autorul susține că au valabilitate redusă în viața curentă (p. 260). 2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitivetc "2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitive" Educația și persuasiunea urmăresc expres inducerea și schimbarea unor atitudini, dar cele mai multe atitudini le achiziționăm și le transformăm în mod spontan. Psihologia socială spune că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
care se afirmă că, în timp, mesajul persuasiv amplifică schimbarea, gestând cumva în psihicul nostru -, autorul susține că au valabilitate redusă în viața curentă (p. 260). 2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitivetc "2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitive" Educația și persuasiunea urmăresc expres inducerea și schimbarea unor atitudini, dar cele mai multe atitudini le achiziționăm și le transformăm în mod spontan. Psihologia socială spune că una dintre cauzele principale ale schimbării atitudinale în viața de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitive" Educația și persuasiunea urmăresc expres inducerea și schimbarea unor atitudini, dar cele mai multe atitudini le achiziționăm și le transformăm în mod spontan. Psihologia socială spune că una dintre cauzele principale ale schimbării atitudinale în viața de zi cu zi este discrepanța ce apare între diferitele elemente cognitive, evaluative și comportamentale. În cadrul ei s-au dezvoltat mai multe demersuri teoretice. Teoria balansării se referă la discordanțele ce apar între evaluări (îl apreciez pe A
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că, atunci când subiectul constată că face lucruri contrare atitudinii sale, în ciuda faptului că nu există puternice motive materiale (recompensă directă) sau de alt gen, el va resimți o disonanță mai accentuată și, prin urmare, o mai mare nevoie de schimbare atitudinală. S. Scher și J. Cooper (1989) sugerează că factorul cel mai important în schimbarea atitudinii în cazul divergenței atitudine/comportament este asumarea de către indivizi a responsabilității personale pentru o acțiune sau alta întreprinsă de ei. Cu cât responsabilitatea autoatribuită este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că terapia unor fobii este mai eficientă când pacienții s-au angajat în rezolvarea unor sarcini dificile (probe cognitive, spre exemplu), deși sarcinile în sine nu duceau la depășirea fobiei (Axsom, 1989). Investiția de timp și energie într-o opțiune atitudinală sau comportamentală o face mai de preț și - înfăptuind-o - efortul nostru își găsește justificarea. Tendința înspre schimbarea atitudinală poate apărea și atunci când, forțați de anumite împrejurări, noi spunem ori facem altceva sau chiar contrariul a ceea ce credem cu adevărat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
spre exemplu), deși sarcinile în sine nu duceau la depășirea fobiei (Axsom, 1989). Investiția de timp și energie într-o opțiune atitudinală sau comportamentală o face mai de preț și - înfăptuind-o - efortul nostru își găsește justificarea. Tendința înspre schimbarea atitudinală poate apărea și atunci când, forțați de anumite împrejurări, noi spunem ori facem altceva sau chiar contrariul a ceea ce credem cu adevărat. Constrângerea poate merge de la forme mai blânde - de exemplu, ne simțim „obligați” să afirmăm despre cineva că îi stă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
care n-au făcut sex protejat. Mai târziu, toți participanții au avut posibilitatea să cumpere prezervative la preț redus. Cei din primul grup au cumpărat în proporție de 83%, pe când dintre subiecții „neipocriți” doar 38%. Ipocrizia ca sursă de schimbare atitudinală sau comportamentală devine eficientă, așa cum sugerează și experimentul de mai sus, numai în anumite condiții: dacă subiecții își fac publică părerea (în cazul nostru, își declaraseră adeziunea la ideea sexului protejat); dacă au mijloacele de schimbare a elementelor disonanței, ipocrizia
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că ar face apărea o mare discrepanță. Sute de studii concrete (de teren și laborator) s-au efectuat de atunci, iar metaanaliza lor indică - așa cum, de altfel, și experiența cotidiană ne arată - atât cazuri de foarte ridicată corelație între răspunsurile atitudinale și cele comportamentale, cât și corelații slabe sau chiar cazuri de comportamente contraatitudinale, conduite opuse, în contradicție cu atitudinile exprimate. Cercetările din domeniu au scos în evidență, alături de caracterul probabilistic al relației atitudine - comportamente, și factorii și condițiile răspunzătoare pentru
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din domeniu au scos în evidență, alături de caracterul probabilistic al relației atitudine - comportamente, și factorii și condițiile răspunzătoare pentru convergența sau divergența lor. 2.5.1. Convergența atitudine/comportamenttc " 2.5.1. Convergența atitudine/comportament" Prezența paralelismului ridicat dintre răspunsurile atitudinale și cele comportamentale se datorează, în primul rând, faptului că atitudinea este o forță motivațională, generând o acțiune specifică. În această calitate ea apare drept cauză a comportamentului, multiplicându-se în actele noastre de conduită. De asemenea, prin socializare, nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vorbi despre patru entități: acțiunea, obiectul înspre care acțiunea este îndreptată, contextul în care ea (acțiunea) are loc și timpul (momentul) efectuării ei. Cu cât investigațiile atitudine/comportament respectă mai mult simetria între entitățile considerate, cu atât concordanța dintre răspunsurile atitudinale și cele comportamentale este mai ridicată. Lipsa corelației dintre atitudine și comportament se poate explica și prin aceea că un comportament dat depinde de mai multe atitudini, iar noi luăm în considerare doar una, și nu întotdeauna pe cea mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
analiză a comportamentului, prin care analistul (psiholog, diriginte, profesor etc.) evaluează apartenența unor acte de conduită particulare la anumite atitudini și trăsături de personalitate. Neparalelismul atitudine/comportament rezultă și din diferența de timp în care înregistrăm răspunsurile comportamentale și cele atitudinale. Dacă distanța temporală dintre cele două genuri de răspunsuri este relativ mare, s-ar putea ca, pe parcurs, fie atitudinea să se schimbe, fie comportamentul, fie și una, și alta. 2) Factori de personalitate. Convergența sau divergența atitudine/comportament depinde
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
schimbe, fie comportamentul, fie și una, și alta. 2) Factori de personalitate. Convergența sau divergența atitudine/comportament depinde în mare măsură de tăria atitudinii respective. La rândul ei, tăria unei atitudini înseamnă: cât de importantă este această atitudine în sistemul atitudinal al personalității, pe ce cantitate de informație se bazează ea, dacă atitudinea a fost însușită prin experiență personală sau are ca suport doar informații și păreri venite de la alții. Atitudinile mai periferice, bazate pe informații sărace și care nu sunt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Cum era de așteptat, s-a constatat o corelație pozitivă ridicată între atitudinea favorabilă față de candidat și impresia făcută la TV, precum și între acestea și votul efectiv. Dar aceste corelații au fost mult mai puternice la subiecții cu o accesibilitate atitudinală mai mare. Factorii de personalitate contează în realizarea (sau nu) a concordanței dintre atitudine și comportament și prin aceea că, dată fiind constelația atitudinală specifică, nu toți oamenii au abilitatea de a traduce la cote înalte atitudinile lor în acte
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și votul efectiv. Dar aceste corelații au fost mult mai puternice la subiecții cu o accesibilitate atitudinală mai mare. Factorii de personalitate contează în realizarea (sau nu) a concordanței dintre atitudine și comportament și prin aceea că, dată fiind constelația atitudinală specifică, nu toți oamenii au abilitatea de a traduce la cote înalte atitudinile lor în acte efective. (Să ne gândim câte drame nu se pot naște din împrejurarea că un elev, pentru care școala și învățătura reprezintă o valoare, nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]