267 matches
-
Michael Walzer, Michael Sandel și Alasdair MacIntyre, Taylor este unul dintre criticii liberalismului occidental, căruia îi reproșează că ignoră semnificația comunității. Principalul punct în care Taylor se află în dezacord cu liberalismul îl constituie concepția cu privire la persoană. Taylor critică viziunea atomistă și instrumentalistă a gânditorilor liberali, care consideră că identitatea omului poate fi detașată de valorile la care aderă acesta. In "Etica autenticității", Taylor consideră că relativismul moral și toleranța, promovate de liberalism, sunt ele însele o parte a unui ideal
Charles Taylor () [Corola-website/Science/306881_a_308210]
-
descris acțiunea oțetului asupra metalelor, producând pigmenți utili în artă, incluzând plumbul alb (carbonat de plumb sau "ceruzită") și "verdele de Grecia". Filozofii materialiști din Grecia antică ajung la mai multe ipoteze: ipoteza unității materiei, ipoteza diversității materiei și concepția atomistă. Conform acestei ipoteze, în alcătuirea lucrurilor din natură ar intra o singură substanță sau numai câteva, numită și "primordiale". Aceasta ar fi apa la Thales din Milet, aerul la Anaximene, focul la Heraclit și pământul la Xenofan. Alți filozofi materialiști
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
substanțe primordiale imuabile, eterne, necreate și indestructibile: focul, apa, pământul și aerul. Aristotel ia în considerare și două perechi de calități complementare: cald - rece și umed - uscat și asociază combinația a câte două din acestea celor patru elemente astfel: Concepția atomistă a fost reprezentată inițial de Leucip și de discipolul acestuia, Democrit. Acesta considera atomii ca niște particule necreate, indestructibile și imuabile, care se mișcă continuu în vid. Atomismul grec a fost continuat de Epicur care susținea că mișcarea atomilor nu
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
fost continuat de Epicur care susținea că mișcarea atomilor nu are nici început, nici sfârșit, cauza acesteia aflându-se în ei înșiși. Mai târziu, poetul latin Lucrețiu reușește să transpună în versuri, în "De natura rerum" ("Despre natura lucrurilor"), concepția atomistă a înaintașilor săi. Deși este predecesorul tuturot teoriilor atomiste moderne, atomismul Greciei antice nu poate fi considerat o teorie științifică. Era doar o pură speculație filozofică, mai ales că nivelul redus al științei și tehnicii acelei epoci nu permiteau verificarea
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
nu are nici început, nici sfârșit, cauza acesteia aflându-se în ei înșiși. Mai târziu, poetul latin Lucrețiu reușește să transpună în versuri, în "De natura rerum" ("Despre natura lucrurilor"), concepția atomistă a înaintașilor săi. Deși este predecesorul tuturot teoriilor atomiste moderne, atomismul Greciei antice nu poate fi considerat o teorie științifică. Era doar o pură speculație filozofică, mai ales că nivelul redus al științei și tehnicii acelei epoci nu permiteau verificarea ei experimentală. De altfel, chimistul suedez Svante Arrhenius (1859
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
Nucleare (CERN), Institutul de tehnologie din Massachusets(MIT), Universitatea din Marsilia, Laboratorul din Brookhaven, Texas A&M, Universitățile din Houston și Boston. Glashow este membru al Comitetului de sponsori ai revistei "Bulletin of the Atomic Scientists" (Buletinul oamenilor de știință atomiști)
Sheldon Lee Glashow () [Corola-website/Science/312178_a_313507]
-
în mod categoric fixitatea speciilor biologice și ajunge chiar la concluzia că acestea se adaptează în funcție de cerințele mediului în care trăiesc. La taoism, umanul, natura și cerul erau văzute ca aflate într-o continuă transformare, spre deosebire de gândirea vestica europeana. Filozoful atomist Titus Lucretius Carus (d. 50 i.Hr.), în poemul său "De rerum natura" ("Despre natura lucrurilor") ne înfațișează clar ideile lui Epicur privind evoluția cosmosului, a Pământului, a ființelor și a societății umane și aceasta făcând apel la rațiuni mecaniciste fără
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
diferența între lumea empirică inaccesibilă rațiunii și lumea intelectului în care se regăsește adevărul existenței. Heraclit vedea lumea în continuă schimbare; Empedocle susținea că erau patru elemente de baza puse în mișcare de forțele iubirii și urii, aflate în opozitție. Atomiștii Leucip și Democrit au încercat să armonizeze aceste teorii contradictorii. Sofiștii ca Protagoras, și-au orientat gândirea către viața de zi cu zi, văzută din perspectiva individului și nu din cea generală, îndoindu-se că omul va cunoaște adevărul suprem
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
său, Parmenide, printr-o strânsă argumentație logică, consideră mișcarea drept rezultat eronat al observației de fiecare zi, în concordanță cu afirmația paradoxală a lui Zenon din Elea, conform căruia "săgeata pornită din arc stă pe loc". Democrit a preluat teoria atomistă a dascălului său Leucip, dezvoltând-o într-un adevărat sistem filosofic, conform căruia la baza existenței se află atomii, particule solide, imperceptibile, necreate și eterne, în continuă mișcare, care exprimă lumea reală: "plinul" ("to on") și "vidul" sau "neantul"" ("to
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
arhonți (ἄρχοντες). La rândul lor, arhonții controlau finanțele orașului. Cetatea păstra arhive administrative și legislative riguroase, adăpostite în Templul lui Dionysos. Originari din Abdera au fost renumiți filosofi și oameni de litere ai Greciei antice. Aici a fost „leagănul” filosofiei atomiste reprezentate de Leucip și Democrit (sec. V-IV î.Hr.). Din Abdera se trage marele sofist Protagoras (sec. V î.Hr.), precum și filosoful sceptic Anaxarchos (sec. IV î.Hr.), matematicianul și astronomul Bion (sec. IV-III î.Hr.), istoricul alexandrin Hekataios (sec. IV-III î.Hr.) și
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
aplicat ipoteza presiunii luminii a lui Maxwell. A confirmat mișcarea de rotație a particulelor, preconizată de Lomonosov. S-a ocupat și de principiile analitice ale mecanicii. Boltzmann s-a ocupat și cu filozofia și a fost unul dintre adepții concepției atomiste științifice, situându-se ferm pe poziții materialiste în interpretarea fenomenelor fizice. A combătut concepțiile idealiste ale lui Wilhelm Ostwald.
Ludwig Boltzmann () [Corola-website/Science/298264_a_299593]
-
Manhattan, în cadrul căruia se desfășurau lucrările de dezvoltare a primei bombe atomice din SUA. Informațiile au fost transmise serviciului de contrainformații al armatei sovietice GRU (Glavnoie Razvedîvatelnoie Upravlenie). În 1950, în cadrul proiectul VENONA, a fost demascat, ca spion sovietic, fizicianul atomist Klaus Fuchs, originar din Germania. Ancheta a relevat că la transmiterea de informații către sovietici participau și David Greenglass și soții Rosenberg. (Proiectul VENONA a fost o conlucrare a serviciilor de informații americane și a serviciului britanic MI6 menită să
Ethel și Julius Rosenberg () [Corola-website/Science/317195_a_318524]
-
a declarat—ironic—onorat că lucrărilor lui li se acordă în Germania atenție.) Boltzmann și Planck au fost însă uniți în opoziția lor față de curentul energetismului al lui Wilhelm Ostwald și G.F. Helm. Energetismul este o poziție metafizică opusă concepției atomiste, potrivit căreia conceptul primar în fizică este acela al energiei; încercările promotorilor săi de a modifica prezentările clasice ale mecanicii și termodinamicii au provocat replici violente din partea lui Boltzmann și Planck. Cât de mari erau influența energetismului și conflictele provocate
Formula lui Planck () [Corola-website/Science/315089_a_316418]
-
inaccesibilă rațiunii, și lumea intelectului i ncare se regăsește adevărul existenței. Spre deosebire de ei, Heraclit vedea lumea că pe o realitate în permanentă schimbare. Empedocle susținea că patru elemente erau puse în mișcare de forțele iubirii și urii, aflate în opoziție. Atomiștii Democrit și Leucip, au încercat să arminizeze aceste teorii contradictorii. Sofiștii precum Protagoras, Gorgias și Cratylos au evitat aceste discuții în contradictoriu. Erau angajați să predea artă oratorică studenților ce optau pentru o carieră în avocatură sau politică. Sofiștii și-
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
cu ambasadorul Angliei, cu care ocazie Boscovich a trecut prin Iași, unde a găsit, la curtea domnească, o serie de instrumente astronomice, pe care le-a utilizat la studierea planetei Venus. Boscovich a fost precursorul școlii italiene de combinatorică. Ca atomist, s-a ocupat de teoria structurii discontinue a corpurilor. În 1753 emite ipoteza inexistenței atmosferei lunare. A scris 71 de lucrări care în ansamblul lor cuprind: matematică pură, fizică, astronomie, optică, călătorii și studii geometrice. Activitatea lui Boscovich a fost
Rudjer Josip Boscovich () [Corola-website/Science/326538_a_327867]
-
Platon îi considera pe sofiști dușmani, la fel ca pe atomiști de altfel, și luptă cu ei în dialogurile sale, scrie Historia. Sofiștii însă sunt cei care pun în prim-plan idei precum individualismul, realismul, relativismul, democratizarea culturii și scepticismul politic. Susțineau cu desăvârșire contactul filosofilor cu publicul, ceea ce contravenea spiritului
Antiphon din Atena, inventatorul psihanalizei și inamicul legilor - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102084_a_103376]
-
și ulterior adaptate la viața socio-politică romană, astfel că, dacă gândirea politică greacă a fost mai mult filozofico-teoretică, la romani se caracterizează în primul rând prin pragmatism. În lucrarea "De rerum natura" ("Despre natura lucrurilor"), în care a dezvoltat teoria atomistă a lui Epicur, Lucrețiu expune considerente privind teoria evoluției sociale, istoria lumii, originea vorbirii. A încercat să prognozeze unele aspecte ale viitorului omenirii și contradicțiile cu care se confruntă aceasta, motiv pentru care poate fi considerat unul dintre primii viitorologi
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]