269 matches
-
altă distracție, atestată În zona Podgoria de acest antropolog extrem care era Sorin, era să se adune pe malul lacului din parcul Pădurice, unde găseau un zid Înalt zugrăvit În alb. Se așezau În fața zidului cu câte o pungă de aurolac la gură și, cu privirea ațintită pe albul imaculat, așteptau Înserarea. Când, efect al luminii farurilor sfâșiate de crengile arborilor din parc, pe zid se ițeau umbre dansând halucinante. Copiii se uitau la filme! Adunau În mintea lor beată fragmente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
se arătase un semn mură-n gură, a cumpărat câteva parapante și a angajat un instructor, de acum Îi va Învăța pe copii să zboare. A avut succes, copiii nu mai plecau de-acasă, adrenalina zborului era mai tare decât aurolacul, unii s-au lăsat și de fumat. Adevărul e că și Sorin a plusat, s-a prins temeinic În joc, Începuseră să-i vină tot mai mulți copii În casă, se dusese vestea, unul i-a venit tocmai de la Satu Mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
isterică, virilă. La Universitate mă catapultez pe peron. Gângania iese și ea. E așteptată de un bărbat grizonat, îmbrăcat corect, care îi cere banii. În jurul lor fac roată vreo zece băieți și fete: toți umflă și dezumflă pungi cenușii cu aurolac. Inspiri-Expiri. Miros de combinat chimic. Li se distribuie bilețele cu poezioare despre părinții iresponsabili. Când ajung la Inspectorat, deja coada ocupă trei coridoare. Multe figuri cunoscute. Mă încurajează: tot mai bine era cu ăla de educație fizică. Cel puțin avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
s-a făcut, însă, rușine și n-am găsit ceva mai bun de făcut decât să improvizez o poveste. Am zis că mă duc după alimente, la Lisa. De fapt, mințeam. M-am dus doar în Gara de Nord. Atunci nu erau "aurolaci" acolo, am putut să par un călător cumsecade care a pierdut trenul sau a sosit din provincie și nu are bani de hotel. După trei zile (ziua umblam pe străzi, lihnit de foame, sau mai făceam pe hamalul), m-am
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
alea. Și-o găsi ea nașul pân’ la urmă. Cele patru sedanuri argintii se învârtesc și se răsucesc prin toate hârtoapele din centru și după multe manevre, opresc în fața sediului Ministerului de Externe. Thoughtful ca întotdeauna, ministrul a pus trei aurolaci din zonă să dea la lopată și să degajeze curtea de omătul și noroiul depuse peste tot încă de la Intrarea Maicii Domnului, când a căzut prima zăpadă din iarna asta. Pe la prânz, nemulțumit de rezultat, a mai pus și trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Ca a noastră la televizor, unde rămînem multă vreme cu mintea brăzdată de anunțul primului-ministru ce s-a adresat „națiunii, singura căreia este obligat să-i dea socoteala”. Care i-a și dat-o. În Poliția română, un articol pentru aurolaci gînditori: „Căsătorie la Academia de Poliție”. „Era de așteptat ca doi tineri vivanți, serioși și profunzi să se căsătorească.” Ba nu era de așteptat deloc, de obicei se căsătoresc tinerii mai puțin vivanți, mai molîi. Un nostalgic definitiv cretin, citează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
păreau născuți unul după altul, din aceeași plămadă, ci în același timp, dintr-o oglindă. Ceea ce însă aduna cele două fețe ale oglinzii între aceleași coperți și făcea ca un singur nume să fie acoperitor pentru amândoi era punga cu aurolac pe care, cu mâini tremurânde, și-o treceau unul altuia sau, mai exact, și-o smulgeau unul altuia. Lucică avea, în schimb, fața albă și netedă, chipul prelung de parcă ar fi fost zugrăvit pe tencuială, iar trăsăturile delicate păreau trase
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
dușcă și oftă. — În fiecare zi de duminică Iisus moare pentru noi pe altar. Se făcu tăcere și toți îl priviră nedumeriți. Atâta tăcere, încât se auzeau măruntaiele gunoaielor, desfăcându-se, și buzele celor doi puști sugând din punga de aurolac. Ceea ce îi aminti lui Calu că el e șeful. — Puțică ! strigă. Ia fă-te-ncoa’ ! Cei doi flăcăi se înfățișară, ținând, fiecare, de câte un colț al pungii. — E vremea să ghiojdim, hotărî lipițanul, făcând, cu palma, un semn pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
care le înviorase ochii și le îmbujorase obrajii. Omul-pasăre făcea volute, începând deja să amestece limbile, păsărește. Puteai să juri că ai în fața ta doi frați siamezi. Puțică își îmbrăcaseră haina largă, singura pe care, laolaltă cu punga duhnind a aurolac, erau dispuși s-o împartă. Fiecare cu câte o mână și un picior afară și capetele scoase ca din același gâtlej, făcură o tură prin fața audienței înveselite. Apoi trecură la numărul de senzație. Puțică din dreapta începu să mănânce semințe de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
era deplină, și oftă. Mierlă făcu două volte în aer, apoi se așeză drept pe creștetul lui Pârnaie, care ședea cu umerii țepeni, ca o statuie. Sau cel puțin așa îi văzură Puțică, cei cu ochii împăienjeniți de vaporii de aurolac. Trăgeau cu nesaț din punga de plastic ținută strâns, ca nu cumva aburii amețitori să se risipească. Era felul lor de a respira, care îi făcea liberi, gata să îndure bătaia și foamea. Viața le era plină de neprevăzut, auzeau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
altul. Magdalena se întinsese pe pământ, cuibărindu-se ca în pân tecul mamei. Lucică îi mângâia șuvițele lipite cu sudoare de fruntea fier binte. Puțică se apropiară de cădelniță, trăgând cu nesaț din alcoolurile evaporate, dar nările lor tăbăcite de aurolac nu simțeau din vălătucii aceia destul cât să-și amă gească ochii țepeni și creierele înmuiate și nălucitoare. În întuneric, mormanul uriaș putea fi acum orice, povârnișurile se îndreptau, grohotișurile de cioburi colorate, țesăturile destrămate, cartoanele și lemnele putrezite ca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
totalul subiecților intervievați sufereau de o boală cu transmitere sexuală. Aceeași sursă ne indică 86,5% de consumatori de substanțe inhalante, marea majoritate a acestora fiind consumatori zilnici. Față de studiile anterioare în care se făceau referiri numai la consumul de „aurolac”, ieftin și ușor de procurat, studiul din 2003 evidențiază un procent de 19% consumatori de droguri „tari”, 13% din totalul eșantionului atingând nivelul de consum care permite afirmația că sunt dependenți de heroină. În ceea ce privește comunitățile de romi, studiile realizate de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de utilizator, fie din stradă, observată la alți copii, este, alături de televizor, principala sursă de informare cu privire la droguri. 76,3% dintre ei identifică inhalarea ca mod de administrare, în timp ce 56,3% menționează injectarea. Cei mai mulți (81,3%) menționează drogurile specifice străzii (aurolac, prenadez, lac, bronz, diazepam, medicamente) și apoi pe cele „tari” (68,6%), de tipul heroinei, cocainei, metadonei. Întrebați asupra riscurilor consumului de droguri, 45,9% menționează moartea, 26,7% apariția altor boli și 10,4% dependența. Este de asemenea menționat
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
demonstrează riscul ridicat la care sunt expuși copiii romi în ceea ce privește consumul de droguri, doar prin simplul fapt că sunt în preajma unor persoane care se droghează. Cele mai cunoscute droguri sunt cele tari: marijuana, cocaina, heroina, dar și droguri specifice străzii (aurolac, bronz, prenadez), ceea ce demonstrează faptul că unii dintre ei sunt în risc de a ajunge în stradă. Acest risc este confirmat de faptul că, așa cum rezultă din datele prezentei cercetări, aproximativ 40% dintre copiii străzii chestionați sunt de etnie romă
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
îngrijorător prin aceea că poate conduce la formarea unor stiluri de viață/comportamente cu potențial deviant ridicat. 4,4% dintre copiii romi intervievați declară că au consumat droguri, dintre cei 6 copii, 4 încă mai consumă. Unul dintre ei consumă aurolac, probabil având legături cu strada, iar ceilalți 3 tutun. Unul singur declară că a consumat marijuana, dar nu mai consumă. Având în vedere numărul mic de cazuri, răspunsurile la întrebările referitoare la modul de administrare în trecut și în prezent
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în timp ce copiii romi cunosc multe persoane care se droghează, chiar dacă ei nu o fac. Consumul de droguri în rândul copiilor străzii este mult mai prezent decât la copiii romi, unde, din declarațiile lor, este aproape inexistent. Pe lângă drogurile specifice străzii (aurolac, lac, prenadez), se regăsesc și consumatori de droguri tari (heroină, cocaină, marijuana), aceasta demonstrând riscul foarte mare la care sunt expuși copiii străzii în ceea ce privește consumul de droguri și consecințele consumului asupra stării de sănătate. Recomandări În vederea prevenirii transmiterii HIV/SIDA
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Guvernului nr. 1.114/2001 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României, cu modificările ulterioare; • Hotărârea Guvernului nr. 767/2001 privind regimul de comercializare a produselor în compoziția cărora intră substanțe cu efect ebrionarcotic, produse denumite generic „aurolac”; • Hotărârea Guvernului nr. 1.121/2002 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiți la fabricarea ilicită a drogurilor. Ordine ale miniștrilor: • Ordinul ministrului Sănătății nr. 963/1998 cu privire la aprobarea normelor metodologice
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
năstrușnice, precum cele la îndemîna oricărui condeier, fie el și prozator oarecum notoriu al urbei, cu rubricuță obscură într-un jurnal bahluian obscur, care știe una și bună: să dea în dușmanul poporului, cel care suge sîngele etc. etc. Havuzul. Aurolacii. Scenă demnă de pensonul voluptosului Frans Hals, care ferită de "interpretări", de fanatele clișee cu copiii străzii pîclișind imaginea țării dincolo îți produce pe loc cea mai proaspătă senzație de plinătate a vieții. Aurolaci sau nu, pîlcul de țînci, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care suge sîngele etc. etc. Havuzul. Aurolacii. Scenă demnă de pensonul voluptosului Frans Hals, care ferită de "interpretări", de fanatele clișee cu copiii străzii pîclișind imaginea țării dincolo îți produce pe loc cea mai proaspătă senzație de plinătate a vieții. Aurolaci sau nu, pîlcul de țînci, cu maieurile și chiloțeii aruncați în iarbă, goi pușcă, unii cît pumnul, alții cu fuduliile cît pumnul, sfidează cu superbie înțesata arteră și, în chiote de piei roșii, se bucură pur și simplu de plăcerea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]