271 matches
-
a orașului Bacău și, finalmente, în portretul colectiv al locuitorilor majoritari putem citi multe din defectele și calitățile românului din totdeauna, aflat mai mereu într-o translare lină sau brutală de la țară la oraș, de la un anume tip de economie - autarhic rurală -, la unul concurențial burghez, de la constrângerile moral educative ale colectivității rurale - extrem de rigoriste - la derutantele libertăți oferite de gândirea liberală și plină de concesii a noilor realități burgheze. Credem că pentru a ști cu adevărat cine suntem mult mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de construcție socialistă în China. Sigur, sunt unele lucruri pe care noi le facem altfel, dar luând pe total au o bună organizare, disciplină, un spirit sănătos". Ceaușescu se va exprima de asemenea laudativ la adresa economiei nord-coreene, structurată pe baze autarhice și mecanizată surprinzător de bine pentru o țară cu resurse și o dezvoltare totuși limitate, încheind cu o judecată internațională la adresa întregii vizite: "toată lumea se gândește numai la America, Franța, Germania și Japonia; nu se mai uită și în altă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fie limitate la strictul necesar, valorificând la maximum posibilitățile interne", punându-se în practică în același timp "o valorificare mai bună a mărfurilor românești la export" (Ceaușescu: 1980, 103; vezi și Rusu: 1989). Negând că ar urmări crearea unei economii autarhice, izolate comercial de lumea exterioară, secretarul general al PCR atrăgea atenția asupra faptului că prioritățile economice ale țării impun "o dezvoltare pe baza unei colaborări egale" (Ceaușescu: 1982, 15), atiutudine care rezumă practic marota independenței absolute a leninismului romantic. Exista
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ONU. Blocajul ONU", în Arhivele Securității, vol. II, București, Editura Nemira, pp. 69-80. Ionnitziu, Mircea (1956), "Foreign relations", în Alexandru Cretzianu (ed.), Captive Rumania. A decade of Soviet rule, New York, Praeger, 1956. Ivan, Ruxandra (2009), "Între internaționalismul proletar și național-comunismul autarhic. Politica externă sub regimul comunist", în Ivan, Ruxandra, (coord.), "Transformarea socialistă". Politici ale regimului comunist între ideologie și administrație, Iași, Editura Polirom. În sprijinul activității politico-educative din cadrul gărzilor patriotice (1986), București, Secția de asigurare tehnico-economică a presei și publicațiilor Ministerului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Europa de Est și multe regiuni din America de Nord. Un alt factor care a determinat dezvoltarea inegală a comunităților țărănești este cel al accesului țăranilor la piață. Acest fapt generează două tipuri de probleme. Pe de o parte, gospodăriile trebuiau să depășească regimul autarhic, urmărind obținerea unui surplus productiv ce urma să fie valorificat pe piață. În al doilea rând, În condițiile existenței acestui surplus, apare necesitatea existenței unei piețe de desfacere. Făcând distincție Între feudalismul de tip est-european și cel vest-european, autorul trasează
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cea a societăților agrare în care se suprapun, fără vreun contact, elitele compozite și masele de țărani ignorante și fracționate la infinit. Din punctul său de vedere, imensul contrast cultural dintre cele două straturi sociale, consolidează dominația elitelor asupra grupurilor autarhice, incapabile de a concepe o solidaritate ce le-ar fi permis să scuture jugul ce apăsa asupra lor. În astfel de societăți, baza puterii o constituia distanța socială de neînlăturat, această inegalitate absolută. În plus, Gellner consideră că acest sistem
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
facto, o naționalizare În bloc. Mai ales În Europa Centrală și de Est, naziștii au preluat averi private substanțiale și numeroase instituții financiare pentru a susține economia de război. Ceea ce nu Însemna Întotdeauna o ruptură cu trecutul. După 1931, tendința autarhică dezastruoasă din regiune s-a manifestat printr-un intervenționism masiv; În Polonia, Ungaria și România, sectorul de stat s-a extins considerabil În perioada imediat antebelică și În primii ani de război, ca măsură preventivă Împotriva penetrării economice germane. În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
economice germane. În altele, precum Cehoslovacia, proprietatea și afacerile fuseseră preponderent private Înainte de război. Unele țări și regiuni aveau un comerț dezvoltat, altele semănau cu părți din Uniunea Sovietică. Mai toate suferiseră serios de pe urma Marii Crize și a măsurilor protecționiste autarhice adoptate pentru combaterea ei, dar, cum am văzut, anumite sectoare industriale - În special În Ungaria și Slovacia - au Înflorit În anii ’40 de pe urma investițiilor germane În producția de război. Ignorând această diversitate, comuniștii au trecut rapid la uniformizarea economică a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1943 nu putea ascunde complicitatea multor intelectuali italieni de-a lungul celor douăzeci de ani de stăpânire. Ultranaționalismul lui Mussolini viza, printre altele, cultura și influența străină, iar fascismul favorizase În mod scandalos intelectualii „naționali”, aplicând artelor și literaturii politici autarhice de protecție și substituție similare cu cele impuse Împotriva unor produse străine mult mai banale. Inevitabil, mulți intelectuali francezi (mai ales cei tineri) acceptaseră sprijin și subvenții de la statul fascist; alternativa era tăcerea sau exilul. Însuși Elio Vittorini câștigase premii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
centrat pe „lege și ordine” ofereau un climat prielnic capitalului străin. La Început, junta avea chiar o susținere largă În regiunile rurale din care proveneau membrii ei, mai ales după ce În 1968 a prescris toate datoriile țăranilor 4. Dar instinctele autarhice ale coloneilor au favorizat Întoarcerea la vechile obiceiuri naționale de substituție generală a importurilor: producția inferioară a agenților economici locali ineficienți era protejată Împotriva competiției străine. Grecii din clasa de mijloc urbană, care inițial răsuflaseră ușurați când se Încheiase cearta
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de aproape Însă, Spania (sau cel puțin nordul țării și marile orașe) se schimba rapid. Franco era un dictator rigid și cu adevărat reacționar, dar, spre deosebire de vecinul său Salazar, era realist În privința economiei. În 1959, Spania a renunțat la practicile autarhice din ultimele două decenii și, la propunerea unui grup de preoți din ordinul Opus Dei, a adoptat un Plan de Stabilizare Națională menit să stopeze inflația masivă din țară, favorizând comerțul și investițiile. Inițial, Planul a avut un impact economic
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cea a Uniunii Sovietice. Pentru ca țara să ia calea socialismului În 1982, ar fi fost necesar nu doar controlul valutar, ci o gamă Întreagă de măsuri care ar fi izolat Franța de partenerii ei comerciali, punând economia Într-o situație autarhică. Să retragi Franța de pe piețele financiare internaționale nu era pe atunci o grozăvie inimaginabilă, așa cum ar fi astăzi: În 1977, compania IBM avea o capitalizare de piață de două ori mai mare decât toată Bursa pariziană. Mai important era faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
decizie se temeau de consecințele sociale ale unui asemenea gest și au preferat să se Îndatoreze și mai mult. La fel ca În perioada interbelică, statele mici și fragile din estul Europei Împrumutau capital occidental pentru a-și finanța economiile autarhice și a evita alegerile dificile. Miklós Németh, ultimul prim-ministru comunist al Ungariei, a recunoscut acest lucru câțiva ani mai târziu. Împrumutul de un miliard de mărci germane acordat de Bonn În octombrie 1987 și prezentat de politicienii vest-germani drept
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
adăpost de costurile politice ale situației instituind măsuri de protecție - În cazul de față, legi care limitau dreptul de proprietate al străinilor asupra terenurilor și companiilor. Etichetate oarecum pe nedrept drept „naționaliste” de criticii din străinătate, aceste eforturi cu caracter autarhic nu au avut, după cum era de așteptat, rezultatele scontate: descurajând investițiile străine și perturbând piața internă, ele au făcut procesul de privatizare chiar mai vulnerabil la corupție 16. Pentru fiecare oligarh rus cu proprietăți la Londra și Cannes sau fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX se prezenta ca un spațiu de tranziție de la vechea ordine patriarhală la ordinea capitalist-mercantilistă și începuturile capitalismului financiar, sărind peste faza liberalismului. Schimbările de natură mercantilistă au făcut breșe în societatea autarhică, după cum am văzut mai sus, cu tot cortegiul de efecte sociale, economice, psihologice neanticipate și nedezirabile ale tăvălugului transformărilor: dislocarea unor structuri patriarhale, ruinarea industriei casnice țărănești, decăderea meseriașilor urbani, al doilea servaj (neoiobăgia), politicianismul, pseudocultura etc. Era timpul unor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
relațional tip bridging se dezvoltă mai ales la vârful ierarhiilor educaționale și de avere al societății. O pondere mică a acestei pături și predominanța capitalului social familial se asociază cu absența implicării active în viața comunității, cu dezvoltarea unor societăți autarhice (vezi Turner, 2000, pp. 100-101), închise, puternic segmentate, corupte. Capital social în România și în Europa: încrederea Regimurile comuniste din Europa nu au fost regimuri bazate pe legitimitatea alegerii libere a cetățenilor. Impuse prin forța armelor, partidele comuniste au avut
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociologică a europenizării ca efect al legii inexorabile a sincronizării. Pe aceeași baricadă s-a situat și Mihail Ralea, care a ridicat revista Viața Românească în jurul tripticului axiologic alcătuit din "raționalism, democrație, europenism" (cf. Ornea, 1996, p. 62). Împotriva autohtonismului autarhic propovăduit de adepții extremei de dreapta ca singura soluție de salvare a sufletului românesc de la damnarea sa istorică, același M. Ralea afirma în contra curentului: "Începând a fi buni europeni, vom sfârși a fi buni români. Românismul se învață prin europenism
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a discursului difuzat de literatura didactică interbelică rezidă în eforturile de europenizare a istoriei românilor. Aproape toate manualele publicate în anii dintre războaie conțin o declarație de intenții programatice în care se insistă asupra necesității de a ieși din înțelegerea autarhică a istoriei românilor, concomitent cu integrarea acesteia în istoria universală. Încă din 1928, N.A. Constantinescu declara în introducerea sa la Istoria Românilor că a "recurs mai des la comparația cu faptele și datele din istoria popoarelor vecine" (Constantinescu, 1928, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
inexorabilă a istoriei, Marx este în același timp și un prooroc al postnaționalismului. Națiunea este continuu săpată la temelii de forțele de producție care nu mai respectă barierele politice. Revoluția industrială, descătușând forțe nebănuite ale producției, angrenează piețele naționale, anterior autarhice, în cadrul sistemului economic mondial. Antinaționalismul principial este totuși temperat prin adăugarea unei componente inspirate de Realpolitik: ținând cont de starea de fact, a existenței cadrelor naționale, lupta proletariatului pentru acapararea puterii politice trebuie să ia notă de aceste realități. Tocmai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
concrete. Pierzându-și speranța într-o revoluție mondială a comunismului (spre deosebire de rivalul său L. Troțki), Stalin a enunțat teza "socialismului într-o singură țară" în 1924, în contextul eșecurilor revoluțiilor proletare în statele Europei centrale și apusene. Or această mișcare autarhică, de claustrare în cadrele propriului sistem socialist, a așezat dalele ce au purtat spre intensificarea naționalismului precipitat de invazia lui Hitler asupra URSS declanșată în 1941. Turnanta naționalistă în URSS a fost propulsată de demonetizarea simbolurilor marxist- leniniste de mobilizare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în straturile profunde ale conștiinței istorice românești, trei noi idei inter-relaționate s-au impus ca principii organizatoare ale memorie naționale post- comuniste: democrația ca principiu evaluativ, Europa ca noul cadru de referință (spațial, istoric, axiologic, civilizațional) în locul autohtonismului cu tendințe autarhice moștenit din național-comunism; anticomunismul, care a dus la configurarea unui panteon al disidenților ca substitut structural pentru panteonul proletar-partinic edificat de vechea ordine socio-politică. Democrația și societatea civilă. Memoria istorică românească s-a conturat începând de la mijlocul secolui al XIX
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]