1,230 matches
-
dialog cristologic prin care să combată probabil tezele lui Chiril din Cristos e unul, așadar începînd din 437-438. Mai tîrziu, după convocarea conciliului de la Calcedon, Nestorie s-ar fi lăsat convins de prieteni să scrie o nouă și mai amplă autoapărare: aceasta ar fi constituită din părțile a doua și a treia ale Cărții lui Heraclid, pe care Nestorie nu a reușit să le desăvîrșească. Compunerea acestei scrieri ne-ar ajuta să explicăm pierderea apologiei precedente, Tragedia, considerată de-acum puțin
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cele deja menționate, adresate lui Sergiu și lui Iulian din Halicarnassus. Unele scrisori s-au păstrat, tot în siriacă, în Istoria bisericească atribuită de obicei lui Zaharia Retorul (în realitate, acesta nu e decît unul din izvoarele operei); printre ele, autoapărarea adresată împăratului în ajunul întoarcerii la Constantinopol, după exil. Puține epistole s-au păstrat în coptă și în arabă. Catenariile ne-au restituit însă numeroase fragmente în greacă. Destinatarii și conținuturile scrisorilor sînt foarte diverse; ele constituie o sursă importantă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
determina comportamente negative. Insubordonarea se manifestă În ceea ce oamenii fac și nu În ceea ce ei cred. Cum să aplicăm această poruncă: Să ne concentrăm atenția asupra acțiunii dorite și nu asupra persoanei În cauză pentru a nu răscoli dorința de autoapărare. Trebuie să modificăm comportamentul și să lăsăm ca acesta să schimbe atitudinea. Dacă motivul este suficient de atrăgător, copiii sunt tentați să Încerce să-și schimbe comportamentul. Observând avantajele pe care le-au pierdut prin comportamentul precedent , Înțeleg că teama
COMPORTAMENTE DIFICILE, ATITUDINI NEPOTRIVITE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena ANDONE, Emanuel ANDONE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2187]
-
o pune În valoare, o mobilizează, educația. Ea este tendința ființei mele de a mă proiecta dincolo de lume și de limitele acesteia. Omul, ca ființă a naturii nu are aspirații transcendente. La el este dominant instinctul de conservare, cel de autoapărare, legat direct și imediat de ființarea mea ca individ. Dar, spre deosebire de transcendență, autoconservarea mă fixează aici. Ea nu este un act de aspirație proiectivă. Autoconservarea nu mă scoate din lume, ci mă ține În lume. Ca persoană, prin valorile moral-spirituale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de a se retrage din competiția sau cursa vieții. Este o atitudine de ieșire, o dorință de a se autoizola de lume, de evenimentele vieții, de a trăi În afara situațiilor de viață. Renunțarea este, În același timp, o atitudine de autoapărare, un refugiu prin care sunt evitate sau chiar complet eliminate orice fel de influențe sau Întâlniri cu situațiile și evenimentele vieții, considerate Într-o manieră globală ca fiind inacceptabile și care Închid persoana. Ratarea constă În pierderea de către persoană a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prin anularea cauzelor îmbolnăvirii și a efectelor acestora; - terapia homeopatică (similia similibus curantur), care caută să combată boala prin administrarea în cantitate infinitesimală a unor substanțe, cu efect similar cauzelor care au produs îmbolnăvirea, dar care, stimulând mecanismele biologice de autoapărare, duc la vindecare; d) recuperarea: domeniul ce reunește totalitatea acțiunilor de compensare a stărilor de deficiență/handicap postprocesual, restabilind echilibrul funcțional pierdut prin alte funcții sau mecanisme cu caracter și efect compensator; e) terapia educațională: reprezintă domeniul interdisciplinar care rezultă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pericole și amenințări. El este o relație utilă ce are ca efect punerea organismul în situația de alarmă și de apărare, trezirea atenției, stimularea evaluării și judecății, activarea capacității de decizie, mobilizând în felul acesta forțele fizice și psihice de autoapărare. În ceea ce privește cauzele stresului, majoritatea autorilor sunt de acord în a le recunoaște pe următoarele (L.T. Benjamin, J.R. Hopkins, J.R. Nation): - evenimentele psihotraumatizante; - evenimentele și greutățile vieții cotidiene; - conflictele; - frustrările, carențele emoționale, situațiile castratoare. Un rol deosebit de important se acordă conflictelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
adaptarea este extrem de dificilă, întrucât se face împotriva voinței persoanei respective; refuzul adaptării, mai exact al integrării sociale, este specific unor persoane care aparțin unor comunități închise (religioase, etnice, grupe marginale etc.); acestea sunt constituite pe baza unor atitudini de autoapărare față de pericole fantasmatice, și din aceste motive, refuzând adaptarea sau integrarea în grupurile majoritare, oamenii se simt protejați și în siguranță în afara acestora; dificultatea de integrare este incapacitatea unei persoane sau a unui grup de indivizi de a se adapta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
al „modelului personalității” educatorului, este reprezentat de „modelele de personalitate” ale elevilor. Copiii care alcătuiesc „grupul școlar” vin fiecare de acasă, din familiile lor de origine, cu un anumit „model familial” personal, unic, pe care au tendința, din considerente de „autoapărare”, ca factor securizant, să-l păstreze și chiar să-l impună celorlalți ca fiind „cel mai bun”. Aceste tendințe „egoist-narcisice” trebuie combătute, întrucât ele blochează socializarea și tensionează comunicarea și relațiile dintre elevi. Educatorul nu trebuie să „condamne” modelele familiale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la bază frustrări reale sau imaginare, legate de incapacitatea de a se integra în noul mediu social sau de a se pune de acord cu normele modelului socio-cultural. Inițial apare o atitudine de retragere sau de rezervă, ca formă de autoapărare, ce se va transforma treptat într-o situație de izolare socială, închidere în sine protectoare la început, ulterior patologică, care poate genera în timp sentimentul de persecuție/urmărire/ostilitate din partea majorității. Se notează în plus prezența unei stări de tensiune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
între cele două personaje centrale e sugerată o anume consubstanțialitate. Cu toată simpatia manifestată pentru Serafim ca exponent al naivității, V. îi prezintă și limitele, după cum cu toată repulsia față de Anghel, exponent al pragmatismului, nu îi ignoră mândria, spiritul de autoapărare. Textul e de un simbolism puternic nu numai prin analogia între destinul animalului și cel al lui Serafim Ponoară, dar și prin sugestia involuției de la zimbrul măreț, mit și simbol în stema țării, până la dobitocul târât de funie de ultimul
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
orașe și o serie de industrii precum cea a celulozei și a hârtiei ori industria agroalimentară. Poluarea organică are un mecanism propriu de producere: deversate în apă, materiile organice sunt consumate ori degradate de către bacterii, având loc un proces de ”autoapărare’’. Dar aceste bacterii au nevoie de oxigen. Așa că, o cantitate însemnată de materii organice care trebuie degradate favorizează înmulțirea bacteriilor și, în consecință, un masiv consum de oxigen care determină, la rândul său, moartea peștilor și a altor viețuitoare acvatice
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
diagnosticul clinic de „tulburare de stres posttraumatic” (în engleză, Post-Traumatic Stress Disorder sau, prescurtat, PTSD). Pe de altă parte, oficializarea vieții private și monitorizarea permanentă au contribuit la abandonarea dorinței de afirmare a propriei personalități și dezvoltarea diverselor mecanisme de autoapărare. Din perspectivă clinică, strategiile de evitare reprezintă tehnici mentale, emoționale și comportamentale prin care persoana evită gândurile, persoanele, locurile și situațiile ce s-au asociat în trecut trăirii unor traume. Aceste strategii se traduc pe plan social în dificultatea de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
profund, că ne-a paralizat? D.G.: Se crede, de regulă, că banii conduc lumea - eu cred că frica este regina absolută. Dacă intri în panică, arunci cu banii pe fereastră. Frica neprecizată poate fi și anticamera psihozei, iar reacția de autoapărare obișnuită este „renegarea realității”, mai ales atunci când nu poți combate cauza ei sau orgoliul te împiedică să te duci la psihiatru. Declanșarea fricii este o reacție instinctuală de conservare, poate apărea în orice moment când existența este periclitată concret sau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
s-au născut, s-au dezvoltat, s-au apărat împotriva forțelor distructive și/sau revoluționare, dar nu au fost niciodată suficient de puternice pentru a se conserva indefinit. La un moment dat, forțele schimbării au reușit să învingă mecanismele de autoapărare ale organizării existente, impunând schimbări structurale. În societatea actuală, mecanismele de control social, de integrare a factorilor perturbatori s-au dezvoltat, devenind deosebit de eficiente. Și aceasta, în mod special, din cauza utilizării masive a științei. Apare, în aceste condiții, o nouă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
consacrării unui sine care își conservă liniștea odată cu ignorarea, măcar aparentă, a unei mari părți dintre cele care se întâmplă în jur. Pentru evitarea competiției dintre indivizi, în virtutea unei inadaptări la schimbări prea rapide sau prea numeroase, ca efect al autoapărării, unii indivizi se retrag în propriul univers departe de lumea dezlănțuită. Migrează de la oraș la sat, se pensionează de timpuriu, își cultivă propria grădină sau gospodărie de subzistență, nu participă la evenimente sociale sau politice, citesc literatură clasică, nu deschid
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
către teoreticienii-activiști ai unei globalizări alternative (altermondialisme) între noul mileniu, în vehementă opoziție față de globalizarea „neoliberală”, noul „stadiu cel mai înalt și ultim al capitalismului”. E vorba, așa cum sugeram mai sus, de o dinamică tipică - de la inovație la dogmatism și autoapărare agresivă -, pe care postmoderniștii înșiși o divulgă atunci când analizează toate curentele, modele, stilurile și paradigmele. Ei ar fi singura excepție de la regula de fier a „măririi și decăderii”: deconstrucția este astfel un punct terminus, un apogeu. Astfel, paradoxal, deconstrucția nu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
este o datorie absolută, necondiționată. Atunci când încuviințează pedeapsa capitală pentru anumiți criminali, Kant concede că datoria de a apăra viața semenilor și interdicția de a ucide admite excepții. O altă excepție de la această îndatorire este aprobarea morală a războiului de autoapărare. Iar în Lecțiile despre etică, ținute între anii 1775-1780, care au fost publicate după moartea profesorului, pe baza notelor câtorva dintre studenții săi, el recunoștea că interdicția minciunii nu este una necondiționată. Kant admitea că există situații în care minciuna
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
vom putea chiar ucide din datorie. Kant însuși a admis excepții în cazul imperativului „Să nu ucizi!” atunci când a afirmat că o persoană supusă agresiunii poate recurge la mijloace extreme pentru a se apăra și atunci când a aprobat războiul de autoapărare. Kant nu putea să nu distingă ființele care urmează întotdeauna glasul rațiunii de oameni, ca ființe reale. Dimpotrivă, el a subliniat în mod consecvent distanța care le separă. Sensul profund al caracterizării criteriului suprem al moralității drept unul formal se
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sa demnitate, respingând încercarea răufăcătorului de a face din el o unealtă a răului. Tocmai pe această linie își desfășoară Vuillemin argumentația împotriva condamnării morale necondiționate a minciunii. El afirmă că dreptul la insurecție împotriva unei guvernări opresive, dreptul la autoapărare în fața agresiunii și dreptul de a minți în situații excepționale au aceeași structură logică. În toate aceste cazuri, survine un conflict între două obligații morale, un conflict care va putea fi arbitrat de imperativul categoric. În cele trei cazuri amintite
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
nonguvernamentale. ● Organizarea de întâlniri în cadrul organizațiilor de femei cu personalul poliției, pentru prezentarea reglementărilor legale la care pot apela femeile victime. ● Instituirea unui birou specializat în cadrul poliției pentru consilierea victimelor, oferind totodată consultanță și sugestii cu privire la protecție și metodele de autoapărare, cât și la instrumentele civile și penale la care se poate apela pentru soluționarea situațiilor în care sunt implicate. ● Abordarea problemei violenței domestice în cadrul unor întâlniri cu grupuri de elevi, îndeosebi la nivelul învățământului liceal. ● Colaborarea cu autoritățile locale și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
existențială, legată de propriul lor viitor profesional. Decizia „modernizatoare” a puterii comuniste, care căuta să provoace o mobilitate a cadrelor conducătoare din Întreprinderi, preluând ideea Solidarității de a se organiza concursuri pentru posturile de direcțiune, a declanșat un reflex de autoapărare la toate cadrele. Astfel, incertitudinii verdictului concursului, unde puteau interveni criterii meritocratice, dar și presiuni sindicale, ei i-au preferat o Încercare de a-și mări șansele prin crearea unui edificiu juridic privat și independent, unde nu trebuiau să dea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
înfăptuitor al revoluției culturale. (...) Un loc de seamă îl ocupă în articolele scrise de Traian Șelmaru în anii 1946-1947 lupta împotriva «criziștilor». (...) În a doua categorie amintită pot fi încadrate articolele și studiile Să smulgem din noi înșine pozițiile de autoapărare ale capitalismului, Negura (vol. I) de Eusebiu Camilar, Minerii de M. Davidoglu, Mitrea Cocor de Mihail Sadoveanu, Între viață și creație, Caragiale, scriitor al poporului și Să luptăm pentru o critică de artă principială, pătrunsă de spirit de partid. Este
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
În cel al opozanților lor, care i-au susținut ducându-se la Bruxelles, cred că România nu trebuie tratată complet diferit de alte țări din Europa de Răsărit. Există partide de natură antieuropeană și antiamericană și acolo. Există așa-numita „Autoapărare” din Polonia, care a ajuns să aibă, dacă nu mă Înșel, În jur de 20% din voturi. Ea e condusă de domnul Lepper, un fel de Ristea Priboi, care a avut de-a face cu generalul Moczar și serviciile secrete
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
principiul limitării utilizării forței În rezolvarea diferendelor internaționale. Totuși, indirect, admite existența unor situații legitime de utilizare a forței, și anume cele În care aceasta este compatibilă cu scopurile organizației (art. 2, 43-44). Acestea sunt În primul rând cazurile de autoapărare, dar și orice alte situații considerate de Consiliul de Securitate al ONU ca fiind amenințări la adresa păcii și securității internaționale 1. Pe baza acestui argument, Consiliul de Securitate al ONU permite trimiterea În zone de conflict de trupe pentru menținerea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]