18,017 matches
-
mult decît ceea ce Mihaela Cristea numise "o aleasă prietenie". O confesiune a Henriettei Y. Stahl, făcută cu puțin înaintea morții, avea să apară abia în 1996 (Mihaela Cristea, Despre realitatea iluziei. De vorbă cu Henriette Yvonne Stahl, Minerva, București, 1996). Autoarea Voicăi povestește acolo amănunte despre împrejurările în care l-a cunoscut pe Panait Istrati: "Întîlnirea mea cu Panait Istrati a fost dramatică. După o lipsă de ani de zile (...) de cum a venit în țară, Panait Istrati a întîmpinat greutăți «administrative
O relație puțin cunoscută by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14285_a_15610]
-
particulară a subiectului pentru noi, românii, și totodată una din probele pe care abordarea acestuia o implică pentru "viziunea totalității" la care aspiră postmodernismul. Prăbușirea Cortinei de Fier, reunificările ce i-au succedat, fluidizarea circulației bunurilor materiale și spirituale, susține autoarea, cu sprijinul unei parafrazări a unui titlu blagian, "au lărgit zarea fiecărei culturi din lumea pînă ieri divizată, iar prima etapă către «cultura planetară» este identificarea locului națiunilor în contextul globalizării". Numai că procesul unei atari integrări care să respecte
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
fost propusă încă în anii '50 de către T. S. Eliot, pe urmele unui proiect din secolul al XIX-lea, al lui Matthew Arnold. Situația se complică prin amestecul unei mentalități de putere. Anumiți intelectuali apuseni, nu se sfiește a sublinia autoarea noastră, împărtășesc încă porniri autoritariste ("travestiuri medievale"), care le forjează o mască de "stăpîn", în opoziție cu "ucenicul vrăjitor" din Răsărit, care le subtilizează uneltele și le pune în primejdie edificiul socio-cultural. Fenomenul negativ cel mai grav din sfera non-occidentală
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
autosupralicitare. Răspunsul e schițat într-un spirit de bun simț. O cale a "occidentalizării" intelectualului român ar fi cea a exploatării tradiției. Comparatiștii ar putea insista pe relevarea sincronizării discursului răsăritean cu cel apusean din perioada Renașterii și a Barocului (autoarea invocă "splendidul baroc polonez"). Incontestabil, însă nu suficient, cu atît mai mult cu cît ne aflăm sub cota interesului pe care-l provoacă țări precum Polonia, Cehia, sau Ungaria, aflate mereu în orbita culturii central-continentale și a ecleziei catolice ori
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
care-l provoacă țări precum Polonia, Cehia, sau Ungaria, aflate mereu în orbita culturii central-continentale și a ecleziei catolice ori protestante. Cu precădere, socotim că am putea intra în Occident prin performanțele teoriei literare, deoarece, la ora actuală, ne reamintește autoarea, teoriile au înlocuit, în bună măsură, operele de ficțiune ca obiect de studiu. E bine, e rău? În fond, poate că se permeabilizează granița dintre comentariu și literatură, cel dintîi asumîndu-și degajarea speculației și a ținutei estetice, a doua asumîndu-și
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
excepțională, nu cred că se poate vorbi de literatură. Iar publicarea unor astfel de documente este cvasi-frauduloasă. Din această perspectivă privite lucrurile, jurnalul Marianei Șora nu pune nici un fel de probleme de situare. Este în mod cert un produs literar. Autoarea l-a publicat cu bună știință. Mai mult decît atît, înainte de apariția în volum, notațiile au fost publicate, pe măsură ce au fost scrise, într-o revistă literară. Conștientă de caracterul public al însemnărilor sale autoarea vorbește deschis despre problemele pe care
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
în mod cert un produs literar. Autoarea l-a publicat cu bună știință. Mai mult decît atît, înainte de apariția în volum, notațiile au fost publicate, pe măsură ce au fost scrise, într-o revistă literară. Conștientă de caracterul public al însemnărilor sale autoarea vorbește deschis despre problemele pe care le pune redactarea unei astfel de scrieri: "Atîta vreme cît nu bănuiești că se dă publicitate elanurilor, ideilor, emoțiilor, poți vorbi ca în confesional sau ca la psihanaliză. Cînd știi că te va citi
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
multă lume, e bine să păstrezi un ton mai detașat, așa cum te-ai adresa unui prieten cînd nu-l iei tocmai drept duhovnic" (p. 114). Sîntem, de aceea, în fața a ceea ce s-ar putea numi un "jurnal benign", prin intermediul căruia autoarea nu urmărește să plătească polițe sau să facă cine știe ce dezvăluiri incendiare. Mai mult, fiind vorba despre însemnări relativ recente (perioada 1997-2001) - ceea ce elimină a priori speranța unor mari revelații istorice -, devine limpede că interesul acestei scrieri trebuie căutat exclusiv la
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
o constituie notațiile din solitudinea müncheneză. Scrise de cele mai multe ori într-o stare vizibil depresivă, însemnările din această categorie se rotesc obsedant în jurul unor teme dramatice: singurătatea, bătrînețea, moartea, rolul hazardului în viață, ratarea, dispariția prietenilor, decadența culturii, eșecul existențial. Autoarea are sentimentul apartenenței la o lume dispărută (pe care o reface periodic, la capătul unor experiențe proustiene prilejuite de revederea unor filme de demult sau de apariția în vis a unor chipuri trecute de mult în neființă), în vreme ce lumea de
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
iubi în continuare, expunîndu-ne rîsetelor și apoi uitării, a căror victimă devine cu timpul ea însăși" (p. 243). Fugit irreparabile tempus! Chiar dacă perioada războiului și cea care i-a succedat în România sînt cunoscute ca epoci de maximă oroare, pentru autoarea octogenară de azi, care își trăiește depresiile în asurzitoarea liniște a apartamentului din München, ele reprezintă un soi de "acasă" din punct de vedere temporal. Pentru că atunci se afla la vîrsta speranțelor, a marilor opțiuni, cînd viața se afla în
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
apartamentului din München, ele reprezintă un soi de "acasă" din punct de vedere temporal. Pentru că atunci se afla la vîrsta speranțelor, a marilor opțiuni, cînd viața se afla în față cu toate promisiunile ei. Iar evocarea acestor perioade îi prilejuiește autoarei cîteva considerații amare despre trecerea omului prin vremi. Ele sînt un veritabil document existențial, dar și o probă de talent scriitoricesc: "Viața noastră adevărată, cea care a trecut, n-a fost numai marcată de război, hitlerism, comunism și irespirabile atmosfere
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
lumea e alta, oamenii sînt alții - pînă și biologic, găsesc" (p. 240). Există în acest "roman" al singurătății pagini superbe de cea mai pură literatură. De mare sensibilitate artistică și forță literară este sublimul episod al complicității întru singurătate a autoarei cu un păianjen descoperit pe balconul apartamentului bavarez: "... de mai multe zile mi-am descoperit locatarul de pe balcon. E «un păianjen ca un neg& lucru a scriitoarei. A doua categorie de însemnări o constituie relatarea vacanțelor petrecute în țară (și
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
mulțime de la tîrgurile de carte și reuniunile de la Neptun ale scriitorilor de limba română, interviurile pentru reviste culturale și posturi de televiziune, drumețiile istovitoare dar plăcute de la Brașov și Băile Herculane. Dacă toamna și iarna petrecute la München reprezintă pentru autoare timpul mărturisirii, verile petrecute alături de Mihai Șora în România (dar și în Franța, Germania, Olanda sau Ungaria) devin timpul trăirii. Inconveniențele vîrstei dispar, depresiile se dau în lături, iar jurnalista (în accepțiunea lui I.D. Sîrbu, preluată cu umor de Mariana
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
devin timpul trăirii. Inconveniențele vîrstei dispar, depresiile se dau în lături, iar jurnalista (în accepțiunea lui I.D. Sîrbu, preluată cu umor de Mariana Șora) este cuprinsă de ceea ce s-ar putea numi "la joie de vivre". La sfîrșitul actualului volum autoarea a anunțat că renunță la acest tip de jurnal (pentru marele public), preferînd să-și drămuiască forțele pentru studiile științifice începute și pentru scrierea unor însemnări destinate exclusiv membrilor familiei. Prin publicarea jurnalului său, Mariana Șora face un gest similar
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
Cătălin Constantin În pragul lumii albe: o carte interesantă despre primul dintre riturile de trecere, despre obiceiurile și credințele românilor legate de naștere. Autoarea, Narcisa Alexandra Știucă, este cercetător la Centrul Național de Conservare a Tradiției și Creației Populare. Un statut vizibil în studiu prin faptul că cititorul are la dispoziție date de teren extrem de recente, culese de autoare între anii 1993 - 1999. E
Dincolo de primul prag by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15018_a_16343]
-
credințele românilor legate de naștere. Autoarea, Narcisa Alexandra Știucă, este cercetător la Centrul Național de Conservare a Tradiției și Creației Populare. Un statut vizibil în studiu prin faptul că cititorul are la dispoziție date de teren extrem de recente, culese de autoare între anii 1993 - 1999. E unul dintre principalele merite ale acestei cărți, pentru că studiile românești de specialitate sînt în principiu tentate să acorde atenție mai degrabă informațiilor vechi, în detrimentul informațiilor actuale, considerate - urmare a unei prejudecăți cu viață lungă - mai
Dincolo de primul prag by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15018_a_16343]
-
pentru comunitatea de tip tradițional. Demersul e unul cu ample deschideri, iar miza una teoretică. Deși constată în bogăția datelor pe care le are la dispoziție premisele unei reconstituiri complete și complexe a ansamblului ritualic și ceremonial prilejuit de naștere, autoarea mărturisește de la bun început intenția de a ocoli o imagine-invariantă a obiceiurilor legate de momentul nașterii, sugerînd caracterul în ultimă instanță utopic și superflu al unei încercări de acest fel. Punctul de pornire al studiului e teoria lui Ernst Cassirer
Dincolo de primul prag by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15018_a_16343]
-
rămîne în subtext teoria despre trecere, comentată în carte, a lui Arnold van Gennep. Gesturi, imagini, cuvinte, obiecte - iată arsenalul pe care comunitatea tradițională îl pune în joc atuci cînd un copil vine pe lume. Toate, cu atenție analizate de autoare și înfățișate cititorului cu abilitate și evidentă pasiune pentru subiectul abordat. Urmînd sugestiile lui Mihai Pop, obiceiurile sînt privite ca acte de comunicare, după model lingvistic, iar descrierea manifestărilor cutumiare prilejuite de naștere, căreia autoarea îi dedică un întreg capitol
Dincolo de primul prag by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15018_a_16343]
-
Toate, cu atenție analizate de autoare și înfățișate cititorului cu abilitate și evidentă pasiune pentru subiectul abordat. Urmînd sugestiile lui Mihai Pop, obiceiurile sînt privite ca acte de comunicare, după model lingvistic, iar descrierea manifestărilor cutumiare prilejuite de naștere, căreia autoarea îi dedică un întreg capitol, e, din acest punct de vedere, cît se poate de tentantă. O piesă de greutate a cărții e ultimul capitol și mai ales secțiunea finală, care se oprește asupra unui gen interesant și puțin cercetat
Dincolo de primul prag by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15018_a_16343]
-
naștere. Pitorești și expresive, așa că lectura lor merită atenție sporită. Analiza e una convingătoare, ce îmbină farmecul arhaic al culturii tradiționale cu o pătrunzătoare înțelegere a teoriilor antropologice asupra sacrului. E interesant studiul Narcisei Alexandra Știucă prin felul în care autoarea reușește să îmbine observația și analiza etnologică cu cea antropologică. O reușită a lucrării, pentru că în acest fel subiectul abordat e pus în lumină dintr-o perspectivă proaspătă, ce aliază interpretări mai vechi cu analize recente și în principiu nu
Dincolo de primul prag by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15018_a_16343]
-
mari zîmbește-le cu măsura/ folosește-te de legi/ ele sînt necesare că mîna stăpînului/ pentru cîine că vivandierele/ pentru soldat/ cînd ești îndrăgostit/ da bani cerșetorilor" (învățăturile lui șam către fiul său benedict). Mai putem constată și alte deșchideri ale autoarei către realul cotidian, practicate în chiar materia absurdului care devine familiar, "decade" într-o coabitare cu ordinea habituala a lucrurilor. Se complace în nămolul "prozei". De fapt, intervine o dezumflare a absurdului (serios în esență să), înțepat de acele ironiei
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
pregătește ceva! Într-adevăr, dna Petreu vine acum cu observații foarte amănunțite și precise despre carte, unele compromițătopare, altele doar alarmante. Cu un singur lucru nu ne împăcăm din studiul întreprins de dna Petreu: cu introducerea intitulată Nota de plată. Autoarea studiului este cea mai bine situată dintre istoricii actuali ai ideilor de la noi ca să știe că "nota de plată" nu e atît de încărcată pe cît pare, că specialiștii români n-au tăcut asupra păcatelor de tinerețe ale celor doi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
străinii care s-au ocupat de noi și anume că dominanta ideologică în România interbelică n-a fost dată de fascismul intelectual. Să trecem! Mai multe lucruri juste remarcă dna Petreu în Uitarea fascismului. Cel mai important e acela că autoarea cărții n-a consultat în mod nemijlocit sursele, luînd de la alții, cu greșeli cu tot, informația. Sub raport științific, această metodă de a acorda credit surselor de a doua mînă este de neiertat. A doua remarcă privește puzderia de erori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
recomandările pentru trimiterea în domiciliu obligatoriu și o serie de informări, extrem de interesante, privind mișcările din campusul universitar timișorean (selectate de Teodor Stanca, participant la evenimente) constituie partea cea mai importantă a volumului Ioanei Boca. Sintezei pe care o face autoarea (privind schimbările de orientare politică aduse de Raportul Hrușciov, încercările de liberalizare din Polonia și Ungaria, manifestările populare de la Poznán și Budapesta și reacțiile românești, oficiale și neoficiale, față de acestea) îi lipsește unitatea, o logică internă de ordonare a faptelor
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
publicat pentru prima dată la Editura Științifică în 1997, epuizat repede și retipărit în 2001 la Editura Nemira. Această nouă ediție, impresionantă încă de la prima vedere prin cele peste 500 de pagini ale sale, ne prilejuiește cîteva reflecții. Colectivul de autoare - toate membre ale Catedrei de limba română a Facultății de Litere (București) și anume Angela Bidu-Vrănceanu, Cristina Călărașu, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaș, Gabriela Pană Dindelegan - a rămas același și s-a dovedit a fi format o echipă; aceasta explică omogenitatea
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]