2,756 matches
-
neobișnuit subiectul acestei ultime cărți a lui John Fowles în românește, cu un titlu deconcertant la prima vedere: Copacul. Tematic, textul se include în mai vechiul, dar tot mai clamatul etos al rupturii și separării omului de natură. Alura pronunțat autobiografica a cărții devine rapid pretext pentru un veritabil discurs eseistic ce, ca orice studiu ce se respectă, isi conține ipoteză, demonstrația și concluzia. Prima parte, cea mai "literară", conține și principalele trăsături ale celor două "lumi" separate, într-o serie
Nostalgia unei mai vechi relatii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17641_a_18966]
-
care o scurtă prezentare a tratării literare și picturale a naturii, de la demonizarea pînă la îmblînzirea să, ajungîndu-se pînă la afirmații precum "consider copacii, pădurea drept cea mai bună analogie pentru proza de ficțiune". Deși interesant, acest amestec de ficțiune autobiografica și eseu, totul într-o scriitura de un profesionalism impecabil, ce evita elegant orice extremă stilistica sau teoretică, nu-mi pot ascunde sentimentul de parțială dezamăgire în privința acestei cărți. Filonul romantic al temei, existențialismul soft al denunțării îndepărtării artei de
Nostalgia unei mai vechi relatii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17641_a_18966]
-
printre vizitatori. Mack, șeful menajeriei de la mall, care îl numește un moment dat „Picasso”, îi dă mereu artistului un singur creion, așa că Ivan desenează într-o singură culoare - cum avusese și Picasso perioada albastră. E clar că vorbim de romanul autobiografic al unui artist. Prietenia lui Ivan cu fiica îngrijitorului, Julia, îl face să înțeleagă deosebirea între arta lui utilitaristă (sau utilă, căci mai și mânca, la o adică, un creion) și desenele imaginate: „desenele ei par fragmente desprinse din vise
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]
-
multe altele. În anumite situații, cenzorii au dat dovadă de „împăciuitorism”, manifestând lipsă de exigență față de personalități culturale recunoscute, precum Tudor Vianu, justificând concesia cu ideea că „partidul nostru intenționează să atragă vechea intelectualitate” (p.184). E vorba de „fragmentele autobiografice”, probabil un text exclus din cel apărut în Jurnal (1961). Zestrea textelor sau versiunilor necunoscute ale multor scrieri citate în documentele cenzurii din această perioadă este mult mai mare și o posibilă explorare a dosarelor menționate ar putea duce la
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
Muguraș Constantinescu Terminată în iunie 2013 și apărută în februarie 2014, la Editura Seuil, ca și toate celelalte volume ale autorului, cartea intitulată derutant Epilogue a lui Gérard Genette se vrea a fi continuarea și sfîrșitul seriei autobiografice „zgîlțîită și dezordonată”, cum o socotește autorul, numită Barbadrac. Triada cu acest nume jucăuș, născocit pentru a desemna o poșetă-sacoșă foarte încăpătoare, organizată sub forma unui dicționar personal, à la Montaigne, curprinde volumele Barbadrac, Codicille și Apostille. Suită cu accente
Gérard Genette și jocul de-a epilogul by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2492_a_3817]
-
zgîlțîită și dezordonată”, cum o socotește autorul, numită Barbadrac. Triada cu acest nume jucăuș, născocit pentru a desemna o poșetă-sacoșă foarte încăpătoare, organizată sub forma unui dicționar personal, à la Montaigne, curprinde volumele Barbadrac, Codicille și Apostille. Suită cu accente autobiografice, scrisă de cel care ne-a impresionat și convins, timp de decenii, cu rigoarea clasificărilor și taxinomiilor din Figuri, ea dezvăluie un Genette pe alocuri elegiac, adeseori ironic și autorionic, fin observator al comediei umane, care îl amuză și interesează
Gérard Genette și jocul de-a epilogul by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2492_a_3817]
-
Chopin, Truffaut, Mozart, Hugo, Wayne Shorter, Curtis Fuller, La Bruyère, Nadeau, Barthes, Verdi, Henri Salvador, Clauswitz, Dickens, Joyce, Malraux, Michel Berger, Rousseau, Raymond Queneau etc. - ne conduce la ideea că Epilogul genettian se referă nu doar la ultimele trei volume autobiografice ci la toate cărțile anterioare ale autorului de la Figuri la Opera artei, trecînd prin Praguri, Ficțiune și dicțiune sau Metalepsă. Altfel spus, el îi vizează în aceeași măsură pe „Gérard Genette” și pe „Fréderic Genette”, iar daca luăm în considerare
Gérard Genette și jocul de-a epilogul by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2492_a_3817]
-
rubrică „În gura leului”, trăgându-mă de mânecă și spunându-mi că lucrurile sunt grave, deoarece cu prostia și reaua intenție nu e de glumit... Am glumit destul... Ironia se adresează doar celor care o merită!” Așa că, proiectata mea carte autobiografică („Viața mea e un roman” așa consideră orice coafeză sentimentală și orice speculant incult care și-a cumpărat un scaun de parlamentar), se modifică. În 2004 o vedeam după cum urmează: "Avatarurile unui personaj cu gură mare roman în capitole pe
„ÎN GURA LEULUI” în trei volume şi al patrulea ca audiobook. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_72]
-
Polirom la recenta ediție a Bookfest. Pe bună dreptate, pentru că, după părerea mea, o carte de mărturisiri a unui autor de această talie este întotdeauna un eveniment. Anii romantici, carte de peste 400 de pagini, este de interes atât prin aspectul autobiografic, cât și prin valoarea documentară, în special cu referire la începutul anilor ‘90, la formarea Grupului pentru Dialog Social, la primii ani ai opoziției democratice, pe când autoarea era redactor-șef al revistei „22” - care sunt și „anii romantici”. Alcătuit din
Forța memoriei by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2426_a_3751]
-
preferând să meargă pe fluxul memoriei și să facă evocări ale unor persoane sau evenimente din trecut, pentru ca apoi să revină la prezent și iar apoi la alt episod din trecut. În mod evident, multe dintre episoade au un caracter autobiografic pronunțat, și aici vorbim de povestea debutului, a oamenilor care i-au ghidat primii pași în literatură (Nora Iuga, Sânziana Pop, Paul Goma), a anilor studenției, repartiția postului de redactor al Editurii Politice, prima slujbă, până la anii postrevoluționari, un grav
Forța memoriei by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2426_a_3751]
-
titlu biografic, începând cu parcursul său formator (în secvența „Scriitor în comunism”), continuând cu evocările lui Nichita Stănescu și Marin Preda, dar și cu aceea a redacției României literare, unde a lucrat ca tehnoredactor, și încheind volumul cu Patru povestiri autobiografice (publicate deja anterior, din câte știu). Amintirile lui Ștefan Agopian nu sunt numai pline de savoare - într-un fel în care numai el poate să o facă, într-un limbaj pe șleau, direct și colorat, în evocări adesea brutal de
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
refuză, de pildă, să fie „informatorul” lui George Ivașcu, în redacția României literare), așa cum, în copilărie, refuza instinctiv să aprobe furtișagurile de tot felul la care îl făcea părtaș mama sa - căreia îi dedică, de altfel, pagini necruțătoare în secvența autobiografică Scriitor în comunism. El nu se cruță, în fond, nici pe sine - așa cum n-o face cu cei evocați -, și nu se ferește să recunoască, adesea, că în purtarea lui - în cazul convocărilor scriitoricești, la USR, în redacția revistelor etc.
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
îi împrumut situații prin care nu a trecut niciodată și care îmi sunt cerute de fluxul scrisului. Îmi cere anumite situații care nu țin de biografia mea, pe care pur și simplu le inventez”. Expresiile ficționalității, ca și modelele pactului autobiografic rezumă un scenariu etic al unui exil care începe „de la 5 ani” „din cauza unui dictator și a ideologiei sale, s-a desăvârșit la 50 de ani, din cauza altui dictator și a unei ideologii aparent opuse”. Raportul dialectic dintre moarte, suferință
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
istoria Sovietelor); în al doilea, își povestește tale quale vacanța din 2004, în Sri Lanka, în timpul celebrului tsunami. Cea mai nouă carte semnată Emmanuel Carrère, Limonov (2011), speculează aceeași formulă literară, dar, de data aceasta, într-o direcție preponderent biografică, nu autobiografică. Recompensat cu prestigiosul Premiu Renaudot, dar și cu Prix des Prix, Prix de la langue française și Europese Literatuurprijs, volumul este biografia romanțată a lui Eduard Limonov. Cine este acest Limonov și de ce merită el atenția unuia dintre cei mai cunoscuți
„Adevărul“ despre Limonov by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2443_a_3768]
-
atâtea pe piață, este - am putea zice, riscând o definiție polemică a genului - un tip aparte de autoficțiune. Deoarece condiția esențială și obligatorie de existență a controversatului gen nu este nici identitatea nominală, nici jonglarea cu timpurile verbale (dinspre trecutul autobiografic înspre mai-mult-caprezentul autoficțional), nici măcar încremenirea într-un eu enunțiativ lipsit de nuanțe, ci problematizarea, explicită sau nu, a acestui raport delicat, imposibil de tranșat, între adevăr și ficțiune, între ceea ce există și ceea ce se scrie că există. Când Carrère promite
„Adevărul“ despre Limonov by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2443_a_3768]
-
Cum arata nostalgia celor care nu au plecat niciodată de acasă? Nu nostalgia emigratului, a înstrăinatului, ci dimpotrivă, cea a fiului, a celui care prin definitie aparține. Ne-o arată Ingmar Bergman, într-o emoționantă șaga de familie, cu nuanțe autobiografice și fabulos mitice totodată. Copil de duminică este și el un roman al pendularii între lumi, între prezent și viitor. Dar nu o carte a amintirii și a retrospecției, cît mai curînd invers, a anticipării și călătoriei în viitorul personal
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
pe niște întâmplări din copilăria lui Patzaichin și pe personaje din mitologia locală. Cartea ilustrează eroul în personajul lui Ivan Patzaichin, legendarul canoist român, multiplu campion olimpic și mondial, născut în Delta Dunării, în satul Mila 23. Date și analogii autobiografice se întrepătrund cu elemente din imaginarul colectiv dunărean. "Practic, am vâslit alături de Vaniușa, căutând pasărea Gamayun", a declarat ilustratorul Alex Talambă, citând personaje din carte, pe care a descris-o ca fiind despre "copilărie, natură, sănătate, voință și realizări". În
"Mila 23" - povestea lui Ivan Patzaichin în benzi desenate by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21605_a_22930]
-
să citească mai mult, decât să-și piardă timpul cu scrisul. Vacanța de vară o petrecea la Slatina, la bunicii materni. La un moment dat rămas corigent și repetent, perioadă pe care a descris-o cu mult haz, în romanul autobiografic Corigent la limba română. Revenit în București, s-a înscris la pensionul Brânză și Arghirescu, unde, pentru a recupera timpul pierdut, a promovat într-un singur an clasa a șasea și a șaptea. A primit diploma de bacalaureat, în anul
Enigme și controverse Maestrul simbolismului românesc Ion Minulescu. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
evada din universul familial, de "vivre sa vie" (excelentă raportarea la celebrul film al lui Godard). Dar, ceea ce în Summertime era doar un crochiu, aici, deja suntem în fața unui portret-pictat în tușe fine, dar ferme și întărit de multe elemente autobiografice. De altfel, filmul a fost declarat, în această iarnă, la Solothurn drept cel mai bun film elvețian al anului trecut, iar tânăra interpretă Karine Vanasse a obținut, la Festivalul Internațional al Filmului Francofon de la Namur - un binemeritat premiu de interpretare
Un week-end elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16689_a_18014]
-
durat o jumatate de secol. Lucian Blaga s-a născut la data de 9 mai 1895 în comuna Lăncram de lângă Albă Iulia într-o familie de slujitori ortodocși ai altarului. După cum avea să mărturisească în poezia „Autoportret” și în volumul autobiografic „Hronicul și cântecul vârstelor”, până la vârsta de patru ani a fost „mut că o lebădă”, neputând articulă nici un cuvânt. A urmat cursul primar la Scoala Germană din orașul Sebeș iar liceul în orașul de la poalele Tâmpei, unde s-a familiarizat
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
Blaga că nu este comunist, ci un european din stirpea intelectuală cea mai aleasă... Poziția lui Blaga față de comunism, este exprimată cu o forță inegalabila în așa zisul român postum.” Autorul serialului intitulat „Acasă la Blaga” se referă la românul autobiografic „Luntrea lui Caron” care reconstituie etapele dramaticului destin al lui Blaga ce a încercat să reziste refugiindu-se în lumea lui interioară, precum și suferințele pe care le-a îndurat poporul român sacrificat la masa tratativelor dintre reprezentanții puterilor învingătoare în
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
într-o galerie a dramelor provocate de imixiunea opiniei publice prin orice mijloace, sub toate pretextele: mediatizarea intimității. Lansată în modelling, eroina își va pierde identitatea, anihilată de mistificare. Din marea familie a candizilor universali face parte protagonistul filmului american autobiografic Aproape celebru al lui Cameron Crowe. Un adolescent fascinat de muzică pleacă pe urmele unei formații rock pentru a redacta un articol comandat de celebra revistă "Rolling Stone", care însă nu-i cunoaște vîrsta. Maturizat on road, eroul e martor
Toronto, ediția "de argint" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16704_a_18029]
-
sociale", de un schematism demonstrativ), - până la cineaști ai deceniului nouă - Pierre Salvadori (debut în 1993, cu Cible emouvante ) și Cédric Klapisch (debut în 1992 cu Rien du Tout ), - adepți ai unui cinema intimist, axat pe o problematică, adeseori, cu conotații autobiografice, mai liber ca structură narativă și cu o privire tandro-ireverențioasă asupra lumii. N-au lipsit nici cineaștii ultimilor ani, aflați la primul lor film de ficțiune și încercând să facă fie un cinema al notației cotidiene și al sensibilității feminine
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
film de lungmetraj semnat de francezo-belgiana, cu strămoși islandezi, regizoarea Solveig Anspach, autoare a sensibilului Haut les coeurs (1999) un film energic și pozitiv "feminist", unde privirea documentaristă salvează de melodramatism o ficțiune în care Anspach a introdus multe elemente autobiografice. Elemente autobiografice descoperi și în filmul (tot de debut) Comme un aimant (2000), semnat de faimosul raper francez Akhenaton (pe numele său adevărat Philippe Fragione, nepot de emigranți napolitani, îndrăgostit încă din copilărie de Egiptul antic - de unde și numele său
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
lungmetraj semnat de francezo-belgiana, cu strămoși islandezi, regizoarea Solveig Anspach, autoare a sensibilului Haut les coeurs (1999) un film energic și pozitiv "feminist", unde privirea documentaristă salvează de melodramatism o ficțiune în care Anspach a introdus multe elemente autobiografice. Elemente autobiografice descoperi și în filmul (tot de debut) Comme un aimant (2000), semnat de faimosul raper francez Akhenaton (pe numele său adevărat Philippe Fragione, nepot de emigranți napolitani, îndrăgostit încă din copilărie de Egiptul antic - de unde și numele său de raper
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]