501 matches
-
perioadă de timp. Principalele elemente incluse în consumul populației sunt: − cumpărările de mărfuri alimentare, nealimentare și servicii efectuate de menaje (exclusiv cumpărările de imobile, terenuri, unelte etc.); − produsele consumate de populație, în scopuri neproductive, din producția obținută în gospodăriile personale (autoconsumul gospodăriilor); − bunurile și serviciile obținute gratuit și cu preț redus 14. Pentru caracterizarea consumului este nevoie de un sistem de indicatori, fiecare având o anumită putere de cunoaștere și explorând aspecte de ordin cantitativ și calitativ ale consumului. Indicatorii consumului
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
a armoniilor poetice transcrise muzical într-un cadru vast de natură la Octav Smigelschi, pentru a nu pune la socoteală și portretele făcute diverșilor compozitori și muzicieni în cheia unei sensibilități simboliste care acordă combustiile creației cu intensitatea afectului și autoconsumul deplin. Sedus la rândul lui de mitul poetului orfic, Kimon Loghi (1873-1952) tratează tema într-un tablou intitulat Orfeu (ulei pe carton, 60 x 49 cm). Cântărețul din liră în semiprofil, cu lira în mână, stă rezemat de o piatră
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a copiilor, mai puțin pentru patroni și întreprinzătorii pe cont propriu. Venitul tatălui, cel puțin pentru categoriile agricultorilor și muncitorilor necalificați, pare să fie mai puțin relevant. Nu trebuie uitat, însă, că pentru agricultori majoritatea necesităților alimentare sînt satisfăcute prin autoconsum. Din perspectiva reușitei școlare, copiii ai căror tați sînt șomeri se încadrează în aceeași categorie. Categoria socio-profesională a tatălui nu pare a fi un predictor consistent al eșecului școlar, cu excepția, poate, a taților încadrați în categoria "ziler" al căror număr
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
practică. Astfel, sub aspect social, un astfel de impozit ar fi greu de personalizat și adaptat la situația fiecărui contribuabil. Sub aspect tehnic, apar probleme legate de aplicarea diferențiată și chiar exonerarea exportului, influențarea importului, sau regimul de tratare a autoconsumului. Sub aspectul regimului concurențial, acest tip de impozite ar favoriza formele de producție arhaice În defavoarea unităților economice moderne. În consecință sistemele de impozite moderne se aseamănă prin includerea mai multor forme de impozite, Între care predomină impozitele directe, iar evoluția
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
certificatului de calificare cursantul trebuie să obțină, la această evaluare, media minimă 5 (cinci) la fiecare probă. ECONOMIA DE PIAȚĂ: CARACTERISTICI 1. Noțiunea de economie de piață și caracteristicile acesteia Satisfacerea nevoilor umane se realizează fie din producție proprie, prin autoconsum, fie făcând apel la produsele altora, obținute prin intermediul schimbului. Autoconsumul presupune un proces de folosire a propriilor rezultate pentru satisfacerea nevoilor. Schimbul reprezintă o înstrăinare a rezultatelor proprii, primind în compensație alte bunuri necesare, inclusiv moneda. Acestor două modalități de
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
principalii indicatori macroeconomice, putem concluziona că asistăm la un proces de reagrarizare a economiei românești. Situația indicatorilor prezentați ne ilustrează o economie "bolnavă" în care cea mai mare parte a populației active este ocupată în ferme agricole de subzistență, unde autoconsumul are o pondere mare. Realizarea unui sector agricol prosper, este posibilă numai într-o economie puternică, în condițiile existenței unui sector secundar și terțiar dezvoltate. Trecerea la economia de piață și reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra pământului a însemnat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
puternic stimul care a dus la nașterea și dezvoltarea mișcării cooperatiste a fost acela al necesității îmbunătățirii structurilor agrare. Cauzele apariției cooperației în agricultura acestei țări le putem găsi în necesitatea de a trece de la o agricultură autarhică, bazată pe autoconsum, la o agricultură orientată spre piață. Ideea înființării de către micii producători agricoli de asociații de tip cooperatist sau necooperatist s-a datorat faptului că formele individuale de organizare a întreprinderilor din agricultură aveau o capacitate contractuală slabă atât pentru achiziționarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
acestora. Astfel într-o gospodărie țărănească din România care dispune de 3 hectare de teren agricol se poate întâlni producție vegetală îmbinată cu producția zootehnică. În structura culturilor vegetale se regăsesc un număr mare de plante, multe dintre ele destinate autoconsumului. Structura culturilor este foarte diversificată, ceea ce determină lipsa specializării și o pondere mare a autoconsumului. O mare parte din produsele obținute în cultura vegetală sunt folosite în continuare pentru furajarea animalelor din gospodăria proprie. Pe lângă această diversitate de culturi vegetale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
agricol se poate întâlni producție vegetală îmbinată cu producția zootehnică. În structura culturilor vegetale se regăsesc un număr mare de plante, multe dintre ele destinate autoconsumului. Structura culturilor este foarte diversificată, ceea ce determină lipsa specializării și o pondere mare a autoconsumului. O mare parte din produsele obținute în cultura vegetală sunt folosite în continuare pentru furajarea animalelor din gospodăria proprie. Pe lângă această diversitate de culturi vegetale întâlnim o mare varietate de specii de animale, și anume: 1-2 capete vaci de lapte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
importuri (E - I). Relația de calcul va fi următoarea. Consumul privat cuprinde, în sens larg, toate bunurile materiale și serviciile destinate satisfacerii nevoilor populației (atât cele cumpărate, cât și cele consumate ce provin din producția proprie<footnote Ne referim la autoconsumul fermelor agricole, consumul din producție casnică etc. footnote>). Principalele elemente cuprinse în consumul gospodăriilor sunt: − cumpărările de pe piață, de bunuri durabile și de consum curent provenite din producția internă și din import, cu excepția imobilelor și a cumpărărilor de unelte; − valoarea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
perioadă de timp. Principalele elemente incluse în consumul populației sunt: − cumpărările de mărfuri alimentare, nealimentare și servicii efectuate de menaje (exclusiv cumpărările de imobile, terenuri, unelte etc.); − produsele consumate de populație, în scopuri neproductive, din producția obținută în gospodăriile personale (autoconsumul gospodăriilor); − bunurile și serviciile obținute gratuit și cu preț redus 14. Pentru caracterizarea consumului este nevoie de un sistem de indicatori, fiecare având o anumită putere de cunoaștere și explorând aspecte de ordin cantitativ și calitativ ale consumului. Indicatorii consumului
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
în USD/ha este de 2,2 ori mai mare față de România. Diferențe semnificative se înregistrează și în ceea ce privește producția agricolă finală pe cap de locuitor, care este de 8,8 ori mai mică în România, determinând efecte negative la nivelul autoconsumului și al comercializării. Nivelul foarte ridicat al autoconsumului în țara noastră (52%) față de cel înregistrat în UE (12%) cauzează la rândul său un nivel scăzut al producției agricole finale destinate comercializării (de 4 ori mai mică în România 335 USD
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
mai mare față de România. Diferențe semnificative se înregistrează și în ceea ce privește producția agricolă finală pe cap de locuitor, care este de 8,8 ori mai mică în România, determinând efecte negative la nivelul autoconsumului și al comercializării. Nivelul foarte ridicat al autoconsumului în țara noastră (52%) față de cel înregistrat în UE (12%) cauzează la rândul său un nivel scăzut al producției agricole finale destinate comercializării (de 4 ori mai mică în România 335 USD/ha, față de 1425 USD/ha în UE). România
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
printr-o slabă eficiență economică. Putem menționa că 51% din populația ocupată a regiunii (practic cea concentrată în mediul rural) contribuie la realizarea a numai 21% din PIB regional. Principala preocupare a majorității populației din această categorie o constituie asigurarea autoconsumului (care nu este generator de PIB) și doar ulterior crearea unor venituri suplimentare. De asemenea, vânzările realizate de aceste persoane nu se încadrează în fluxurile comerciale, nefiind contabilizate în conturile naționale și regionale. În afară de agricultură, care constituie principala activitate în
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
în USD/ha este de 2,2 ori mai mare față de România. Diferențe semnificative se înregistrează și în ceea ce privește producția agricolă finală pe cap de locuitor, care este de 8,8 ori mai mică în România, determinând efecte negative la nivelul autoconsumului și al comercializării. Nivelul foarte ridicat al autoconsumului în țara noastră (52%) față de cel înregistrat în UE (12%) cauzează la rândul său un nivel scăzut al producției agricole finale destinate comercializării (de 4 ori mai mică în România - 335 USD
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
mai mare față de România. Diferențe semnificative se înregistrează și în ceea ce privește producția agricolă finală pe cap de locuitor, care este de 8,8 ori mai mică în România, determinând efecte negative la nivelul autoconsumului și al comercializării. Nivelul foarte ridicat al autoconsumului în țara noastră (52%) față de cel înregistrat în UE (12%) cauzează la rândul său un nivel scăzut al producției agricole finale destinate comercializării (de 4 ori mai mică în România - 335 USD/ha, față de 1425 USD/ha în UE). România
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
constant țările industrializate și în curs de dezvoltare, populația devenind, mai mult ca niciodată, dependentă de sistemul agro-economic. Această interdependență ar putea genera o insecuritate alimentară ca efect al creșterii demografice accentuate din ultimul secol. În țările mai puțin industrializate, autoconsumul a rămas principala sursă de hrană până la începutul secolului XX. Colonizările și decolonizările successive din țările subdezvoltate, au determinat apariția unor politici a securității alimentare, care au avut ca scop menținerea independenței politice prin conservarea securității alimentare, tradusă mai concret
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
limita doar la o politică de dezvoltare agricolă. Acestea constau în filiere care leagă producătorii de consumatori și asigură disponibilitatea produselor pentru consumatori. Aceste lanțuri diferă ca structură din punct de vedere al întinderii și organizării. De exemplu, în cazul autoconsumului sunt foarte scurte, ele putând deveni mai extinse când include și procesarea alimentelor și producătorii dețin mijloace de transport pentru comercializarea acestora. Disponibilitatea include atât elemente diferite, cât și diverse tipuri de comercianți (en gross sau cu amănuntul), producție stratificată
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
obținut direct sau indirect din agricultură, însă acest venit va fluctua în funcție de nivelul producției, prețul comercializării, costurile de producție, amortizarea echipamentelor agricole. Venitul, la nivel individual, este direct legat de productivitatea muncii depuse și de tehnologia utilizată. Pentru producătorii agricoli, autoconsumul devine variabil raportat la cantitatea destinată schimburilor comerciale. Pentru muncitorii agricoli, veniturile sunt sub formă de salarii plătite în bani sau în natură. Veniturile indirecte din agricultură sunt multiple și determinate de efectul diversificat al produselor, input-urilor sau consumului
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 9 decembrie 2008, prin înlocuirea unor sintagme. (2) Înregistrarea nu este obligatorie pentru micii producători sau prelucratori de plante, produse vegetale sau alte obiecte a căror producție și/sau vânzare sunt destinate autoconsumului sau pieței locale pentru utilizare de către persoane care nu sunt implicate profesional în producerea de semințe și material săditor, destinate multiplicării, cu excepția situațiilor în care exista pericolul răspândirii organismelor de carantina. ... --------- Alin. (2) al art. 9 a fost modificat de
ORDONANŢĂ nr. 136 din 31 august 2000 (*actualizată*) privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantina dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130175_a_131504]
-
județene, respectiv a municipiului București." 2. Alineatul (2) al articolului 9 va avea următorul cuprins: "(2) Înregistrarea nu este obligatorie pentru micii producători sau prelucratori de plante, produse vegetale sau articole reglementate a căror producție și/sau vânzare sunt destinate autoconsumului sau pieței locale pentru utilizare de către persoane care nu sunt implicate profesional în producerea de semințe și material săditor, destinate multiplicării, cu excepția situațiilor în care exista pericolul răspândirii organismelor de carantina." 3. Alineatul (1) al articolului 15 va avea următorul
LEGE nr. 214 din 20 aprilie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantina dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134173_a_135502]
-
inițial, producția, cumpărări, alte intrări, pierderi și scăzăminte, total resurse, vânzări la FNC, vânzări la UNISEM și SEMROM, alte vânzări în afara ramurii, export direct, vânzări în afara categoriei de producători, vânzări în cadrul categoriei de producători, transformat de producător, consum uman, alte autoconsumuri, repartizat acționarilor și asociaților, consum de sămânță, consum de furaj, alte intraconsumuri, total utilizări, stoc la sfârșitul anului, variația șeptelului, pe categorii de producători Sursă datelor: cercetările statistice anuale privind activitatea economică a unităților agricole cu personalitate juridică (AGR.1A
HOTĂRÂRE nr. 540 din 7 iunie 2001 privind aprobarea Programului cercetărilor statistice în anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135338_a_136667]
-
finale, producția, cumpărările, alte intrări, pierderi și scăzăminte, total resurse, vânzări la FNC, vânzări la UNISEM și SEMROM, alte vânzări în afara ramurii, export direct, vânzări în afara categoriei de producători, vânzări în cadrul categoriei de producători, transformat de producător, consum uman, alte autoconsumuri, repartizat acționarilor și asociaților, consum de sămânță, consum de furaj, alte intraconsumuri, totalul utilizărilor, variația șeptelului, pentru principalele produse agricole (circa 50) și categorii de producători Tipul de serii de date: anuale Profilul de prelucrare a datelor: național, categorii de
HOTĂRÂRE nr. 540 din 7 iunie 2001 privind aprobarea Programului cercetărilor statistice în anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135338_a_136667]
-
inițial, producția, cumpărări, alte intrări, pierderi și scăzăminte, total resurse, vânzări la FNC, vânzări la UNISEM și SEMROM, alte vânzări în afara ramurii, export direct, vânzări în afara categoriei de producători, vânzări în cadrul categoriei de producători, transformat de producător, consum uman, alte autoconsumuri, repartizat acționarilor și asociaților, consum de sămânță, consum de furaj, alte intraconsumuri, total utilizări, stoc la sfârșitul anului, variația septetului de adulți, pe categorii de producători Sursă datelor: Cercetările statistice anuale privind activitatea economică a unităților agricole cu personalitate juridică
HOTĂRÂRE nr. 175 din 20 februarie 2002 privind aprobarea Programului cercetărilor statistice în anul 2002*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140604_a_141933]
-
finale, producția, cumpărările, alte intrări, pierderi și scăzăminte, total resurse, vânzările la FNC, vânzările la UNISEM și SEMROM, alte vânzări în afara ramurii, exportul direct, vânzările în afara categoriei de producători, vânzările în cadrul categoriei de producători, transformat de producător, consumul uman, alte autoconsumuri, repartizat acționarilor și asociaților, consumul de sămânță, consumul de furaj, alte intraconsumuri, totalul utilizărilor, variația șeptelului, pentru principalele produse agricole (circa 50) și categorii de producători Tipul de serii de date: Anuale Profilul de prelucrare a datelor: Național, categorii de
HOTĂRÂRE nr. 175 din 20 februarie 2002 privind aprobarea Programului cercetărilor statistice în anul 2002*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140604_a_141933]