279 matches
-
Ana Pauker va fi arestată la începutul anului 1953, fiind eliberată la scurt timp după moartea lui Stalin; nu va mai primi însă nici o funcție de conducere în partid. Ginerele său Gheorghe Brătescu menționează că aceasta nu și-a făcut niciodată autocritica în interiorul familiei (Brătescu: 2003, 243). Vasile Luca, mai puțin norocos, va deceda în închisoare în 1963 în timp ce Teohari Georgescu a fost cu siguranță cel mai puțin afectat de răzbunarea lui Dej: nu va fi arestat dar va cunoaște o marginalizare
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Uniunii Sovietice însăși. Astfel, prim-ministrul sovietic Gheorghi Malenkov, inițiatorul noului curs și, pe cale de consecință, susținătorul lui Nagy, a fost înlocuit de către Nikolai Bulganin, un apropiat al prim-secretarului PCUS Nikita Hrușciov. Spre deosebire de Malenkov, Nagy nu își va face autocritica, nerecunoscând erorile economice majore pe care i le imputa prim-secretarul PMM și câștigând astfel un impresionant capital de imagine. Nu se va transforma însă într-un "Gomułka maghiar"; va avea această șansă dar, din varii motive, așa cum urmează să
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pe care le-am comis în domeniul cultului personalității și cel al legalității socialiste îngreunează sarcina conducerii Partidului de a concentra atenția Partidului nostru în cea mai mare măsură posibilă asupra sarcinilor care se află în fața noastră" (Zinner: 1956, 340). Autocritica nu era însă suficientă deoarece, considera noua conducere a PMM, carențele antrenate de către fostul prim-secretar asupra partidului și a procesului de "construire a socialismului" erau foarte numeroase și grave. Astfel, Rákosi a fost constrâns să facă o declarație suplimentară
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a lui Rákosi merită reprodusă integral. În legătură cu greșelile pe care le-am comis în domeniul "cultului personalității" și violarea legalității socialiste, le-am admis la ședințele Comitetului Central din iunie 1953, repetându-le de atunci încolo. De asemenea, am exercitat autocritică public. După Congresul XX al PCUS și discursul tovarășului Hrușciov, mi-a devenit clar că ponderea și efectul acestor greșeli erau mai mari decât crezusem și răul făcut partidului nostru prin intermediul acestor greșeli a fost mult mai serios decât crezusem
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în ansamblu. Ținea de sarcinile mele să am rolul principal în remedierea acestor greșeli. Dacă reabilitarea a fost uneori înceată și cu pauze intermitente, dacă o anumită recrudescență a fost observată anul trecut în lichidarea cultului personalității, dacă critica și autocritica împreună cu conducerea colectivă s-au dezvoltat în ritm lent, dacă orientările sectare și dogmatice nu au fost combătute suficient de ferm atunci pentru toate acestea, fără doar și poate, responsabilitatea principală îmi aparține mie, ca Prim Secretar al Partidului (Zinner
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Lukács. Acesta va fi deportat împreună cu Imre Nagy în România, datorită faptului că îl susținuse activ în timpul tumultuoaselor zile de la sfârșitul lui octombrie și începutul lui noiembrie. Se va întoarce un an mai târziu în Ungaria, unde își va face autocritica, rămânând loial regimului până la sfârșitul vieții. * * * Studenți, intelectuali, muncitori, membri de partid, cadre militare: tabloul social era astfel complet. La mijlocul lunii octombrie fusese înființată la Szeged o asociație studențească autonomă, care milita pentru o democratizare a vieții sociale, politice, economice
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
că ar fi purtat discuții prealabile pe tema criticării lui Gheorghiu-Dej. Urmând procedura standard în aceste cazuri, și pentru a înlătura, cel puțin în aparență, orice urmă de suspiciune în direcția unei idealizări a activității sale, Gheorghiu-Dej își va face autocritica, recunoscând că, în perioada post-stalinistă, a eșuat în ceea ce privește abordarea "rolului partidului cu toată fermitatea și în mod principial. În aceasta am o răspundere nu mai mică decât o au și ceilalți membri ai Biroului Politic, poate chiar am răspunderea cea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
simțitor combativitatea membrilor de partid, care în adunările generale iau poziție critică hotărâtă față de lipsurile în muncă și abaterile de la disciplină ce se manifestă, contribuind astfel la creșterea și dezvoltarea simțului de răspundere și al intransigenței față de abateri. Critica și autocritica este mânuită cu mai multă principialitate și mai mult curaj de către membrii de partid, aceasta mai ales în urma prelucrării Scrisorii Închise a C.C. al P.M.R. și a Directivei Muncii Politice, precum și a alegerii organelor conducătoare de Partid. Atitudinea comuniștilor, precum și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
neprincipial. Există de asemenea tendințe la unii membri de partid cu munci de răspundere, de a înăbuși critica de jos și de a lovi în tovarășii care critică anumite lipsuri. O chestiune cu caracter mai general o constituie faptul că autocritica este încă formală, existând membri de partid care își recunosc cu multă ușurință lipsurile, dar nu iau măsuri pentru înlăturarea lor. Organele politice, organizațiile de partid și cele U.T.M.-iste, încă nu desprind problemele principale de cele secundare, nu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de Partid, mulți comuniști și U.T.M.-iști, în unele cazuri cu sacrificiul vieții lor, dau dovadă de spirit de abnegație, curaj, dârzenie și vigilență în lupta cu dușmanul de clasă. Nivelul vieții interne de Partid a crescut, critica și autocritica este folosită cu mai mult curaj, ceea ce a dus la creșterea combativității membrilor de partid și a U.T.M.-iștilor, la dezvoltarea democrației interne de partid, la crearea simțului de răspundere al comuniștilor în îndeplinirea sarcinilor de Miliție. Un rol
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
30 de zile înainte. Pentru traducerea în practică a sarcinilor din prezenta Hotărâre, organizațiile de Partid au datoria să sprijine mai intens activitatea conducătorilor din organele Securității Statului, Miliției și Procuraturii să folosească pe o scară mai largă critica și autocritica, să nu tolereze nici o călcare a disciplinei de Partid și de Stat și să desfășoare o temeinică muncă de educație în spiritul dragostei pentru îndeplinirea sarcinilor cât mai bine și la timp. Ministerul Securității Statului, al Afacerilor Interne și Procuratura
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cu raioanele. Tov. Dalea: Și pe linie de partid și de M.A.I. Tov. Bene: Ar trebui lămurită problema criticii și autocriticii. Instructorii noștri care au fost pe teren, spun că organele de M.A.I. înțeleg critică de sus și autocritică de jos. Tov. Ceaușescu: Poate aveți de spus ceva? În unele regiuni sunt o serie de neînțelegeri sau au fost. Aveți acum ocazia să le spuneți, să le lămurim aici. Tov. Beldeanu: Eu consider că hotărârea Biroului Politic, în forma
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cultural-științifică a cadrelor, a întregului efectiv al organelor de securitate și de miliție, pentru informarea lor cu problemele care fac obiectul dezbaterilor în știință, creația artistică și literară. Organele și organizațiile de partid trebuie să promoveze cu consecvență critica și autocritica, atitudinea combativă față de tot ceea ce e perimat și depășit în stilul și metodele lor de muncă și să militeze pentru adaptarea acestora la cerințele mereu noi ale activității de securitate și de miliție. Combătând cu intransigență manifestările de formalism și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
științifică a cadrelor, a întregului efectiv al organelor de securitate și de miliție, pentru informarea lor cu problemele care fac obiectul dezbaterilor în știință, creație artistică și literară. Organele și organizațiile de partid trebuie să promoveze cu consecvență critica și autocritica, atitudinea combativă față de tot ceea ce e perimat și depășit în stilul și metodele lor de muncă și să militeze pentru adaptarea acestora la cerințele mereu noi ale activității de securitate și de miliție. Combătând cu intransigență manifestările de formalism și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
muncii, să dovedească exigență sporită față de stările de lucruri nesatisfăcătoare, să semnaleze organelor de partid superioare lipsurile existente, să facă propuneri pentru înlăturarea lor și pentru îmbunătățirea activității. Organele și organizațiile de partid trebuie să promoveze cu consecvență critica și autocritica, atitudinea combativă față de tot ceea ce este perimat și depășit în stilul și metodele lor de lucru și să militeze pentru adaptarea acestora la cerințele mereu noi ale activității de securitate și de miliție. Combătând cu intransigență manifestările de formalism și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Gh. P. unu: Și? Gh. P. doi: ...și organizația de bază... și dvs. personal... Gh. P. unu: Ei, lasă..., lasă..., cu toții sîntem soldați ai partidului... Gh. P. doi: A, na, că uitasem..., uitasem să vă spun că mi-am făcut... autocritica..., da..., mi-am făcut-o... Gh. P. unu: Bravo, bine ai făcut! Mai ales că tu ai și motive, tov. Paleu... Gh. P. doi: ...Păi da... Ce motive?! Gh. P. unu: E, ce motive! Ce motive, ce motive! Da motivu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
monologurile interioare în relație cu teama, pentru a face față emoțiilor. 4. Aprobarea, de către terapeut, a eforturilor de a opune rezistență înaintea fiecărei confruntări cu un nivel mai ridicat al situației stresante. 5. Discutarea principiilor în legătură cu pericolul, personalizarea responsabilității și autocritica. 6. Repetarea în imaginație, în intervalul dintre ședințe, a înfruntării elementului generator de stres (să ieși din casă, să te întâlnești cu ceilalți, să mergi în mulțime, să rămâi singură la domiciliu, să călătorești...). 7. Expunerea în realitate, la situațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nici măcar nu exercită în mod durabil o hegemonie apăsătoare. Antagonismul se află în cadrul fiecăruia dintre termenii dialogicii. Astfel, Rațiunea cunoaște antagonisme interne între tendința sa critică și tendința sa sistematică, între raționalitatea deschisă și raționalitatea închisă, și trebuie să se autocritice neîncetat, pentru a nu se autodistruge. De asemenea, umanismul european suportă și produce un antagonism profund între credința în universalitatea sa, care disimulează un europocentrism dominator, și potențialitatea sa într-adevăr universalizantă, deschisă asupra tuturor indivizilor și culturilor, care demască
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Pro Europa, Academia Civică etc.) și totodată la limpezirile pro-duse de atunci în idei și atitudini. Literați de prestigiu, oameni de știință, artiști, politologi s-au implicat cu fervoare, convinși că numai astfel se poate instala normalitatea 48 și că "autocritica națională" trebuie să devină un proces continuu 49. S-a pus deja în lumină existența unui "naționalism literar" în Europa de Est, ca dimensiune a luptei de supraviețuire a ideologiei și structurilor comuniste 50. Același lucru a putut fi sesizat în spațiul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
însoțește această distanțare comică pe care Adrian Marino o asociază "autoreflectării prin dedublare"66, intuind că ridicolul lumii exterioare este surprins numai după ce conștiința comică se descoperă pe sine într-o postură ridicolă, prin contemplarea unui alter ego care impune autocritica, autoparodia și autoridiculizarea, ca manifestări ale comicului în stare pură. Tehnica autoreflexivă este bazată pe procedeul exagerării caricaturale, a îngroșării trăsăturilor și a deformării acestora cu efecte rizibile. Despre comicul caricaturii, Bergson spunea: "Oricât de regulată ar fi o fizionomie
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
noile și mult mai hidoasele specimene ("Pristanda, de pildă, e transformat în paznic de închisoare, Rică Venturiano în cerber și cenzor de ziare, iar Jupân Dumitrache în șef de cadre" și toți "te pot asupri, denunța, forța să-ți faci autocritica sau chiar băga la închisoare"25), ci și prin alte previziuni Caragiale poate să dejoace onorabilele manevre de asimilare a arsenalului său comic, în speță a satirei sale "necruțătoare" și de orientare combativă în direcția univocă a mediului social-politic din
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dramaturgia traversează aceleași situații și frământări pe care le-am întâlnit și în cazul poeziei, prozei, criticii literare. Pentru infuzia de combativitate și autenticitate, frecvente au fost, bunăoară, prin anii 1949-1950, întâlnirile cu publicul, critica maselor, critica Scânteii, urmate de autocritica autorilor. Să demonstrăm afirmația aici și în note46. „Cetatea de foc” în lumina discuțiilor de la Reșița 47: „Aceste mari calități ale piesei au fost analizate cu pătrundere de muncitorii reșițeni într-o consfătuire care a avut loc în mijlocul lunii martie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
trai”. În 1952 problemele dramaturgiei sunt la ordinea zilei în presă. În iulie are loc Plenara Uniunii Scriitorilor consacrată dramaturgiei. În avanpremiera consfătuirii, Contemporanul reproduce după Pravda un material privind sarcinile dramaturgiei realist-socialiste. Dramaturgii se mobilizează, publică „ecouri”, își fac autocritica. Iată un comentariu în acest sens, al Luciei Demetrius 54: „Citind articolul apărut în Pravda și reprodus de Contemporanul privitor la problemele dramaturgiei, cred că fiecare autor dramatic a simțit nevoia să-și verifice în chip serios activitatea de până
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu concepția marxist-leninistă (...). Vorbitorul a combătut poziția unor scriitori ca Aurel Baranga care privesc ușuratec problema pregătirii lor ideologice (...). Alexandru JAR s-a declarat în dezacord cu modul superficial în care a pus problema Aurel Baranga; vorbitorul a considerat necorespunzătoare autocritica poetei Maria Banuș. Cicerone THEODORESCU a lăsat să se înțeleagă că diferitele critici cu privire la influența formalismului la unii poeți contemporani s-ar datora unei neînțelegeri, unei vulgarizări, pentru că «poetul este în primul rând poet». În cuvântul său Cicerone Theodorescu nu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de a vorbi despre esența criticii, ceea ce trebuie afirmat cu tărie este că examenul critic și reflecția intră în creație așa cum planul arhitectului constituie primul act prin care ia ființă un monument (...). Critica nu-i posibilă decât fiind cu putință autocritica, prin care admitem sincer că judecățile date de alții despre noi sunt adevărate. Câtă vreme critica criticului asupra unui scriitor nu se preface în autocritică liber consimțită în măsura în care a fost înțeleasă din partea scriitorului, între critică și creație este o prăpastie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]