664 matches
-
peisajul acestora devenindu-ne familiar în ultimii cca. 200 de ani. Ceea ce propun eu este, însă, o altă percepție, necesară, complementară și comprehensivă. Plec de la ideea deosebit de importantă conform căreia, în viața social-politică subiectul și obiectul coexistă până la identificare în autocunoașterea angajată și critică, ca și în acțiunea combativă, caracterizând o stare psiho-socială și o atitudine pe care o denumesc, ideologicul. De aceea, eu nu vorbesc despre ideologii, acele texte și discursuri mai mult sau mai puțin canonice menite să atragă
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
grupe. Se va acorda o atenție maximă asupra împărțirii sarcinilor și a materialelor de lucru. Jocul didactic literar reprezintă pentru elevi momente de destindere, dezvoltă atenția, creativitatea, fantezia și creează un oarecare mister. Această metodă trebuie să preocupe continuu: autoinformarea, autocunoașterea, autoconducerea și autoevaluarea permanentă a creativității. În cadrul unei lecții, în procesul de predare - învățare - evaluare nu poate fi folosită o singură metodă, ci este nevoie de o integrare a metodelor în strategii didactice adecvate, care să corespundă intereselor elevilor. Speciile
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
rapiditate stările, intențiile, motivațiile și sentimentele celor din jur. Aceasta include sesizarea expresiei faciale, a inflexiunilor vocii, a gesturilor dar și atracția de a lucra eficient cu ceilalți, implicare în rezolvarea conflictelor. Inteligența intrapersonală - denotă capacitatea individului de autoînțelegere si autocunoaștere, abilitatea de a planifica eficient atingerea obiectivelor personale. O persoană cu asemenea tip de inteligență este capabilă de a lua decizii pe baza cunoașterii propriilor calități și defecte. Inteligența naturalist - presupune abilitatea de a clasifica specii, de a înțelege relațiile
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
Cuvânt înainte Capacitatea de autoapreciere obiectivă, componentă de bază a cunoașterii de sine, consecință și condiție a autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Formarea capacității de autoapreciere corectă le elevi este un proces complex și îndelungat, rod al unor preocupări permanente și susținute din partea educatorilor. Copilul poate
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
fie și educarea capacității de autoapreciere corectă la elevi. Practicată în mod curent de către cadrele didactice, fie sub numele de metodă alternativă de evaluare, fie simplu ca autoevaluare, metoda conduce cu siguranță, prin abordarea ei corectă, la educarea capacităților de autocunoaștere. Autoarele, institutor și educatoare, au concluzionat în prezenta lucrare rezultatele unui efort comun de evidențiere a eficienței și efectelor autoevaluării utilizate în învățământul primar, ca urmare a derulării unei activități de parteneriat ce a urmărit trecerea optimă a copiilor de la
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
elevilor, prin teste de aptitudini, teste de capacități și de abilități specifice. e) Funcția motivațională Această funcție stimulează activitatea de învățare a elevului și se manifestă prin valorificarea pozitivă a feedback-ului oferit de evaluare, în sensul autoevaluării. Sunt stimulate autocunoașterea, autoaprecierea și metacogniția în raport cu obiectivele formării profesionale. Aplicându-se principiul feed-back-ului, în funcție de rezultatele pregătirii elevului, evidențiate prin apreciere și notare (ieșirile) se stabilește gradul de corectare a intrărilor, stipulându-se optimizarea procesului de predare-învățare. f) Funcția de certificare Prin evaluare
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
elevului pe o unitate mai mare de timp (semestru, an școlar, ciclu de învățământ) valorizând munca individuală a elevului prin urmărirea progresului în ceea ce privește cunoștințele achiziționate, dar și atitudinile sale. e) Autoevaluarea este deosebit de importantă, în condițiile în care de o autocunoaștere obiectivă și de o autoapreciere corectă depinde formarea adecvată a personalității elevului. În acest sens, . Autoevaluându-se corect, elevii pot să compare nivelul la care se află cu cel pe care-l reclamă standardele curriculare de performanță, dezvoltându și un program
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
la începutul activității educative. Nathaniel Branden, psihiatru și specialist în domeniul autoevaluării, evidenția faptul că „judecățile de autoevaluare constituie un factor important în dezvoltarea psihologică a omului.” Nu putem concepe un proces de instruire și formare fără a implica componenta autocunoașterii și autoaprecierii obiective, de altfel ea desemnând o caracteristică a psihicului uman, o trăsătură fundamentală a personalității omului. Valențele acestei metode alternative au fost edificate de către Marin Manolescu, în următoarea prezentare: * dezvoltarea capacităților de autocunoaștere și de autoevaluare; * compararea nivelului
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
formare fără a implica componenta autocunoașterii și autoaprecierii obiective, de altfel ea desemnând o caracteristică a psihicului uman, o trăsătură fundamentală a personalității omului. Valențele acestei metode alternative au fost edificate de către Marin Manolescu, în următoarea prezentare: * dezvoltarea capacităților de autocunoaștere și de autoevaluare; * compararea nivelului la care au ajuns elevii în raport cu cel cerut de obiectivele învățării și de standardele educaționale; * dezvoltarea și susținerea unui program propriu de învățare; * autoevaluarea și valorizarea atitudinilor și comportamentelor personale. În acest mod, cadrul didactic
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
l face conștient pe acesta de procesele și situațiile mentale puse în joc”. II.2. Forme ale autoevaluării Modalitate de evaluare cu largi valențe formative, Capacitatea de autoapreciere obiectivă, componentă de bază a cunoașterii de sine, consecință și condiție a autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Mijlocul principal pentru formarea capacităților autoevaluative la elevi îl constituie modul de apreciere al învățătorului. În condițiile în care aprecierea elevilor va fi făcută
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
din alte surse pe problematica studiată. s) Prefer temele scrise. t) Prefer teme practice și orale. III. AUTOAPRECIEREA CORECTĂ A RANDAMENTULUI ȘCOLAR. DATELE UNEI CERCETĂRI Capacitatea de autoapreciere obiectivă, componentă de bază a cunoașterii de sine, consecință și condiție a autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Formarea capacității de autoapreciere corectă le elevi este un proces complex și îndelungat, rod al unor preocupări permanente și susținute din partea educatorilor. Începutul școlarității
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
autoaprecierea corectă, apropiind-o de aprecierea învățătorului. IV. CONCLUZII Autoevaluarea constituie într-adevăr o treaptă spre progres în evoluția omului, în general, a copilului de vârstă școlară, în special. De mare interes este autoevaluarea obiectivă, ca rezultat al unei optime autocunoașteri și autoaprecieri. În afara acurateței și obiectivității, autoevaluarea își pierde din calitățile care o fac premisă a progresului. De la cea mai fragedă vârstă, copilul este antrenat în acțiuni autoevaluative, deși nu definim situația respectivă drept moment de autoevaluare, iar uneori nu
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
propune înscrierea în legile cosmice: "A filozofa înseamnă a învăța să murim" (Eseuri, XX). II Tristețe la Baaad, dezolare în Doina și în alte texte, pagini în care limbajul depresiv își aliază programatic intelectul; hiperluciditatea singuraticului (retras în Turn pentru autocunoaștere) amplifică ineluctabil mâhnirea. Nici un sprijin în "Natura care nu-nțelege" (Toamnă). În substanța lor intimă, risipitele sau compactele cântări despre moarte, niște tristia, sunt fragmente de monolog narativizat, recital de constante și variabile. Pigmenți de înțelepciune de pe Nil ("Cartea morților
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în peșteri cristalizează "duhul". Într-un Psalm (I) de Ana Blandiana figurează o suplicație specifică: "Dar, Doamne, îmi făgăduiești / Că în tăcerea aceasta / Îmi vei păstra nemoarte cuvintele?". Tăcerile ei, interludii grave între elegie și psalm, sunt, practic, instrumente de autocunoaștere, orientând uneori spre arhetipuri și simboluri, stimulând alteori miraje și transcendențe sau favorizând un mod distinct de luciditate. Cuvântul se vrea când logos sacru, când reculegere tandră, când componentă a Cântului universal. Mișcându-se în halouri albe, dominată de melos
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
într-un singur sens (ecran-telespectator, scenă-spectatori); După numărul participanților și relațiile dintre ei: * Intrapersonală (dialogul interior) emițătorul și receptorul nu sunt diferiți, comunicarea nu depinde de canal; * Interpersonală (diadică) - presupune doi participanți, obiectivele ei fiind influențarea opiniei sau atitudinii celuilalt, autocunoașterea, descoperirea lumii exterioare prin dialog, stabilirea și menținerea relațiilor; De gruppresupune mai mult de doi participanți (grupuri mici); * Publică presupune un emițător unic și un grup de receptori, principiile și regulile sale fiind stabilite de retorică; * De masăemițătorul este instituționalizat
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
creșterea capacității de toleranță. O relație educativă autentică presupune disponibilitatea formatorilor de a iniția relații individualizate în dezvoltarea personală a elevilor în funcție de experiența trăirilor, modul lor propriu de a percepe, simți și trăi. Pe de altă parte, actul real de autocunoaștere al educatorului îl ajută să-și cunoască și să-și analizeze din ce în ce mai bine stările sufletești pentru a-și putea reprezenta mai bine stările sufletești prin care trece copilul, cât și consecințele psihologice (negative sau pozitive) pe
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
familie, de a fi în consonanță cognitivă și afectivă cu membrii grupului; se referă la trebuința profundă de dragoste și de relație afectivă; - ale eului: nevoia de a ne stima și de a fi stimați de alții; cuprind trebuințele de autocunoaștere, de prestigiu, de identitate; - trebuințe de autorealizare: nevoia de a atinge propriul potențial creativ, de a obține performanțele de care credem că suntem capabili; - cognitive: nevoia de a ști, de a înțelege, de a învăța, de a explora, de a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
față de posibilitățile sale. Părinții trebuie să pretindă de la copil un progres școlar continuu, pe măsura posibilităților sale, dezvoltându-i astfel dorinț a de autoperfecționare, evitând astfel apariția frustrării și favorizând realizarea unui randament școlar mai bun. IV 3. Actul de autocunoaștere al institutorului/profesorului Cunoașterea de sine trebuie să constituie una dintre aptitudinile psihologice de bază ale profesorului, deoarece ea reprezintă principala condiție a prevenirii eventualelor conflicte între profesor și colectivul de elevi, a creării unui climat psihic normal și a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
și în posturile superioare. În special, programele de ITE vor permite studenților să demonstreze că: TS1 pot dezvolta și conduce relații eficiente cu alții; TS2 pot comunica și raporta eficient atât oral cât și în scris; TS3 au capacitatea de autocunoaștere, autocritică și o înțelegere a educației ca un proces ce durează toată viața; TS4 pot folosi cercetarea, aduna dovezi și adopta o abordare rațională și critică în alegerea și luarea deciziilor; TS5 au sensibilitate la nevoile altora, respectând drepturile individuale
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
și caracter, utilizează noțiunea de „agenție” și self. Self-ul ar fi, în primul rând, o structură cognitivă ce are funcții în percepere, evaluare, reglare și comportament. O temă importantă e cea a auto(selfă-reglării comportamentului de către subiect, prin autoobservare, autocunoaștere, autoactivare, autoeficiență. Pe tema eficacității se focusează, de altfel, actuala psihologie anglo-saxonă a persoanei. Self-ul joacă un rol important și în psihologia lui Rogers, centrată pe autoactualizare. Ea avea în vedere, la fel ca la Rotter, satisfacerea nevoilor. În
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
această vârstă. Stabilitatea trăsăturilor personalității crește odată cu vârsta, pentru că la o vârsta tânără există o multitudine de evenimente de viață care însoțesc achizițiile adaptative ale personalității și care, în timp, devin strategii adaptative personale. De asemenea, cresc nivelul autopercepției și autocunoașterii, cu ignorarea evenimentelor de viață nesemnificative. În același timp, efectul influențelor socioculturale scade odată cu vârsta. Astfel, copilul face achiziții complexe, adultul coalizează stabilitatea și flexibilitatea, iar vârstnicul participă la un management al declinului (Baltes, 1997Ă. Dimensiuni precum extroversiunea, farmecul, deschiderea
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care are un mereu confirmat rol mobilizator al dorinței de schimbare a pacientului. Ea este foarte utilă în motivarea primelor ședințe psihoterapeutice (GOLDFRIED și colab., 1978, SULER, 1989Ă. Aceeași importanță o are și utilizarea metaforelor, a „poveștilor terapeutice” care favorizează autocunoașterea dar și mobilizarea unor aptitudini estompate (BARKER, 1985Ă. O altă tehnică este încurajarea pacientului în planurile sale, în măsură mult mai mare decât se poate aștepta aceasta în așa fel încât devin evidente consecințele dezavantajante ale intențiilor acestuia (SAPOSNEK, 1980Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
iconografic (o fotografie, o planșă, un tablou), a unui slogan sau verset din Sfânta Scriptură: „Dumnezeu iubește pe cel care dă cu voie bună” (II Corinteni 9, 7), a unui fapt de viață curentă (nașterea, căsătoria), a unui test (de autocunoaștere), după care se cercetează aspectul prezentat și se induc diverse concluzii și semnificații. Expunerea trebuie să mizeze și pe elemente de surpriză, dinamice, antrenante. Startul expunerii se poate baza pe următoarele artificii: a) invocarea unui lucru arhicunoscut, apropiat experienței copilului
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
interior. De aceea "cunoașterea nu este nici exterioară, nici interioară: ea este în același timp exterioară și interioară. Studiul Universului și studiul ființei umane se susțin reciproc" (B.N.,1999, p. 66). Cunoașterea universului exterior trebuie să fie în armonie cu autocunoașterea ființei umane (B.N.,1999, p. 86). Descoperirea concordanței dintre un nivel de percepție și un nivel de Realitate este crucială pentru cunoaștere. Cunoașterea transdisciplinară (sau înțelegerea) e definită "prin corespondența între lumea exterioară a Obiectului și lumea interioară a Subiectului
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Realitate. Dacă evoluția omului se înscrie în procesul autogenerării universale și dacă o evoluție mai este posibilă doar în conștiință, atunci "evoluția noastră este o autotranscendență". Pentru om, evoluția înseamnă o naștere din nou (care e, în același timp, o autocunoaștere). Naștere în sensul că omul realizează în sine unitatea (integrarea Subiect-Obiect-sacru, căci sacrul e un element constitutiv al structurii conștiinței noastre). Această unitate își are drept corelat, în planul cunoașterii, înțelegerea (cunoașterea transdisciplinară), iar în planul acțiunii făptuirea cu sens
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]