689 matches
-
de a te bucura din plin de propriile contribuții la acest „spectacol educațional” dinamic, complex. Autoarele „aruncă” o provocare pe câmpul unui domeniu extrem de sensibil și recent oficializat „Consilierea și orientarea școlară” . Mica publicație vizează ea însăși să sprijine aspectul autocunoașterii, treaptă importantă în evoluția personalității școlarului mic. Eficiența se va măsura efectiv în modificările cognitiv comportamentale ale elevilor din ciclul primar și nu numai. Se recomandă deopotrivă și părinților elevilor, parteneri reali ai școlii românești, în cunoașterea și educarea propriilor
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
va măsura efectiv în modificările cognitiv comportamentale ale elevilor din ciclul primar și nu numai. Se recomandă deopotrivă și părinților elevilor, parteneri reali ai școlii românești, în cunoașterea și educarea propriilor copii. Insp. școlar, prof. psiholog, Elena Simionică Capitolul I AUTOCUNOAȘTEREA Personalitatea este dovada sinelui individual, unic și creator. Este ceva nedobândit din exterior, ci eliberat din interior. Este acel ceva, foarte greu de definit, dar care face să acceptăm sau să respingem colegii, prietenii, partenerii, pornind de la „considerentul” că au
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
de muncă , profesii, conținutul muncii; să sesizeze specificul zonal al activității oamenilor (domenii interes în zonă); să dovedească consolidarea deprinderilor implicate în activități practic aplicative și intelectuale; să-și conștientizeze raportul dintre aspirații și posibilități. MIJLOACE DE REALIZARE exerciții de autocunoaștere și interevaluare desfășurate în clase; vizitele la alte școli, universități, întreprinderi și instituții în scop de cunoaștere; discutarea preocupărilor de timp liber, a hobby urilor, pasiunilor; prezentarea profesiilor părinților; invitarea în școală a unor personalități; analiza diferitelor lucrări, cărți, articole
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
următoarele: PUNCTE TARI: Calități fizice psihice, Deprinderi, Abilități. OPORTUNITĂȚI: Materiale, Sprijinul unor persoane, Spirituale (acces la informație), Abilități. PUNCTE SLABE: Defecte fizice, Trăsături negative de caracter, Abilități. PERICOLE: Lipsa sprijinului familiei, Apariția unor incidente (școală,etc.), Conflicte, influențe negative. ARBORELE AUTOCUNOAȘTERII Imaginează-ți că acest copac ești tu și adaugă pe crengile copacului toate aceste lucruri pe care le știi despre tine în acest moment. Adaugă pe fiecare ramură alte crenguțe mai mici și scrie ce ți se cere. 1. Lucruri
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
Școala ”Ștefan cel Mare” Vaslui Clasele : a III-a ; a IV-a Număr de elevi participanți : 57 elevi Disciplina : Consiliere și Orientare Tema : EU. Cine sunt, cum sunt? Îndrumători : Inst. Liliana Cozma Înv. Valerica Profire Scopul : posibilitatea de cunoaștere și autocunoaștere; Obiective operaționale : să descopere imaginea pe care o au colegii despre el; să raporteze propria imagine la imaginea lui oglindită de ceilalți; să înțeleagă obiectivitatea aprecierii celorlalți; să-și dezvolte capacitatea de toleranță și frustrare; Metode : conversația, problematizarea, brainstorming, autoevaluarea
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
capacitate teste de abilități Funcția de selecție - realizează clarificarea copiilor într-o stare de concurs sau de examen. În urma acesteia se ierarhizează preșcolarii și grupele de preșcolari în cadrul grupelor. se realizează prin teste standardizate de tip normativ. Funcția motivațională - stimulează autocunoașterea, autoaprecierea, autoevaluarea în raport cu obiectivele formării educaționale. Aceasta conștientizează, motivează și stimulează interesul pentru pregătire, pentru perfecționare și pentru obținerea unor performanțe cât mai înalte. se realizează - sub formă de feed-back oral sub formă de raport scris - de unde rezultă o funcție
Eseu structurat privind evaluarea în domeniul preşcolar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Nistor Luize Lavini () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1161]
-
adevărului, pe principiul „omului ca măsură a tuturor lucrurilor”. De fapt, este expusă teoria platonică a anamnesis, pe care nu are rost să o detaliem aici. În esență, după „Socrate platonicul”, instruirea eficientă este de fapt autoinstruire, iar cunoașterea este autocunoaștere și autodescoperire a adevărului. Intuiția hegeliană cu privire la Socrate, asimilată mai sus, se confirmă pe deplin. Principiul curricular socratic coincide cu metoda maieutică. Și, cel puțin deocamdată, nici cercetările moderne dedicate învățării, instruirii și curriculumului, după câte cunosc, n-au infirmat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
le mai regăsim nicăieri în civilizația și cultura euroatlantică. Avem de a face cu o fundamentare absolută, valabilă pentru întemeierea oricărui curriculum educațional. Ea are drept concept central adevărul și consideră cunoașterea un proces esențial al formării umane, conceput ca autocunoaștere și autodefinire de sine. Înțelesul filosofic al conceptului de paideia a fost dezvăluit de Platon în Republica, printr-o parabolă ingenioasă numită de obicei „mitul peșterii”, expus în cartea a VI-a a celebrului dialog. Sensul parabolei a fost interpretat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o pledoarie pătimașă în favoarea „curriculumului concentrat pe persoană” (person-oriented curriculum), ci și un atac virulent împotriva „structurii școlare curente” (current school structure), considerată dezumanizantă. După ea, reconceptualizarea școlii și a curriculumului trebuie să fie focalizată într-o singură direcție: cultivarea autocunoașterii prin formarea umană completă 30. În 1967 s-a alăturat curentului reconceptualist Paul R. Klohr (Ohio State University). Klohr s-a îngrijit de publicarea în volum a lucrărilor unei importante „conferințe reconceptualiste” organizate de universitatea amintită 31. Clarificările propuse de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
educație; scandalul etic și limbajul scandalos; critica naționalismului și eficientismului curricular; deconstructivismul curricular; ritmul și mișcarea ca fundamente ale experienței umane; deconstrucția autobiografiei; arhitectura sinelui; articularea postmodernă a curriculumului; megaparadigmele postmoderniste ale curriculumului (premodernismul, modernismul și postmodernismul); spațiul educațional postmarxist; autocunoașterea feminină și feministă; confruntările modernismului cu postmodernismul; denaturalizarea lumii; gândirea postformală și curriculumul; dezintegrarea culturală postmodernă și curriculumul; confuzia dintre realitate și imaginea realității; condiția patologică a lumii postmoderne; hipererotismul și educația sexuală; realitatea spectaculară și teleeducația; ludismul postmodernist și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o intercomunicare între științele exacte, umanioare, arte, mitic și religios. Două ar fi personalitățile obsedante pentru savant: Ion Barbu, în care vede un personaj de tip renascentist, împletire a matematicianului cu poetul, interesat de definirea în „axiome lirice” a treptelor autocunoașterii (a „nunților necesare”), și „filosoful modern” Jacob Boehme, „ereticul gândirii creștine”, care a avut viziunea împletirii raționalului cu iraționalul și care a intuit legea indeterminării. Că între Ion Barbu și Dan Barbilian nu există o schizoidie, ci o sinteză de
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
Lângă „părelnicul foc”, trop al iluziei transfigurate în ordine și „joc secund” la acest poeta artifex, „un alexandrin” în esență (Petru Poantă), stă oglinda. Volumul Întâlnire în oglindă (1978) marchează evadarea din sugestia panteistă spre un spiritualism răsfrânt în sine - autocunoaștere matură și semn al schimbării viziunii lirice. Un ciclu din Salonul olandez (1979), alcătuit pe motive din maeștri pictori olandezi (dar și flamanzi și chiar Salvador Dalí), este metatextual: narația iconică este transmisă elegiac, în interpretări diafane. De altfel, N.
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
de validare științifică. Cum istoria sa o probează, antropologia nu s-a constituit ca reacție ideologică la corpusul celorlalte științe socioumane (cu care ea Întreține, de altfel, fructuoase relații de interdisciplinaritate), ci ca operă - mereu perfectibilă - a efortului uman de autocunoaștere. Că lucrurile stau astfel o dovedește Însuși freamătul conceptual și metodologic al disciplinei, prezent inclusiv În volumul de față prin dezbaterea dintre practica antropologică abroad vs. at home, prin proliferarea fecundă a unor noi publicații și direcții de cercetare, prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Tolstoi, Jane Austen, Montaigne și Flaubert; din nou, filozoful care era Bloom se distinge de majoritatea colegilor săi printr-o fascinație pentru marea literatură, pe care nu a obosit s-o analizeze și s-o recomande, inclusiv ca modalitate de autocunoaștere și de trăire, fie și prin transfer, a unor stări sufletești de regulă absente din viețile noastre mai curând banale - între altele, cum știm și din The Closing, Bloom împărtășea pesimismul antropologic revelat de Tocqueville în portretul pe care-l
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
un mijloc de a valoriza munca individuală a elevului, acționând ca un factor de dezvoltare a personalității; • elevului i se rezervă un rol activ în învățare. Autoevaluarea Are drept scop să-i ajute pe elevi: • să-și dezvolte capacitățile de autocunoaștere și de autoevaluare; • să compare nivelul la care au ajuns cu nivelul cerut de obiectivele învățării și de standardele educaționale; • să-și dezvolte un program propriu de învățare; • să-și autoevalueze și să-și valorizeze atitudinile și comportamentele. 6.5
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
influențarea celorlalți, încât să nu o folosim în mod greșit, dar nici să nu o lăsăm neutilizată. Trebuie să ne folosim puterea cu pricepere, în variatele ei forme. Prin urmare, trebuie să aflăm cine suntem, deci să lucrăm în direcția autocunoașterii, să înțelegem de ce avem anumite puncte de vedere, ce ne motivează și să ne acceptăm așa cum suntem în mod real. Acest lucru ne va permite să ne construim o imagine de sine pozitivă, să devenim mai puternici, să ne controlăm
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
lumea datorită posibilităților sale de a interpreta și problematiza, fiind în același timp interesat și de propriul destin. Este perioada elaborării unui sens al vieții sale, dobândind concepții despre lume și viață, se adâncește conștiința de sine, sporesc eforturile de autocunoaștere (Albu, 2006). AEROFAGIE (< fr. aérophagie, cf. gr. aer - aer, phagein - a mânca) - Act reflex prin care, odată cu alimentele, pătrunde în stomac și o cantitate de aer. Aerofagia voluntară este utilizată pentru a permite vorbirea esofagiană după excizia chirurgicală a laringelui
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ce este majoră, pacientul poate prezenta probleme pe plan psihic. Reacțiile se manifestă prin: depresie, anxietate, stare de dependență, negare, izolare sau agresivitate. Cele mai multe probleme sunt legate de noua sa imagine corporală și de modificările în controlul motricității segmentare. Etapa autocunoașterii - ca urmare a tratamentului intensiv din prima etapă, se ajunge la stadiul de „a face față situației”. În aceste condiții, pacientul este condus spre un comportament de „apropiere” de realitate, prin care se exprimă dorința de viață. Pacientul parcurge două
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de autoobservare, de înregistrare a propriei persoane prin studiul fenomenelor interne, al stărilor subiective (percepții, emoții, sentimente, reverii) conștiente; este un atribut al ființei umane, fiind legată de conștiința de sine, și constituie o modalitate de cunoaștere. Autoperceperea prelungită pentru autocunoaștere este o latură importantă a relațiilor psihice. Cunoașterea de sine se dovedește a fi mult mai dificilă decât cunoașterea lumii obiective. INTUIȚIE (< fr. intuition, lat. intuitio - contemplare) - Capacitatea gândirii de a descoperi nemijlocit și imediat adevărul pe baza cunoștințelor și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ușor valorile, iar apariția pe un site nu reușește să satisfacă pulsiunea autoscopică a individului, mai ales când acesta e și poet. Trecerea la tradiționale materiale tipărite e necesară pentru o mai corectă ierarhizare a valorilor, pentru o mai bună autocunoaștere a creatorului și o creștere a responsabilității lui. În bună parte aceste afirmații pot fi adevărate și coordonatorii acestui proiect de antologare le-au avut în vedere. Cert este că această antologie încearcă să demonstreze că nu există o criză
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
profesionale a specialiștilor, care să contribuie la determinarea autoformării educației, a educației civice, care să reconstruiască personalitatea elevului, să-l ajute să se dezvolte și să-și exploreze cu maximum de eficiență aptitudinile și capacitățile de care dispune. Activitatea de autocunoaștere și autoevaluare realizate printr-o consiliere corectă, egalitatea de șanse, prin alegerea acelei oportunități, prin care să-și pună în valoare capacitățile intelectuale și psihomotrice, constituie pârghii care duc la obținerea maximă a succesului școlar. Paleta de probleme pe care
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
Marcel Petcu își scrie versurile cu obișnuința zidarului care ridică o casă confortabilă, nu-i pasă, aparent de detalii sau de riscurile de a nu fi pe placul celui care-i citește lucrările. Scriitor născut, nu făcut, scrie poezie întru autocunoaștere și mai cu seamă pentru a umple ”golul acela întrevăzut” unde se macină tainele primordiale. Pentru a ieși învingător din bătălia sa personală autorul decide: „Nemurirea poetului/nu este nicidecum/nemurirea persoanei (...)” așa constată în vers, și astfel își justifică
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
primim despre noi înșine încep să acționeze gândirea, construind “reprezentarea despre sine”, întocmai ca reprezentarea mediului inconjurător. Prin eforturi mai elaborate de abstractizare se ajunge la conceptul despre sine, un tip de imagine simbolică a ceea ce este omul. În cazul autocunoașterii, aceste procese prezintă complicații mai mari decât atunci când reflectăm realitatea din afară. Mai ales în adolescență, când unele trăsături ale copilăriei sunt eliminate, căutăm cu mare forță voluntară autodefinirea după un sistem de valori. Unii se îndepărtează de ceea ce au
Evolutia imaginii de sine. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Ghiusca Roxana () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2330]
-
domeniile tale de interes, de înclinații și aptitudini, de condițiile de mediu, astfel încît orientarea profesională să ți se potrivească, dar să fie și dezirabilă pentru societate. Nu uita: deciziile juste pentru o viitoare carieră au la bază valorile individuale, autocunoașterea, educația, motivația și, nu în ultimă instanță, factorii emoționali. Valorile individuale Reprezintă cartea ta de vizită, contribuția ta la in-tegrarea în mediul socio-profesional. Cine ești tu? Care e destinul tău? Care este destinația ta profesională? Nici o întrebare dintre acestea, care
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
nu în ultimă instanță, factorii emoționali. Valorile individuale Reprezintă cartea ta de vizită, contribuția ta la in-tegrarea în mediul socio-profesional. Cine ești tu? Care e destinul tău? Care este destinația ta profesională? Nici o întrebare dintre acestea, care țin evident de autocunoaștere, nu-și poate găsi răspunsul în afara unui context, a unui pretext situațional care să determine activizarea ta. În funcție de valorile individuale, va lua naștere propria ta reacție la stimuli care îți vin constant din mediul socio-profesional: problemele care trebuie rezolvate, sarcinile
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]