1,019 matches
-
sarcinilor sau sunt condiționate de nivelul performanței, diminuează motivația intrinsecă. Doar recompensele verbale cresc motivația intrinsecă în general, exceptând situația în care sunt furnizate într-un stil interpersonal care implică exercitarea controlului (Deci, Koestner, Ryan, 2001, pp. 13-14). Aplicarea teoriei autodeterminării în organizații se întemeiază pe susținerea de către manageri a autonomiei subordonaților, cu consecințe pozitive asupra performanței în muncă, a satisfacției, atașamentului și a încrederii în obiectivele organizației. Figura 9 prezintă modelul adaptat al teoriei la specificul organizațional: Fig. 9. Teoria
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în organizații se întemeiază pe susținerea de către manageri a autonomiei subordonaților, cu consecințe pozitive asupra performanței în muncă, a satisfacției, atașamentului și a încrederii în obiectivele organizației. Figura 9 prezintă modelul adaptat al teoriei la specificul organizațional: Fig. 9. Teoria autodeterminării în mediul organizațional (după Gagné și Deci, 2005, p. 347) Teoria afirmă că angajații motivați intrinsec sunt mai creativi, mai flexibili și își stabilesc singuri direcțiile de acțiune. Pentru creșterea acestui tip de motivație este necesară oferirea de feedback pozitiv
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
tip participativ. Managementul participativ (obținut fie prin creșterea autonomiei potrivit teoriei Y a lui McGregor, fie prin creșterea încrederii potrivit teoriei Z a lui Ouchi) conduce la creșterea motivației intrinseci. 4.4.2. Limite, critici, dezvoltări teoria evaluării cognitive Teoria autodeterminării a primit o serie de critici atât sub aspect conceptual, cât și în ceea ce privește metodologia utilizată pentru măsurarea motivației intrinseci. Cele mai controversate aspecte sunt cele care postulează diminuarea motivației extrinseci ca urmare a aplicării recompenselor financiare. Încă de la primele cercetări
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
absența constrângerilor este o definiție inadecvată pentru mediul organizațional; în organizații, activitatea presupune frecvent respectarea termenelor limită, respectarea unor standarde impuse și salarizarea pentru munca depusă. În organizații foarte rar se poate vorbi despre o muncă realizată "liber"; g) teoria autodeterminării este limitată la cultura vestică, autonomia și libertatea de alegere nefiind o trăsătură universal-umană (dominanța acesteia nu a fost confirmată în cultura japoneză). Potrivit meta-analizelor realizate de Cameron și Pierce (1994), postulatele teoriei autodeterminării sunt infirmate. S-a constatat astfel
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
o muncă realizată "liber"; g) teoria autodeterminării este limitată la cultura vestică, autonomia și libertatea de alegere nefiind o trăsătură universal-umană (dominanța acesteia nu a fost confirmată în cultura japoneză). Potrivit meta-analizelor realizate de Cameron și Pierce (1994), postulatele teoriei autodeterminării sunt infirmate. S-a constatat astfel că oamenilor le place o activitate în mai mare măsură după ce au fost recompensați pentru realizarea ei. De asemenea, recompensarea creativității asociate unei sarcini conduce la creșterea creativității pentru o sarcină viitoare. Cameron (2001
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a nu determina nici un efect asupra motivației intrinseci". Angajații așteaptă în organizații să fie recompensați pentru munca depusă. Relația de inversă proporționalitate dintre nivelul recompensei financiare și cel al motivației intrinseci, precum și diferitele forme ale motivației extrinseci, prezentate de modelul autodeterminării, conduce la ideea că în organizații majoritatea angajaților sunt motivați extrinsec. De asemenea, emoțiile negative, cum este nemulțumirea, conduc frecvent la inițierea comportamentelor ce urmăresc îmbunătățirea activității (eliminarea sursei de nemulțumire). Contrar acestui aspect, teoria autodeterminării consideră că pentru motivația
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
extrinseci, prezentate de modelul autodeterminării, conduce la ideea că în organizații majoritatea angajaților sunt motivați extrinsec. De asemenea, emoțiile negative, cum este nemulțumirea, conduc frecvent la inițierea comportamentelor ce urmăresc îmbunătățirea activității (eliminarea sursei de nemulțumire). Contrar acestui aspect, teoria autodeterminării consideră că pentru motivația intrinsecă, tipice sunt sentimentele de plăcere, angajament și satisfacție. Teoria audo-determinării a fost extinsă în numeroase domenii, fiind considerată de autorii ei "o macro-teorie care vizează dezvoltarea personalității, autoreglarea, nevoile psihologice universale, scopurile vieții și aspirațiile
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
testată intensitatea asocierii dintre două sau mai multe variabile. În ceea ce privește instrumentele de măsurare, scalele compuse sunt dominante. De la Job Descriptive Index (scală utilizată pentru măsurarea satisfacției în muncă) până la scalele utilizate recent de Deci și Ryan pentru măsurarea dimensiunilor teoriei autodeterminării (Intrinsic Motivation Inventory, General Causality Orientations Scale, The Self-Regulation Questionnaires etc.), aceste instrumente prezintă avantajul standardizării, favorizând realizarea studiilor longitudinale și a analizelor comparative. Experimentul ca metodă de măsurare a motivației a fost utilizat îndeosebi pentru măsurarea motivației intrinseci. Deci
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ale libertății cognitive: Tehnologiile existente și emergente legate de urmărire, monitorizare sau realizarea supravegherii asupra cunoașterii umane. Aplicarea pedepsei biologice utilizând terapia farmaceutică sau tehnologii de control al minții de la distanță sau implantate. Statutul libertății personale, al democrației și al autodeterminării la nivelul planetei. Tirania minții Un adept adevărat este acea persoană care se concentrează asupra unei cauze care este mai mare și mai importantă decât propria sa persoană. Nu sunt permise întrebări, numai dogma. Nu există nicio opțiune liberă. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
se plimbe. De fiecare dată când Y voia să-i întrerupă discursul, ea vorbea mai tare și îi acoperea vocea. - Vom vorbi mai relaxat. N-am fost în stare să-ți răspundem la întrebare fiindcă avem o deficiență la nivelul autodeterminării. Conștiința de sine e prezentă, dar exprimarea ei e inhibată. Ni s-a spus că limbajul nostru obișnuit e destul de morbid, ne lipsește suplețea stilistică. Acest lucru reflectă o carență afectivă, în sensul în care suntem incapabile de comportamente empatice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
caracterizează în mod specific ființa sunt rațiunea și voința, iar operațiile acestor puteri sunt raționamentul și apetitul. Voința (θέλησις) apare ca un apetit rațional care aparține omului, întrucât este înzestrat cu un suflet inteligent și se identifică cu capacitatea de autodeterminare tipică ființelor raționale. Însă el distinge între „în mod simplu a voi”, de „în ce fel a voi”. De fapt, doar al doilea tip de voință se raportează la ipostază. Această diferență se înțelege astfel: în momentul în care puterea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
originalitatea gândirii lui Maxim față de predecesorii săi. Potrivit lui Maxim, faptul că omul este creat după imaginea lui Dumnezeu se referă la sufletul său intelectiv și rațional, și omul este în mod egal după imaginea lui Dumnezeu prin capacitatea sa de autodeterminare care se identifică cu voința naturală. Așadar, Maxim consideră imaginea lui Dumnezeu ca fiind logos-ul omului prin care se definesc caracteristicile esențiale ale omului. Prin această imagine, Maxim atribuie omului capacitatea de a-l căuta pe Dumnezeu și de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ci datorită acceptării libere și conștiente a faptului că nu mai suntem ca ceilalți, ci într-o situație diferită care are implicațiile sale și, împreună cu avantajele și bucuriile sale, comportă și o serie de riscuri. În viața consacrată, îndeosebi în ceea ce privește autodeterminarea și gestionarea sferei emotive și afective, alegem să ne supunem unei legi pe care am putea-o asemăna cu legea marțială pe care o acceptă cei care se încorporează în viața militară. Nu ne putem plânge de rezultate, ci, dimpotrivă
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
și ele sistemul protecției drepturilor omului, deci drepturile cetățenești. Este vorba, în definitiv, de asumarea de către state a unor obligații internaționale privind aplicarea națională a acestor principii. Un rol special în cadrul dreptului internațional al drepturilor omului îl are și principiul autodeterminării popoarelor 28. În ultimele decenii s-au cristalizat unele reguli generale de drept internațional în domeniul drepturilor omului, reguli care instituie, în esență, o obligație a statelor de a colabora pentru promovarea respectului drepturilor fundamentale ale omului, de a asigura
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ultimele decenii s-au cristalizat unele reguli generale de drept internațional în domeniul drepturilor omului, reguli care instituie, în esență, o obligație a statelor de a colabora pentru promovarea respectului drepturilor fundamentale ale omului, de a asigura dreptul popoarelor la autodeterminare, egalitatea în drepturi a oamenilor și nediscriminarea și de a combate practicile contrare acestor obligații. Dreptul internațional al drepturilor omului este o ramură care își caută, în continuare, configurarea normativă și de sistem, dinamica sa fiind extrem de rapidă, reflectând preocupările
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în temeiul unui document pe care cel puțin una dintre victime nu pare convinsă că este necesar să-l insereze în textul viitorului Tratat politic de bază; c) reafirmarea principiului egalității în drepturi a popoarelor și a dreptului acestora la autodeterminare, principii care au determinat procese ireversibile în Europa și în lume, de democratizare și afirmare a libertății, a independenței statelor noi, concepute ca state de drept, și de trecere la economia de piață; d) nou stat, care la 27 august
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
masivele colonizări cu ruși, ucrainieni, bulgari etc., caracterul etnic al Basarabiei a rămas același, românesc. Legăturile dintre Țară și românii din Basarabia, aflați sub ocupație străină, s-au menținut cu mari dificultăți, suferințe și sacrificii. În exercitarea dreptului său de autodeterminare, recunoscut și de noile autorități ale Rusiei sovietice, la 27 martie 1918, Parlamentul Republicii Democratice Moldovenești Independente Sfatul Țării potrivit voinței populației, a decis prin vot liber unirea "pe vecie cu Patria mamă România". Notele ultimative ale guvernului sovietic din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
au loc în Europa și în lume, de democratizare, de afirmare a libertății, independenței și unității naționale, de edificare a statelor de drept și de trecere la economia de piață; REAFIRMÂND egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei Națiunilor Unite, Actului Final de la Helsinki și normelor de drept internațional; APRECIIND, din aceste considerent, că a sosit ceasul cel mare al săvârșirii unui act de justiție, în concordanță cu istoria poporului nostru, cu normele de morală și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
normelor de drept internațional; APRECIIND, din aceste considerent, că a sosit ceasul cel mare al săvârșirii unui act de justiție, în concordanță cu istoria poporului nostru, cu normele de morală și de drept internațional, PROCLAMĂ solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populații a Republicii Moldova și în fața întregii lumi: REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ȘI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ȘI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ȘI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINȚELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAȚIUL ISTORIC ȘI
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Republicii. Această hotărâre de importanță capitală se înscrie în mod logic în procesul de înnoiri democratice, de destrămare a structurilor totalitare comuniste, care au loc în URSS. Guvernul României își îndeplinește o nobilă îndatorire de a saluta actul istoric de autodeterminare a poporului Republicii Moldova, de împlinire a năzuințelor sale legitime spre libertate, democrație și demnitate națională. Proclamarea unui stat românesc independent pe teritorii anexate cu forța în urma înțelegerilor secrete stabilite prin Pactul Molotov-Ribbentrop reprezintă un pas decisiv spre înlăturarea pe cale pașnică
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care - mai ales în epocile dominate de reprezentări religioase - ar fi supus omul unui irepresibil regim de forță. Ontologia ierarhică specifică universului religios ar falsifica esența omului, care este aceea de ființă liberă, înzestrată, spre deosebire de alte animale, cu puterea de autodeterminare 1. Prin repulsia sa manifestă față de încarnările istorice ale Evangheliei creștine, Nietzsche a cochetat la început cu pozitivismul științific. El căuta astfel să-și întemeieze obiectiv genealogiile culturale. În mod paradoxal, tocmai aceste genealogii probau inexistența unei istorii a faptelor
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Consiliului Uniunii Europene, leadershipul european presupune efectuarea de schimbări calitative în organigramele de conducere pentru ca ierarhiile în structurile formale și informale să funcționeze eficient. În acest context, decidenții politici și funcționarii europeni exercită leadership funcțional constructiv prin autoguvernare, autoconducere și autodeterminare, fiind stimluați să coopereze împreună și motivați de promovarea intereselor generale ale Uniunii Europene. În ceea ce privește membrii Consiliului Uniunii Europene, art. 16 alin. 2 Tratatul de la Lisabona conține precizări clare: "Consiliul este compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Governing the Motivational Effects of Goal Systems”, Journal of Personality and Social Psychology, nr. 45, 1983, 1017-1028. Fenouillet, F., La Motivation, Dunod, Paris, 2003. 79. Spune-mi ce te joci și-ți spun cine ești... Nevoia de apreciere și de autodeterminare Oricât de mult ne-am întoarce în timp, jocul a fost dintotdeauna o activitate importantă: jocul cu oscioare 1, jocul gâștei 2, șahul, iar apoi filmele spectaculoase, numerele de circ etc. Împărații romani considerau că este suficient să dai oamenilor
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
al activităților noastre. Cercetările arată că, în spatele imensei varietăți a activităților umane, se ascund destul de puține mecanisme motivaționale. Cele mai multe teorii pun în prim-plan două nevoi fundamentale: nevoia de apreciere (numită de alți cercetători ego sau autoeficiență) și cea de autodeterminare sau de liber arbitru. Astfel, motivația intrinsecă (curiozitatea, nevoia de descoperire sau de senzații noi) este rezultanta acestor două nevoi: nevoia de apreciere și nevoia de autodeterminare. Această din urmă motivație explică în mod ideal pasiunile și hobby-urile noastre
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
nevoia de apreciere (numită de alți cercetători ego sau autoeficiență) și cea de autodeterminare sau de liber arbitru. Astfel, motivația intrinsecă (curiozitatea, nevoia de descoperire sau de senzații noi) este rezultanta acestor două nevoi: nevoia de apreciere și nevoia de autodeterminare. Această din urmă motivație explică în mod ideal pasiunile și hobby-urile noastre... Pentru mai multe detalii Lieury, A.; Fenouillet, F., Motivation et réussite scolaire, ediția a II-a, Dunod, Paris, 2006. Fenouillet, F., La Motivation, Dunod, Paris, 2003. NOTE
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]