509 matches
-
Lumea lui e animată, merge în pas cu societatea, e “în trend”. Și dacă vreun individ merge împotriva curentului, e pus repede la punct de confrați, astfel ca totul fie ca și înainte. Umorul sănătos și satira mușcătoare, usturătoare, sarcasmul, autoironia dau o culoare deosebită scriiturii. De un umor molipsitor este proza “Pălăria”, în stil sorescian care aduce foarte bine cu poezia “Vedenia” din volumul “La Lilieci”, al lui Sorescu. Dumnezeu e antropomorfizat, poartă pălărie, ba, chiar o oferă unui cetățean
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
căruia îi plăcuse pălăria și se uita cam lung la ea. Același umor sarcastic este prezent și în scrierea “Națiuni, fiți bărbate!” în care, moartea unei pisici la Casa Albă este motiv de doliu internațional și stopare a oricărei activități. Autoironia atinge cota maximă în proza: “Starea de normalitate” Fragmente alese, din conferința susținută la Școala de Vară de la Moțățăi, regiunea Goltenia, de pedagogul Liviu Ocoș Costogan (de origine, calician) Dar nu numai ironie, sarcasm și umor din Commedia dell'Arte
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
Șarpe sărutând, o piesă de rezistență a volumului este sinteza a motivelor și atitudinilor lirice ale poetului: obsesia artei sale, obsesia morții, atracția irepresibilă a vieții, obsesia rădăcinilor care ne vin din părinți, expresia directă a emoției, spiritul ludic și autoironia. Ar merita citată în întregime pentru frumusețea ei clasică. Simbolul mamei este cel ancestral, evocat fie în imaginea mamei încremenite cu copilul ei la Pompei (Copilul fără nume, p. 53) fie în cea a măicuței poetului care plânge „mocnit” într-
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
mai bine pe un autor decât în scrierile lui despre lumea în care a deschis ochii. O lume mirifică în amintire, dar văzută cu ochii adultului de azi. O lume din care nu a mai rămas nimic decât amintirile. Fina autoironie, dulcele amar al întoarcerii în timp, contrapunerea cu lumea de azi, tot mai străină, în care Ultimul Moromete, Alexandru, Sae, Săică, fratele cel mic al celui mai mare prozator român, trage să moară, iar fiul lui își pune cu disperarea
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
Toate Articolele Autorului Cartea de eseuri, comentarii și interviuri, intitulată sugestiv „Românaș la San Francisco”“, apărută la editura ANAMAROL, București, 2011, semnată de Viorel Vintilă, proaspăt membru al Ligii Scriitorilor, ne revelează un scriitor dotat cu simțul observației, al ironiei, autoironiei fine și dornic de cunoaștere. Încă din „Cuvânt înainte” autorul ne introduce în tainele sale privind activitatea sa jurnalistică, în modul de a fi pătruns în lumea revistelor virtuale cu ajutorul generosului scriitor George Roca, de asemenea, membru al Ligii Scriitorilor
VIOREL VINTILĂ – ROMÂNAŞ LA SAN FRANCISCO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360742_a_362071]
-
și semantice, prin jerbe imagistice de o sclipitoare ingeniozitate declanșatoare de emoții profunde și autentice. Sonetele sale mustesc de gravitate, vehiculează idei și incită la meditație, sugerează deschideri spre lumi trăite sau închipuite, visul și trăirea interferând misterios. Paradoxul, ironia, autoironia și ludicul construiesc un univers de o remarcabilă forță de seducție lirică. Verbul a iubi, substantivul iubire cu sinonimele sale, adjectivarea acestora împreună cu substituienții metaforici și metonimici alcătuiesc o inedită rețea conotativă ce împânzește întregul spațiu al volumului, identificându-ne
IUBIREA CARE MIȘCĂ SORI ȘI STELE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359795_a_361124]
-
totul“, fiindcă privesc lumea de la înălțimea superiorității lor. Epigramiștii adunați în culegerea domnului Nic Petrescu - așa cum se va vedea - dovedesc spirit critic accentuat, însă săgețile se îndreaptă deopotrivă către ceilalți și către sine, dovedind că pot exersa la fel de bine și autoironia. Oratorul roman Marcus Fabius Quintialianus, născut în zorii creștinismului (35 e.n.) susținea că „Mai bine pierzi un prieten decât un cuvânt de spirit“, fiindcă - ne asigură Voltaire - „Majoritatea cuvintelor de spirit sunt spuse pentru a doua oară“, adică perla de
O NOUĂ ANTOLOGIE A EPIGRAMEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345215_a_346544]
-
de „Marlon, filantrop român” și, probabil cea mai reușită cioacă a filmului, Viorel Lis în rol de „domnu' Viorel, jucător împătimit la păcănele”. Nu o să mă întind să explic de ce există umor (și în unele cazuri o doză mare de autoironie) în toate aceste roluri secundare, important e că cele mai multe dintre ele țintesc un receptor foarte diferit de cel care s-ar prinde doar de faza cu Nea Vio. E irelevant că acest nivel meta e o acoperire pentru marketing cross-media
„Minte-mă frumos 3” s-ar putea să fie un film bun () [Corola-blog/BlogPost/338492_a_339821]
-
în Televiziunea Română. Oameni de televiziune de ieri și de astăzi din TVR, faimoși profesioniști ai micului ecran de atunci și de acum, crainici, prezentatori, realizatori de emisiuni, vin în fața telespectatorilor la “Generațiile TVR”. “Cu nostalgie, cu umor, dar și cu autoironie, a venit vremea unei ample aduceri aminte pentru telespectatorii Televiziunii Române, după 60 de ani. Dacă, de regulă, cochetele aleg să-și ascundă vârsta, Televiziunea Română preferă să-și dezvăluie, odată cu anii, atuurile. Emisiuni care au făcut istorie, oameni care i-au
Cătălin Măruță se întoarce la TVR2- mâine, de la ora 20.00 () [Corola-blog/BlogPost/339360_a_340689]
-
direcție lansată de noi în Francofonie); 2. Eseu - categorie care se subdivide în: a. eseu legat/inspirat de problemele puse de traducerea literară(...), cu caracter didactic, dedicate (...) traducătorilor profesioniști;b. eseu filosofic ori metafizic; c. eseu cu tente de libellă, autoironie sau pamflet (...); 3. creație literară de tip ludic, defulatoriu, sau scriitura sub dicteu; 4. recenzii, prefețe, postfețe. În toate aceste direcții s-a manifestat și el. ,,Poezia nu e deci pentru el nici consolatoare, nici reparatoare, ci substanță vie » - remarcă
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
neliniștea lumii în care trăim. Eul poetic e astfel mai totdeauna dedublat, dar nici Celălalt nu-și găsește locul și atunci se întoarce în eul din care plecase, căci încrederea este mai totdeauna erodata de îndoială și vrea certitudini. Ironia, autoironia, paradoxul, calamburul, parodia, jocul, ludicul, teatralizarea, umorul, nihilismul, interogația sfredelitoare sunt câteva din instrumentele poetice utilizate de acest Don Quijote al secolului nostru, ce căuta cu obstinație sensul ultim al cuvântului, revelarea sensului lumii, manifestându-și, înainte de toate, setea de iubire
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
rămas la fel de vie și la anii senectuții. Idila cu Rodica din «Prima iubire», înfiripată într-o tabără în timpul gimnaziului, uitată și reînsufletiță mai târziu în anii liceului, sunt alte câteva note autografice scrise cu emoție și respect, pe alocuri cu autoironie visavi de reacțiile pripite de adolescent, și care completează registrul amplu, caleidoscopic al istorisirilor din acest volum. Ultimile două bucăți epice «O mica escapadă de vacanță» și « Finalul unei mari iubiri» abordează în două povestiri (acțiunea începută în prima și
OPINIA UNUI EDITOR de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341043_a_342372]
-
de acolo de unde îl lăsase, cu și mai mare intensitate narativă. Lectura e atractivă, indiferent de subiect. Episodul cu activistul mahmur care cere zeamă de varză celor doi copii, să se dreagă după o beție strașnică, este antologic. Nota de autoironie și permanentă autopersiflare a lui Ionel, face din personaj unul foarte simpatic și prin limbajuul frust, cotidian, nefiltrat, care se apropie de sufletul omului. La Ioan Gh. Tofan narațiunea se face temeinic, cu pauze lungi de gândire și descripție, cu
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
la Sân Franciso Cartea de eseuri, comentarii și interviuri, intitulată sugestiv”Românaș la Sân Francisco “, apărută la editură ANAMAROL, București, 2011, semnată de Viorel Vintilă, proaspăt membru al Ligii Scriitorilor, ne revelează un scriitor dotat cu simțul observației al ironiei , autoironiei fine și dornic de cunoaștere. Încă din “Cuvânt înainte “ autorul ne introduce în tainele sale privind activitatea să jurnalistică, în modul de a fi pătruns în lumea revistelor virtuale cu ajutorul generosului scriitor George Rocă, membru al Ligii Scriitorilor Români. Cartea
VIOREL VINTIĂ-ROMÂNAŞ LA SAN FRANCISCO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340625_a_341954]
-
și s-ar fi prăbușit, îngropându-i sub el pe toți și pe toate, oameni, mașini, șobolani, copaci, troleibuze și străzi asfaltate la suprapreț. Dar Bucureștiul e semeț, deși naiba știe de unde-și ia puterea; sau poate că are suficientă autoironie încât să râdă și el când vede că cea mai mare reușită a celor care vor să-l salveze (sunt și d-ăștia, dar mai puțini la număr decât apostolii lui Iisus) a fost să facă un filmuleț cu cum
Bucureștiul mișto [Corola-blog/BlogPost/100647_a_101939]
-
stat cu noi în cartier înainte de revoluție. Și-apoi, pe bune, toți mai călcăm strâmb... Ce, tu ești cruce de-nchinat?!” Când aud astfel de teorii, ies din resemnare, pun regretele deoparte și scriu un articol din ăsta, la granița dintre autoironie si vorbit „pe bune”. Măcar așa am senzația că trăiesc, nu doar supraviețuiesc.
Alegerile unui client pus în fața unei serviri mediocre și ars la notă. „Da, domnule, o fi furat, dar...” () [Corola-blog/BlogPost/337724_a_339053]
-
Casiodor este un succedaneu al falimentului politic al senatorului. Și fiindcă tot l-am pomenit pe Casiodor, aș spune că, deși este povestea unui eșec politic, viața lui demonstrează că și cărturarii pot avea un destin public. Îl iau cu autoironie ca model pe Casiodor - un alibi convenabil dacă, după tot ce am spus până acum, s-ar găsi cineva să mă întrebe de ce am abandonat, vremelnic sau definitiv, manuscrisele medievale pentru proiectul politic creștin-democrat sau pentru diplomație. - Casiodor, pe care
DIALOG CU ADRIAN PAPAHAGI, CONSILIER AL MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344344_a_345673]
-
ei. Paradoxal însă autorul, deși nu mai întinde și celălalt obraz, nu îndeamnă la răzbunare conform legii talionului, ci își anunță o amnistie generală, cheamă la iertare, dar în niciun caz la uitare. Rămas doar cu un ton amar, ușor autoironie, eroul nu poate să uite. „Orice reacție de ostilitate față de aceste rânduri va izvorî numai din rândul acelora ce vor fi dorit ca el să tacă. N-a putut s-o facă, pentru că a vrut ca istoria să nu se
ION CATRINA – TĂRÂMUL UMBRELOR – O REEDITARE MAI MULT DECÂT NECESARĂ de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342947_a_344276]
-
arealul românesc. Alte genuri scurte umoristice (limerick-ul la irlandezi, senryu-ul la japonezi) au caracteristici complet diferite. Umor au mulți, francezii un umor mai suculent, englezii unul mai subtil. Satiră găsești la cele mai multe popoare. Ironie găsești în toată literatura universală. Dar autoironie ca la români nu găsești nicăieri. Pentru că ce altceva decât autoironie dusă la extrem este hazul de necaz? Este o formă de rezistență împotriva vicisitudinilor de tot felul, este ceea ce îți dă putere când ești la pământ, este esența conceptului
DESPRE UN ANUMIT GEN DE UMOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344198_a_345527]
-
japonezi) au caracteristici complet diferite. Umor au mulți, francezii un umor mai suculent, englezii unul mai subtil. Satiră găsești la cele mai multe popoare. Ironie găsești în toată literatura universală. Dar autoironie ca la români nu găsești nicăieri. Pentru că ce altceva decât autoironie dusă la extrem este hazul de necaz? Este o formă de rezistență împotriva vicisitudinilor de tot felul, este ceea ce îți dă putere când ești la pământ, este esența conceptului de “gândire pozitivă”. Poate fi adus și argumentul “Alții când au
DESPRE UN ANUMIT GEN DE UMOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344198_a_345527]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > EREZIA POEMULUI DE DRAGOSTE ȘI DE DOR Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016 Toate Articolele Autorului Autoironie acesta-i numele meu prieteni de pretutindeni și de nicăieri Dumneavoa stră cum o mai duceți cu viața cu moartea cu invidia precum și cu celelalte treburi cos mice și totuși atât de familiale cu r de la Ro mânia lejeră Vai
EREZIA POEMULUI DE DRAGOSTE ȘI DE DOR de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378540_a_379869]
-
limbă și literatură) să expună literar un narator de talent, de har în genuri diferite, chiar dacă limbajul este fir unificator prozelor însumate în acest volum. Și vorbesc de un limbaj modern, cu elemente colocviale, cu umor caustic, sarcasm, ironie și autoironie, ceea ce face lectura cursivă și incitantă. Prozele scurte aduse la rampă pot fi autobiografice, sau întâmplări reale în chenare alegorice sau, pur și simplu, alegorii inspirate de studiul unui gen literar, după cum spuneam despre scriitorii filologi. Am remarcat o povestire
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
postmodernist deplin se găsește greu, date fiind teoretizările acestui curent ( în pondere Mircea Cărtărescu, la noi, i-a trasat caracteristicile, i-a delimitat cerințele, problematica și strategiile). Nicolai Tăicuțu cultivă această metodă de scriere utilizând experiențele cotidiene, autoreferențialitatea, ironia și autoironia, textul interactiv. De aceea, lectura acestui volum, pe lângă vivacitate aduce o impresie generală de firesc existențial, reflectat în eul văzut obiectiv. Versurile din “pesemne că nu despre mine e vorba” sunt structurate în trei grupaje tematice: - întrevederi, cu poeme de
NICOLAI TĂICUȚU- “PESEMNE CĂ NU DESPRE MINE E VORBA” de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379124_a_380453]
-
în funcție, probabil, /de venirea, din amonte sau din aval /a sălciilor plângătoare...”(totem 2) Ultimul grupaj, în amurg, denotă o bună adaptare la sunetul postmodern, fie prin tonalități parodice, fie printr-o distanțare anume de nostalgii mai vechi, cu autoironie. “În marele spectacol/în care am fost incluși/cu voia sau fără voia noastră/ (eu nu știam nimic!/poate știai tu ceva?...)/eu recitam un vers/ tu măcompletai cu următorul? tu recitai un vers/ eu te completam cu următorul/ și
NICOLAI TĂICUȚU- “PESEMNE CĂ NU DESPRE MINE E VORBA” de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379124_a_380453]
-
de vânt”. Cele mai fecunde versuri ale Sabinei Măduța reflectă mereu și mereu aceeași bucurie a poeziei și a lecturii. Ori de câte ori textele lirice se tensionează, se umplu cu resentimente, o poezie despre poezie reinstalează liniștea și bucuria de copil, o autoironie fină care detensionează: „Ia uitați-vă/La Sabina Măduța/Ce fericită pare/Fiindcă a scris/ În dimineața asta/ Mai multe poezii./ Ea pretinde/ Că i-au fost dictate/ Că s-a trezit cu ele în caiet/ întocmai/ Ca locuitorii din
DRAG DE POEZIE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374381_a_375710]