921 matches
-
creația într-un anumit domeniu (de exemplu, cântatul la pian), ceea ce le face automate. Automatismul tehnicilor pare să fie necesar la producerea unor lucruri originale, cum ar fi crearea unor melodii noi. Însă această speculație nu specifică felul în care automatismul duce la lucruri noi. Poate că, atunci când o tehnică devine automată, ne putem direcționa forțele spre producerea unor lucruri noi. Nu mai trebuie să ne gândim la modalitățile de exprimare a ideilor, pur și simplu o facem atunci când ideile s-
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
distruge fericirea” (Johan Oxenstiern). * „O manie este o plăcere trecută În stadiul de idee.” (H. de Balzac) „Mania” este, de fapt, obsesia unei idei fixe, este preocuparea excesivă pentru ceva. Mania poate atinge Însă și „planul motor”, unde dezvoltă adevărate automatisme: „Un om deprins să scrie, scrie și fără idei, ca un bătrîn doctor numit Bouvard, care, În timp ce agoniza, lua pulsul fotoliului său” (Rivarol). * „Pasiunile sînt singurii oratori care conving totdeauna.” (La Rochefoucauld) Pentru că În cazul „pasiunii”, sufletul se hrănește din
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
adevărat, trebuie să fii responsabil”. * „Poți să posezi responsabilitatea, nu și discernămîntul care decurge din ea.” (Benvenuto Cellini) Se Întîmplă astfel atunci cînd cineva se simte obligat să acționeze Într-un anumit fel, sau atunci cînd cineva și-a format automatismul datoriei (există, atfel spus, un bun-simț al obișnuinței). * „O iscălitură nu trebuie să Însemne decît o răspundere.” (N. Iorga) CÎnd Însă „iscălitura” este expresia aroganței, va aduce cu ea și un abuz. * „Încearcă să-ți faci datoria, și vei afla
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
SAU COMICUL ABSOLUT Gogol spune undeva, în Suflete moarte, dacă nu greșesc, că, privit îndelung, comicul devine trist. El avea în vedere comicul din viață, nu arta comică. Fenomenul acesta al comicului, rezultând, cum explica Bergson, dintr-o cădere în automatism, e perceput ca o frânare a duratei, deci suspendă cursul natural al vieții. Dar această suspensie nu poate fi decât momentană, cât ține percepția; viața își reia cursul natural, iar spectacolul ei capătă atunci o tristețe care derivă tocmai din
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
iubire este dată de arta de a spera, de capacitatea celor doi de a-și oferi reciproc surpriza descoperirii unor noi trăiri sufletești. În absența unei astfel de capacități, obișnuința pune tot mai mult stăpânire pe relația erotică, rutinând-o.) „...automatismul, repetiția uniformă și monotonă, este mormântul sentimentului, al stării vii și fecunde. Prin repetiție se creează o crustă din care se retrage sentimentul și, o vreme, asemenea crustă golită de viață este luată drept expresie a unei ființe vii. Așa
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
singurătatea În doi. Μ Cel care este foarte preocupat de propria biografie Îi pregătește fără să vrea deznodământul Înainte de vreme. Μ Funcția conștiinței: a face din om o ființă cu instincte tocite, amânate sau controlate. Dacă animalul trăiește În regatul automatismului natural, omul trăiește În cel al rigorismului moral (sau cum foarte frumos spune Emil Cioran: „Omul nu mai trăiește În existență, ci În teoria existenței”). Μ Creștinismul, ca ideologie religioasă, a fost precedat, se știe, de o conștiință făuritoare de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
italienii au unele trăsături fasciste sau catolice. Dar să ne acuzăm pe rând de fascism și de catolicism - privilegiindu-i pe acei toți, care deseori sunt neglijabili - ar deveni un joc dezagreabil și obsesiv. Tu, dintr-un vechi și acritic automatism - și cu siguranță că nu fără grație și prietenie -, ți-ai permis să mă faci „catolic” (tocmai „catolic”, nu „creștin” sau „religios”). Și ai făcut-o descoperind scandalizat la mine (mi se pare) o traumă pentru care „majoritatea” consideră - conștient
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
bănuială, a unei „nostalgii după un trecut mânjit de fascism”. Sper sincer pentru Casalegno că m-a expus linșajului din pură inconștiență; că nu și-a dat seama de ceea ce a făcut. Că în mintea lui s-a declanșat doar automatismul pur al unei meserii fie și pur servile. Voi relua discuția asupra acestui al doilea „punct” mai încolo, pentru a o dezvolta la un nivel mai general. Și trec la primul punct. Aici, trebuie făcute două observații: a) pentru că are
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
persecutat nici de sugestia noutății, argumentând cu un bun-simț ireproșabil că inovația nu este fatalmente generatoare de capodopere. El replică, de pildă, la teoriile lui H. Bergson, formulând un judicios punct de vedere: „funcționarea reală a gândirii nu-i un automatism psihic pur”. Cât despre „marafeturile” și „scrântelile” dadaismului, i se pare că exhibă ceva caricatural. Chiar punctată de ciudățenii, e vădită aplecarea către filosofia religiilor și a culturii. Era convins că, în această sferă, are un cuvânt definitiv de spus
MATEESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
de „mâini” (toate elemente interșanjabile), pentru ca procesul de producție să fie rentabil. Dilema partidului socialist științific este cum să folosească eficient masele pentru a accelera procesul revoluționar. O asemenea logică organizațională pare mai potrivită În primul caz, În care există automatisme, tehnologii cunoscute și salarii, și mai puțin În cel de-al doilea, absolut lipsit de rutină și având o miză foarte mare. Totuși, acesta era modelul de organizare pe care se baza mare parte din raționamentul lui Lenin. Pentru a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fost deloc subordonate disciplinei bolșevice. Nu este de mirare, așadar, că, la Începutul lunii noiembrie, Înainte ca bolșevicii să Își fi consolidat puterea, Lenin făcea afirmații foarte asemănătoare celor ale anarhiștilor: „Socialismul nu se creează prin ordine date de sus. Automatismul birocratic de stat este străin spiritului său ; socialismul este viu, creativ - este creația maselor populare Însele”. Deși Statul și Revoluția este o lucrare scrisă pe un ton egalitarist și utopic, amintind de modul În care vedea Marx comunismul, ceea ce surprinde
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pe care le lasă; o comedie a unei umanități cenușii și mărunte care se consumă într-o anecdotică spartă în sute de cioburi. Sunt exploatate efectele literare ale mecanicii rudimentare, sugrumată de șabloane, reglând activitatea cotidiană a indivizilor, sunt surprinse automatismele de limbaj și de gândire, suspiciunea generalizată, uniformizarea identităților. I. complică materialul la nivelul structurării, spărgând cronologia (de exemplu, prin inversarea relației dintre Prolog și Epilog), introducând în casetele care precedă capitolele pasaje dintr-o Condică țivilă sau politicească tipărită
IOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287614_a_288943]
-
se termină, de regulă, prin încăierări colective. Prozele lui I. impun, cu aceste elemente, o tipologie originală, formată din indivizi fără personalitate care se agită steril ca peștii într-un acvariu. Un bătrân joacă table singur, la infinit, reproducând vechile automatisme, inclusiv clasica ciorovăială a adversarilor de la sfârșitul partidei. Un scriitor local începe, zilnic, o schiță pe care n-o mai încheie. Își terorizează în acest timp familia, până ce Marietta, nevasta, îl părăsește și se duce la un inginer care are
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
în aceeași perioadă, vădesc reflexe ale suprarealismului. Poetul vizează o sinteză personală, cultivând „modernisme” felurite în tipare devenite „clasice”, pe care le subordonează dicțiunii sale elegiac-sceptice, definită printr-un sentimentalism blând-ironic. S-a observat că asociația fortuită, ambiguitățile semantice, mimarea automatismului, imagismul deliberat incongruent sunt „matrițe” în care poetul construiește adeseori litanii de o frumusețe clară și sigură: „Nu putem trece fără ca să privim / gânditori / la acest trunchi negru / care reamintește discret / ce departe de noi este bucuria abandonată. / Toți îngerii
JALES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287663_a_288992]
-
fără sarcasm, dar bine țintită - la adresa turpitudinilor vieții cotidiene în comunism, dar și în postcomunism. Procedeele și strategiile obținerii comicului sunt cele obișnuite - anecdota, calamburul, jocul de cuvinte, supralicitarea clișeelor mentalității și exprimării comune, a ticurilor de limbaj, a unor „automatisme conceptuale” (Titus Vâjeu), uneori aducerea la absurd, prin îngroșare iscusit gradată, a unor situații în sine banale -, toate mânuite fără vulgaritate, ci doar cu vervă. Uneori devine prea vizibilă tehnica, „meseria”, textul proliferând mecanic, mereu condus ingenios, dar niciodată prea
JURIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287689_a_289018]
-
Istrati trimite fragmentul Călugări de la Sfântu-Munte, care va intra în volumul În lumea Mediteranei (8/1934), Mircea Eliade colaborează cu studii și eseuri (Pentru cultură și contra politicii culturale, 3/1934, Tehnica și educația culturii spiritului, 4/1935, Reverie și automatism mental, 5-6/1935, Contemplația, 7-8/1935, Maica Domnului, 6/1936), iar Constantin Noica cu eseul Împăcare cu lumea (9-10/1936). Lucian Blaga publică Orizonturi temporale (5-6/1935, fragment din Orizont și stil), iar Tudor Vianu articolul Între individual și general
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
automată (automatic thoughts); - gândire automată înseamnă că ea se desfășoară în cea mai mare parte în afara controlului conștient al individului, este mai degrabă reflexă și nu apare sub forma unui raționament logic articulat. (În literatura clasică de psihologie există termenul „automatisme de gândire”, foarte apropiat celui de față, dar „gândire automată” este mai larg și mai operant); - produsele cognitive ale gândirii automate (concluzii, atribuiri, interpretări, așteptări) pot fi în acord cu datele realității sau nu, dar atâta vreme cât nu este infirmată puternic
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dar modest ca expresie literară și teatrală. Principala defecțiune pare a fi artificialitatea, datorată ușurinței în selecția și montajul episoadelor (uneori excesive, neverosimile sau nefiresc combinate), limbajului cam căutat, când forțând un stil „literar”, când unul comic (prin inserții de automatisme verbale, de construcții voit hazoase) sau de-a dreptul stângaci. Ar rămâne intenția de a pune în discuție câteva idei, aspecte ale unei comunicări fragile, prin intermediul unor personaje destul de bine conturate, unele chiar vii, puternice. Primul volum de proză al
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
obiceiuri și năravuri, specimene variate (cămătarul, lingușitorul, ipohondrul ș.a.m.d.) sunt surprinse cu agerime și zugrăvite în trăsături apăsate, care pun mai bine în relief grotescul, uneori evidențiat prin numele personajului. Viața în provincie e o adevărată schiță, creionând automatismele, tabieturile, toropeala, plictisul existenței dintr-un târg de provincie. Danțuri vechi, danțuri noi este o meditație asupra vremelniciei, sub semnul unei resemnări senine din care nu lipsește o undă de melancolie. Între Capșa și Palat... Impresiile unui trecător (1904) conține
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
de natură”43. Timpul care a fost Întotdeauna măsurat În relație cu fenomenele naturale și fizice, apusul și răsăritul soarelui, iar schimbarea anotimpurilor a fost din acest moment funcția unui mecanism pur. Noul timp a substituit calitatea cu cantitatea, iar automatismul a Înlocuit pulsul ritmic al lumii naturale. Clasa burgheză În formare a negustorilor a Îmbrățișat orologiul mecanic cu entuziasm. A devenit evident destul de repede, că activitățile din ce În ce mai complexe ale vieții urbane și comerciale necesitau o metodă de reglementare și sincronizare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Deprinderile motrice se capătă după naștere și sunt consecința formării în scoarța cerebrală motorie a unor legături temporale cu atât mai trainice cu cât numărul repetărilor este mai mare, iar vârsta subiectului este mai mică. Prin exersare se ajunge la automatism când controlul scoarței cerebrale poate fi îndreptat spre rezolvarea creatoare a sarcinilor motrice. Se poate concluziona că deprinderea motrică este un act motric automatizat.”. În concluzie, deprinderile motrice sunt caracteristici ale actelor învățate, sunt componente ale activității voluntare - conștiente ale
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
omogenă, suscitând, sub acest raport, rezervele criticilor, care i-au reproșat uneori monotonia, repetitivitatea: „Noi metri - după vorba lui Călinescu - din același sul de stofă” (Eugen Simion) sau „Această «comedie a literaturii» [...] născută ca o reacție la stereotipie, imobilitate și automatism, sfârșește prin a institui o monotonie a imprevizibilului, o tiranie a mișcării permanente, un delir al metamorfozelor și un triumf al convenționalismului” (Mircea Iorgulescu). Reductibilă, în ultimă analiză, la proze scurte, pentru că, oricât de ample, romanele lui S. sunt decompozabile
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
instrucții de specialitate calificată în raport cu competența, aptitudinile și aspirațiile fiecăruia; stimularea unei „motivații profesionale” pozitive, care să dezvolte interesul, capacitățile creatoare și să răspundă așteptărilor individului respectiv; evitarea eșecurilor, a situațiilor de izolare sau de conflict profesional, a rutinei și automatismului sau a stereotipiilor în muncă, ce tind să ducă la insatisfacții; pregătirea viitorilor profesioniști, în vederea unei activități de factură concurențială, care să conducă la „selecția” și promovarea celor mai bune „performanțe” în activitatea profesională, fapt ce va genera decalaje de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
refacere, cu activități recreative, distracții, concedii etc.; cultivarea unor „activități personale” extraprofesionale care să ofere plăcere, destindere, originalitate, variații în viața individului. Un rol important în dezvoltarea și stimularea personalității individuale în cadrul activității profesionale îl reprezintă evitarea rutinei și a automatismelor activității, care pot duce la monotonie, la oboseală și în final la epuizare și dezgust pentru activitatea respectivă. Se recomandă, în sensul acesta, alternarea activității profesionale curente cu stagii și cursuri de specializare sau de perfecționare profesională, introducerea unor metode
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
revoluționară proprie suprarealismului”, „metodă de cunoaștere și de acțiune”. Inclusiv pe plan social, căci „erotizarea fără limite a proletariatului este gajul cel mai prețios ce-i asigură [...] dezvoltarea revoluționară reală”. Forța subversivă a iubirii se descoperă și prin relația dintre „automatisme” (cel grafic, cel al scriiturii etc.) sau vis și hazardul „obiectiv” („provocant”) ca „forță criptestetică”. În speță, „oniromancia obsesională” constă în „interpretarea” unui vis nu în felul lui Sigmund Freud, ci punându-l în legătură cu un text ales la întâmplare, prin
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]