284 matches
-
din melodiile favorite ale lui Fat Vince. Cum îi spunea? - O Twine Me a Bower. Știi, există un anumit tip de om care ar veni într-un loc ca ăsta să fută toate femeile pe care le găsește acolo. Dar autoperfecționarea nu e chiar așa de dificilă cum li se pare oamenilor. Uită-te, de exemplu, la mine. Am venit aici doar ca să mi se facă laba. — Păi ce faci? spuneam eu. Folosește foenul după prosoape sau ce faci? Vorbeam cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
un gest delicat după telefon. Am rămas cu degetele pe furcă. Fatalitate. După care bomba mi-a explodat în față. — Mare noroc, amice. Nici un noroc. Renunță, imediat. Tu și ea? Tu? Ea? Ce carte ți-a dat, amice? Ceva pentru autoperfecționare? Și el a râs, și a tot râs. Râsul lui avea un sunet teribil - ceva de nedescris. Dar strânsoarea mea s-a întărit și l-am mânat încetișor înainte. — Dă-ți râsul ăla la retușat Sau mai retușează-ți-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
contextul definit de mediul partenerilor comunicării, facilitează încercarea locutorului de a-și imagina cum se prezintă situația comunicării în locul celuilalt. e. Capacitatea de a găsi comportamentul potrivit, indispensabilă pentru alegerea variantelor pertinente. f. Autoobsevarea, care are sensul autoevaluării cu scopul autoperfecționării comportamentale. Are dublu scop, de a mări succesul și de a diminua sau înlătura eșecul. g. Angajarea în relație care înseamnă asumare a relației și este subsumată intrării în rol. 3. Competența de comunicare în noile documente curriculare Aplicarea modelului
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
conștienții sociali (9%) duc o viață simplă, deși au venituri mari și educație bună, pun accentul pe cumpătate, pe simplitate, pe funcțional, fiind persoane cu un foarte dezvoltat simț al răspunderii civile; i) integrații (2%) sunt consumatori toleranți, înclinați spre autoperfecționare și împletesc cel mai bine elementele ce țin de propria persoană cu cele externe, doresc, prin actele de cumpărare, să se exprime cât mai variat, au venituri foarte mari, educație superioară, sunt amatori de unicitate. Folosind modelul VALS, foarte multe
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
etimologia termenului sugerează aceasta (gr. autos sine însuși; lat. educo, ere a scoate la suprafață, a ridica; educo, are a îngriji, a cultiva), deși asistăm la multiplicarea și a altor sensuri derivate: autoformare, autoinstruire, autoinformare, autodezvoltare, autoevaluare (autoverificare, autoapreciere), autoafirmare, autoperfecționare sau formare/educare prin sine însuși. Dacă educația este un sistem de acțiuni orientate, concepute conștient și rațional, după criterii de eficiență și calitate, proiectate, desfășurate, evaluate, perfecționate, conduse prin management, către anumite finalități privind dezvoltarea complexă și în mod
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
inițierea de noi direcții în raport cu autocunoașterea științifică ș.a.), de către individul însuși. Sintetizând preocupări în a aborda relația educație-autoeducație (Barna, 1995; Comănescu, 1996), putem evidenția note esențiale ale acesteia, care să susțină paradigma centrării pe educație: • definește activitatea proprie în scopul autoperfecționării personalității, • depinde de nivelul de dezvoltare a conștiinței de sine, de calitățile volitive necesare pentru finalizarea acțiunii începute, de puterea de a rezista diferitelor tentații, stăpânirea abilităților de muncă intelectuală în autoinstruire, de natura și complexitatea scopurilor și sarcinilor propuse
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
contradicții reale între obiectiv-subiectiv, vizibil-invizibil, explicit-implicit. De aici, apreciem cerința de evita excesul în favoarea unei paradigme și a unui model (conceput, aplicat empiric, imitat, oficializat), invocat drept criteriu științific, indiferent de obiective, contexte. Dar rezolvarea și a nevoii de autoformare, autoperfecționare a concepției evaluatorului, teoretic și practic, de actualizare continuă a culturii în problemă, pentru o valorizare eficientă, adecvată, calitativă, formativă, integrativă. O reactualizare adaptată aici, a unei sinteze comparative în acest sens, poate fi utilă pentru înțelegerea diversificării (micro)paradigmelor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
defecte, iar pe de altă parte, din dorința de a face ca prin observații și reflecții profunde, cu caracter ironic sau sarcastic, fiecare dintre noi să poată realiza o cunoaștere de sine obiectivă, indispensabilă luării unor atitudini de Îndreptare și autoperfecționare. Defectele, ca și calitățile aparțin, unele, naturii intime a omului/eredității sale, altele se structurează ca trăsături negative de caracter apărute În cursul vieții ca expresie a neglijențelor noastre În raport cu sine sau ca urmare a unor greșeli educative la care
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Îndeosebi acele proverbe care-l Înfățișează pe om În complexitatea sa psihologică, evidențiindu-i calitățile și defectele de fiecare zi: de exemplu, generozitatea, ospitalitatea, respectul pentru prietenie, demnitatea, cinstea, spiritul de solidaritate, cumpătarea, discreția, sinceritatea, spiritul tolerant, modestia, străduința de autoperfecționare etc., dar și manifestări negative, de genul: lăcomia, lenea, lăudăroșenia neacoperită de fapte, hoția, prostia, mânia (ca dovadă a neputinței), aroganța, invidia, minciuna etc. Am recurs la această radiografiere de ordin psihologic deoarece credem că autenticitatea proverbelor și valoarea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dorința de a se autoevalua din perspectiva unor exigențe de ordin moral și de a-i face, după caz, pe unii dintre aceștia să evite sau să Îndrepte anumite deficiențe din comportamentul lor, iar pe alții să continue efortul de autoperfecționare Început, până la realizarea chiar a unor modele de conduită care să trezească dorința celor din jur de a le urma. În partea a doua a prezentului volum propunem atenției cititorului, cu modestia de rigoare, un grupaj de reflecții personale, cristalizate
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dintre „instanțe” (Sine, Eu, Supra-Eu), sau dintre forțele pulsionale ostile (Libido și Thanatos). Credem, în schimb, că „fenomenul frustrației”, ca orice fenomen psihologic complex, apare și se dezvoltă în cadrul interacțiunilor diverse, complexe, ale omului cu lumea obiectivă, în cadrul efortului de autoperfecționare, de lărgire a sferei informaționale și creatoare a personalitășii umane, fiind dependent, prin urmare, atât în situațiile externe, de condițiile social-culturale ale vieții și activității, cât și de nivelul dezvoltării și maturizării bio-psihice și morale a omului. De fapt, această
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
instanțe diferite de integrare: de la cea biologică, până la cea psihică și socio-culturale. Acest proces nu are nimic comun cu „tabloul idelic” al realizării de la sine a „personalității”. Dimpotrivă lumea obiectivă opune rezistență, ridicând numeroase și variate obstacole în fața tendințelor de autoperfecționare a omului, de lărgire a sferei informaționale și creatoare a personalității. Realizarea de sine a individului, procesul creației, nu se săvârșește, așadar, decât în dialectic al opoziției dintre „subiect” și „obiect”, dintre „om” și „societate” în care trăiește. Cunoașterea vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
această bază, s-au schițat procedee operative de acțiune pedagogică în școală pentru creșterea eficienței educației morale. Demersul analitic se desfășoară astfel încît să convingă despre posibilitățile de trecere de la "învățare" la "autoînvățare", de la educația morală dirijată la autoeducarea și autoperfecționarea morală, stadiu în care libertatea morală devine o necesitate obiectivă înțeleasă. În ansamblul procesului educației morale un rol important revine instruirii morale, analizată în detaliu de OISIE ȘAFRAN (26). Instruirea morală nu este privită însă numai din perspectiva limitativă a
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Arghezi, G. Coșbuc, G. Topârceanu, Ion Creangă și lista rămâne deschisă), grija pentru sufletul copilului esta cea care primează. Dar, ca să ajungem la elementul de interdisciplinaritate, este necesar a ne schimba noi înșine, devenind deschiși la nou, flexibili, dornici de autoperfecționare și mai ales capabili și responsabili de a aplica o nouă strategie didactică. Sub aceste atitudini se pot înscrie noi concepte ale alternativelor pedagogice și ale gândirii critice ca efecte ale noului, dar un nou controlar, eficient și în mod
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
Străduindu-se a fi o provocare fundamentală a umanismului, trasumanismul nu este lipsit de paradoxuri, de inadvertențe și de speculații circumspecte, radicalizând anumite aspecte și valori ale umanismului însuși: evoluția cu orice preț a umanului în scopul autoîmplinirii, autotransformării și autoperfecționării. Rațiunea și progresul tehnologic sunt armele lor discursive cele mai uzitate, fiind ridicate la rangul de eliberare de barierele ființei umane, la fel cum umanismul modern își căuta „salvarea” în știință, medicină, tehnologie sau industrie. Mai mult chiar, libertatea alegerii
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o realizează. 19 p. 199, r. 12 : „Doresc a face câteva îndreptări” dorința scriitorului de a expune un produs temeinic realizat, fără lacune sau greșeli, aceasta din respect pentru publicul cititor, pentru om în general, dar și din dorința de autoperfecționare. 20 p. 200, r. 1113 : „Ferească D-zeu de omul tâmp, când începe să facă ceva, că el singur nu știe ce face, decât numai întâmplarea poate să-l scoată din încurcătură” inconștiența persoanelor care nu își coștientizează acțiunile necugetate
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
anvergură și chiar proiectele punctuale de reformă a unor instituții nu-i spuneau nimic. Reflecția lui s-a concentrat asupra problemelor individului. În tinerețe, sub influența lui Tolstoi, Wittgenstein mai credea, poate, într-o schimbare a lumii prin efortul de autoperfecționare morală a indivizilor. Cu timpul a devenit mai sceptic. Individului nu ar trebui să i se ceară mai mult decât să-și facă datoria pe care i-o dictează propria lui conștiință și să-i ajute pe cei apropiați. Chiar
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
veselia, exuberanța, viziunea optimist-deschisă, respectarea regulilor evoluției dezvoltării și perfecționării. Autoîmplinirea. Aceasta semnifică maturitate, autonomie, autodeterminare sau viața după propria lege, măsură interioară, identitate de sine, transcederea condiționării exterioare și a celei din trecut, capacitatea de autodeterminare, de autodezvoltare, de autoperfecționare, libertate. Potrivit lui A. Maslow, aceste " B"-valori (metanecesități) au un caracter supracultural, culturile date oferindu-le doar condițiile concrete de actualizare. Nevoia de apreciere pozitivă, de prețuire Alături de trebuința realizării de sine/de autoactualizare, cealaltă trebuință esențială a personalității umane
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
atunci când își fac apariția, și nu după ce au trecut câteva luni. Țineți minte că micile recompense pot avea un impact mai mare asupra performanței decât cele mari, atunci când sunt oferite mai repede. 10. Instituiți un program serios de educație și autoperfecționare. Oferiți stimulente și recompense pentru studiile formale și informale și realizările educaționale. 11. Eliminați sloganele și îndemnurile. Antecedentele nu aduc schimbări de durată. Motivați prin întărire. Oamenii nu sunt motivați de slogane. Nu veți avea nevoie de prea multe starturi
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
anvergură și chiar proiectele punctuale de reformă a unor instituții nu-i spuneau nimic. Reflecția lui s-a concentrat asupra problemelor individului. În tinerețe, sub influența lui Tolstoi, Wittgenstein mai credea, poate, într-o schimbare a lumii prin efortul de autoperfecționare morală a indivizilor. Cu timpul a devenit mai sceptic. Individului nu ar trebui să i se ceară mai mult decât să-și facă datoria pe care i-o dictează propria lui conștiință și să-i ajute pe cei apropiați. Chiar
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
al determinării sale de a Învăța, Elizabeth reușește să mențină o rată de dezvoltare a carierei sale de 4%, situându-se cu mult Înaintea colegilor ei de muncă. Un al treilea angajat, să-i spunem Rolf, este un pasionat de autoperfecționare. Are o poftă nepotolită de a citi, caută tot timpul oportunități de a Învăța mai mult, pune numeroase Întrebări și este În permanență curios față de ceea ce se Întâmplă În jurul lui. Își analizează eșecurile pentru a Învăța din ele și meditează
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
societăți puternic industrializate, urbane și suburbane. Motivul pentru care visul american este durabil Într-o atât de mare măsură, este faptul că implică cele mai importante dorințe umane - fericirea În lumea aceasta și salvarea În lumea cealaltă. Prima necesită perseverență, autoperfecționare și autosuficiență, iar cea de-a doua - o credință neabătută În Dumnezeu. Nici un alt vis anterior nu a oferit perspectiva a ce este mai bun din ambele lumi - cea a vieții acesteia și lumea de apoi. În timp ce credința religioasă rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și dezvoltare. Sistemele reale sunt ele însele, în grade diferite, creative. Rolul specialistului nu este totdeauna acela de a indica ce trebuie făcut și cum trebuie făcut (terapia directivă), ci adesea de a contribui doar la perfecționarea capacității creative de autoperfecționare a sistemelor pe care le găsește constituite. Obiectul acestei operații îl reprezintă tehnicile terapiei nondirective. Problema a fost formulată mai întâi în psihoterapie. Psihoterapia lucrează cu un anumit model de personalitate normală (sănătoasă) sau patologică. Personalitatea normală se caracterizează prin
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
normelor interne ale băncii; Transmite la timp rapoartele și informările solicitate de Departamentul de marketing din Centrală. 6. În raport cu metodele/programa Activitățile de marketing presupun respectarea unor anumite metodologii; Orice nepotrivire metodologică va fi discutată cu Centrala; Preocupare continuă pentru autoperfecționare prin studiu individual și participare la cursuri. 7. Privind relațiile cu alții/comunicarea Este prompt În răspunsurile pe care trebuie să le dea clienților, În scris sau oral; Menține relații colegiale și cooperează cu colegii; Este politicos În relațiile cu
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
sunt educatori, institutori, profesori absolvenți ai Școlii Normale și a Universității cu profil Pedagogic și Psihologic. În ceea ce privește personalul didactic auxiliar și auxiliar ocupă fiecare postul conform pregătirii fiecăruia. Managerul are datoria să Încurajeze Întreg personalul din unitate la perfecționare și autoperfecționare pe domenii de activitate. Personalul administrativ este Încurajat să participe la cursurile de completare de studii și la cursurile de igienă sanitară. Asigurarea continuă a resurselor informaționale prin valorificarea și Îmbogățirea continuă a bazei de date existente În unitate. Conectarea
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]