318 matches
-
în socializarea și valorizarea celor două genuri sunt numeroase și pot fi identificate în forma imaginilor și așteptărilor stereotipe (expectanțe ridicate pentru băieți versus expectanțe diferite și mai scăzute pentru fete, expectanțe care au un mare potențial de confirmare și autorealizare), foarte prezente atât în spațiul familiei, cât și al școlii (comportamente și atitudini ale profesorilor și colegilor; conținutul manualelor școlare) și, prin contaminare, în spațiul public și la nivel macrosocial 10. Mecanismele de socializare generează presiuni asupra noastră pentru conformarea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
le transmitem aptitudinile de a comunica în mod eficace, de a prelua răspunderea de a-și îndeplini munca potrivit obligațiilor și de a se acomoda unui cadru organizatoric dinainte dat. De aceea, ne ocupăm cu ceea ce s-ar putea numi autorealizarea (self fulfillment) sau autoînțelegerea (self-understanding) elevului, cu ceea ce îi permite să-și dezvolte o personalitate bine integrată.” (P. Apostol, 1980: 8). Cum am afirmat deja, diferențierile sînt pur speculative, chiar demagogice și evident fără bază științifică, în opinia noastră și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
fiziologice elementare (hrana, de exemplu), nevoile de securitate (nevoia de protecție împotriva pericolului sau amenințării, siguranța locului de muncă, de exemplu), nevoile de dragoste și apartenență, nevoile de stimă (unele privesc stima de sine, altele recunoașterea de către ceilalți), nevoile de autorealizare; • diversele nevoi se ordonează după o ierarhie. Nevoile fiziologice se găsesc la baza ierarhiei, nevoile de realizare de sine la vârf; • nevoile de nivel superior nu vor constitui o sursă de motivație decât dacă nevoile de nivel inferior au fost
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
ai rezultatelor la învățătură și socio-profesionale. Sunt școlari care în pofida rezultatelor slabe la o materie, obțin rezultate bune la alt obiect sau la alt profesor. Întâlnim de asemenea elevi care au posibilități reale de învățare dar datorită trebuinței scăzute de autorealizare școlară și profesională, nu simt nevoia utilizării acestor capacități. Deci, inteligența școlară nu este o valoarea psihică absolută, ci eficiența ei este condiționată mereu de întreaga viață psihică a subiectului, mai ales de particularitățile afectiv motivaționale și volitive ale personalității
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
prezente), școala a eșuat de multe ori în încercarea de a găsi în fiecare om sămânța creativității și de a o sprijini să crească, să se releve în produse originale, care să contribuie la schimbarea feței societății prin intermediul, întâi, a autorealizării individului. Pentru a stimula dezvoltarea talentelor, în special în arii academice, în multe țări (mai nou și în România) există școli/clase destinate copiilor cu aptitudini supra-medii sau dotare aptitudinală înaltă, însă sectorul copiilor dizabili incluși în aceste sisteme este
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
aptitudinale ale copilului, implicarea sa în diverse activități din familie, școală și comunitate, cu scopul de a găsi căi de împlinire personală compensatoare ale deficitului și, eventual, furnizoare, chiar, de deprinderi profesionale ori de succes social, constituie modalități eficiente de autorealizare. Exemplele prezentate la Anexa 6 sunt elocvente în acest sens, dar nu putem să nu oferim și aici câteva cazuri reprezentative de personalități care, deși din copilărie au fost afectate de diverse maladii, au demonstrat că talentul adevărat poate ieși
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
lucrării noastre, este cea pe care o reproducem în rândurile următoare (6, p. 280): (sublinierea ne aparține - n.a.). 3.4 Influențele mediului asupra creativității și aptitudinilor Deplinătatea personalității creatoare cu impact în cât mai multe domenii ale vieții și cunoașterii, autorealizarea ei, deci, a constituit un alt obiect de studiu al specialiștilor psihologi și pedagogi. Surprinderea acestui moment plenar în tot ceea ce are el mai reprezentativ, dar, mai ales, surprinderea mecanismelor care stau la baza producerii sale, includ o valoare deosebită
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în articolul intitulat chiar Mediul și realizarea de sine. Esențial pentru orice personalitate este să fie recunoscută în dimensiunile sale reale de către un anumit mediu, indiferent dacă acesta îi este ostil sau favorabil. Să cităm, deci, referințele autoarei la importanța autorealizării: . Procesul complex al autorealizării are ca etapă premergătoare constituirea unei imagini de sine pozitive, în coordonatele realității evidente și, pe cât posibil, obiective. E. P. Torrance (18) stabilește cinci indici ai imagini de sine: proiectarea fantastică și cea realistă în viitor; scorurile
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Mediul și realizarea de sine. Esențial pentru orice personalitate este să fie recunoscută în dimensiunile sale reale de către un anumit mediu, indiferent dacă acesta îi este ostil sau favorabil. Să cităm, deci, referințele autoarei la importanța autorealizării: . Procesul complex al autorealizării are ca etapă premergătoare constituirea unei imagini de sine pozitive, în coordonatele realității evidente și, pe cât posibil, obiective. E. P. Torrance (18) stabilește cinci indici ai imagini de sine: proiectarea fantastică și cea realistă în viitor; scorurile verbale ale testului de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
a generațiilor viitoare să se identifice cu autoeducația, să fie însăși autoeducația. Așa zicând, înseamnă că este necesar și util să insistăm (atât cât ne țin puterile gândului și îndemnul sufletesc) asupra acestui moment și acestei griji de automodelare, de autorealizare și de autoactualizare. Într-o primă instanță, trei lucruri vrem să spunem despre autoeducație: Primul Ea este timpul și locul în care suntem singuri. Nu mai avem un educator (extern), nu mai interacționăm cu el (după vrerea și cerințele lui
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
timp consubstanțială condiției umane. Și, totuși, oricât ne-am dori-o (unii), timpului nu-i pasă de noi, de nimeni. Oare cum trăiesc cei care (se) întreabă dacă există iubire între oameni? (chiar și retoric) Dacă educația presupune autoexprimare, autoafirmare, autorealizare, autocontrol, autoactualizare, atunci cei care cred că în educație sunt - în mod inevitabil - necesare autoritatea, constrângerile, controlul extern, ei nu cred - de fapt - în educație. În raportul (exterior) cu lumea nu ne rămâne decât alegerea eleganței naturale. Pare că siguranța
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
a Statului. Când nu procedăm așa, supradimensionăm rolul mesianic al copiilor în viața noastră: nu ne urmăm proiectele de viață, ne simțim ratați, dar nu-i nimic, copiii noștri, pentru care ne sacrificăm, vor fi oameni capabili de competiție și autorealizare, deși nu le oferim propriul model. Trăim generații în șir după aceeași etică a delegării problemei viitorului cu sens, generației următoare... Dacă sună pesimist ceea ce am scris, îmi pare rău. Eu am vrut să scriu doar lucid, animată de credința
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
merit, interesant, plăcut, etc.) la argumentarea logică. Printre efectele persuasiunii se numără toate schimbările de natură cognitivă, emoțională, motivațională, atitudinală și comportamentală. Indiferent de tematica dezbătută, profesorul trebuie să urmărească cultivarea sentimentelor pozitive la elevi (de prietenie, generozitate, empatie, fericire, autorealizare). Măiestria profesorului se manifestă prin încercarea de a afla care este cea mai bună modalitate de a le reține atenția elevilor, alegând din varietatea modalităților eficiente de a începe lecția pe cea mai potrivită personalității sale și clasei de elevi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de siguranță satisfac cerințe ca securitatea, stabilitatea, ordinea din viața fiecărui individ; 3. trebuințe legate de apartenență și de dragoste nevoia de a fi împreună cu alții, de a aparține unui grup; 4. trebuințe legate de apreciere și stimă nevoia de autorealizare, de a fi competent, de a câștiga aprobarea și recunoașterea celorlalți (acele nevoi care asigură individul de compatibilitatea dintre ceea ce face și postul pe care îl ocupă); 5. trebuințe de autoactualizare, de valorificare a propriului potențial, a căror împlinire generează
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
recomanda administrarea unui instrument ca cel de mai jos (din nou, după ce consilierul își instruiește temeinic clientul): Exercițiu : Pentru fiecare abilitate în parte, vă rugăm să vă acordați o notă de la 1 la 5 (5 fiind cea mai mare). Comentați: Autorealizare Responsabilizare Analiză Construcția (unui obiect) Calcul Competiție Clasificare Coordonare Consiliere Creație Decizie Participare Control Empatie Evaluarea persoanelor Evaluarea proiectelor Excelență Modă Obediență Implementare Informare Organizare Predare Negociere Muncă in echipă Muncă individuală Scris Citit Sinteză Discurs oral Întrebare Vânzare Vizualizare
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
și actori "invizibili" precum instituțiile, sistemele și structurile. Violența structurală reprezintă, în viziunea lui Galtung, o formă care afectează incomparabil mai mulți oameni decât războiul convențional. Definește pacea ca opusul violenței și o înțelege ca fiind tot ceea ce nu împiedică autorealizarea ființei umane în termeni de satisfacere a nevoilor umane fundamentale, care pot fi fiziologice, ecologice, economice sau spirituale.521 Galtung distinge patru tipuri de violență în politica mondială. Primul tip este violența clasică și se referă la provocarea de suferință
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
cu situația subiecților de sex masculin. Ca o concluzie, se poate spune că majoritatea celor investigați se orientează spre profesii care să le asigure modul de viață dorit și avantaje economice, lăsând la o parte satisfacția dată de muncă și autorealizarea personalității. Studierea modului de structurare a valorilor profesionale ar putea fi utilizată în orientarea școlară și profesională a elevilor deficienți de auz ținându-se cont de particularitățile lor psihice și de oportunitățile oferite de societate. Li s-ar oferi astfel
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
sentimente interzise. Studiul valorilor personale (SPV) se centrează pe acele aprecieri care privesc propria persoană, într-un mod mult mai pronunțat pentru sine și într-o relativă independență de relațiile cu ceilalți. Testul cuprinde 6 mari tipuri de valori: 1. autorealizare (achievement): să am cele mai înalte standarde de realizare personală; să realizez ceva dificil, important, semnificativ, la un nivel superior și într-o manieră distinsă; să-mi îmbunătățesc aptidutinile și atitudinile personale, atingînd maximum de competență, dar tinzînd permanent atît
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cînd de imaginea unui film sau a unei cărți cu o lectură fără sfîrșit, de zborul unei păsări care trece în această liniște derizorie și totală a unor vieți care nu au nici un sens și nici o importanță pe pămînt."138 Autorealizarea corelează puternic cu varietatea, de care se și apropie ca scoruri. Femeile îi acordă chiar o importanță mai mare decît o fac bărbații (și în special cei proveniți din mediul rural, cu puțini ani de studii absolviți). Dorința de a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în pedagogia muzicală s-au fundamentat deja tipurile, conținuturile și funcțiile activităților muzicale școlare. Cele mai generale sunt: compoziția, interpretarea, audierea și reflecția. în planul finalităților educației, actualmente se atestă plasarea accentului pe formarea competențelor subiectului, a posibilităților lui de autorealizare pe parcursul vieții. Acest fapt nu semnifică însă subestimarea necesității acumulării de cunoștințe. Competența nu este reductibilă la o sumă de cunoștințe prezentate într-o ordine oarecare. “Ea nu este un punct de sosire, ci un punct de plecare, pornind de la
Conceptul de interdisciplinaritate şi Educaţia muzicală. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antoaneta-Ioana Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1347]
-
în stare de permanentă tensiune, supus unor forțe externe (de mediu) sau interne care stau la baza producerii unui anumit tip de comportament. Aceste forțe pot fi: * Forțe pozitive ce corespund nevoilor de perfecționare, de atingere a unor obiective, de autorealizare. Acestea vor genera comportamentul de apropiere; * Forțe negative ce corespund nevoii de a ocoli obiecte sau situații, de a evita anumite evenimente și care generează comportamentul de evitare. În comunicare este foarte importantă cunoașterea acestor forțe și comportamente ceea ce ne
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
devin intolerabile sau periculoase. Creativitatea reprezintă factorul esențial al progresului, al creșterii vitezei de schimbare, și cheia rezolvării problemelor tot mai complexe cu care se confruntă omenirea, ea fiind În același timp o necesitate de ordin personal a individului, În vederea autorealizării și promovării eului, dar și o nevoie socială, care asigură supraviețuirea unui popor, a speciei umane În ansamblul ei. Definirea creativității este dificilă datorită complexității fenomenului creației și a multitudinii abordărilor Întâlnite În literatura de specialitate, constituindu-se În subiect
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
devin intolerabile sau periculoase. Creativitatea reprezintă factorul esențial al progresului, al creșterii vitezei de schimbare, și cheia rezolvării problemelor tot mai complexe cu care se confruntă omenirea, ea fiind În același timp o necesitate de ordin personal a individului, În vederea autorealizării și promovării eului, dar și o nevoie socială, care asigură supraviețuirea unui popor, a speciei umane În ansamblul ei. Definirea creativității este dificilă datorită complexității fenomenului creației și a multitudinii abordărilor Întâlnite În literatura de specialitate, constituindu-se În subiect
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Personality: A psychological interpretation. New York: Henry Holt & Company; Allport, G.W. (1960). Personality and social encounter. Boston: Beacon Press. 4 Sternberg Robert J., Manual de creativitate, Iași, Polirom, 2005, p.13. Creativitate și progres tehnic 8 personal a individului, În vederea autorealizării și promovării eului, dar și o nevoie socială, care asigură supraviețuirea unui popor, a speciei umane În ansamblul ei”5. „Cercetarea creativității În proces intens Începe cu anii 1950, și este legată de numele unor psihologi cu renume mondial, precum
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Personality: A psychological interpretation. New York: Henry Holt & Company; Allport, G.W. (1960). Personality and social encounter. Boston: Beacon Press. 4 Sternberg Robert J., Manual de creativitate, Iași, Polirom, 2005, p.13. Creativitate și progres tehnic 8 personal a individului, În vederea autorealizării și promovării eului, dar și o nevoie socială, care asigură supraviețuirea unui popor, a speciei umane În ansamblul ei”5. „Cercetarea creativității În proces intens Începe cu anii 1950, și este legată de numele unor psihologi cu renume mondial, precum
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]