871 matches
-
este însoțită de o criză a culturii, a școlii, a politicii este puțin îndoielnic. Numai că acest proces nu este ineluctabil, sunt în desfășurare dinamici contrare care autorizează refuzul radiografiilor unilaterale dragi clasei intelectuale și care fac neinteligibilă puterea de autoreglare a societăților individualiste. Să fie omenirea lovită de sindromul „refuzului de a gândi”, atinsă de letargie avansată, de „extaze somnambulice”? Oare ea nu se mai gândește decât la consum, la divertisment și la rămânerea în viață? Nu există niciun mijloc
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mai importante componente ale acesteia, care determină în ultimă instanță procesele și fenomenele care au loc la nivelul întregii economii. Inerent, aceste sisteme cibernetice sunt interdependente, între ele formându-se o multitudine de conexiuni și procese feedback de reglare și autoreglare. Cibernetica acestor sisteme este preocupată tocmai de studierea, cu mijloacele sale proprii, ale acestor rețele de conexiuni și mecanisme prin intermediul cărora se formează fluxurile economice majore, cuprinzând oameni, resurse materiale, energetice și financiare, produse destinate consumului final, dar și informații
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
În continuare, vom trece în revistă câteva dintre cele mai importante proprietăți ale întreprinderii ca sistem adaptiv complex, precum și modul în care aceste proprietăți influențează structura funcțională și organizațională a întreprinderii și formarea diferitelor procese și mecanisme de reglare și autoreglare. Viziunea CAS asupra întreprinderii necesită, în continuare, efectuarea unor studii ample care să elucideze o serie de întrebări esențiale pentru a înțelege pe deplin natura acestui sistem. Dintre aceste întrebări putem aminti următoarele: \n 1) Ce efecte au condițiile inițiale
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
I) subsistemul raporturilor cu piața bunurilor și serviciilor (SRBS); II) subsistemul de producție (tehnologic) (SPT); III) subsistemul prețuri - cost - profitabilitate (SPCP); IV) subsistemul asigurării cu factori de producție (inputuri) (SAFP); V) subsistemul financiar (SF). 1.4. Mecanismele de reglare și autoreglare ale întreprinderii Vom face, în continuare, o scurtă prezentare a funcțiilor îndeplinite de fiecare subsistem, a scopurilor și obiectivelor acestora, a instrumentelor și metodelor utilizate și a interdependențelor cu celelalte subsisteme ale firmei sau componente ale mediului exterior. 1.4
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
bucle principale de reglare, una materială (comenzivânzări) și cealaltă informațională (prețul pieței-publicitate). Cele două bucle feedback sunt corelate, în sensul că de buna funcționare a uneia depinde și funcționarea eficientă a celeilalte. În cadrul SRBS se formează și un proces de autoreglare, prin care adaptarea întreprinderii la cerințele pieței se transmite mai departe către subsistemul de producție care trebuie să răspundă în așa fel încât să satisfacă cererile clienților exprimate prin comenzi. Acest proces este, în principal, reprezentat de bucla feedback (program
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
principal, reprezentat de bucla feedback (program de producție-produse finite), dar în realitate este mult mai complex, deoarece poate cuprinde și cerințe de calitate sau de service pe care clienții le formulează relativ la produsele specificate în programul de producție. Procesul de autoreglare de mai sus are o evoluție în timp dată de formularea unor programe de producție mai generale sau mai concrete, în funcție de perioada la care se referă programul respectiv. Putem avea astfel planul de producție care, de regulă, se întocmește anual
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
fie ca un liant și susținător al diferitelor activități, fie ca o frână în calea realizării obiectivelor și scopurilor acesteia. În continuare, vom prezenta cele mai importante rețele din întreprindere, împreună cu rolul lor în desfășurarea diferitelor procese de reglare și autoreglare la nivelul subsistemelor și al întregii întreprinderi. Există mai multe tipuri de rețele care se constituie atât în întreprindere, cât și în afara acesteia, dar cu participarea întreprinderii ca un tot sau a anumitor subsisteme din cadrul acesteia. De fiecare dată când
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
Pe aceste piețe se realizează marea majoritate a tranzacțiilor cu active financiare, drept pentru care, în continuare, vom insista asupra descrierii mecanismelor lor de funcționare. 2.3.1. Piața monetară Piața monetară se află în centrul proceselor de reglare și autoreglare care determină volumul și viteza de circulație a banilor în economie. Banii sunt necesari pe orice piață și pentru realizarea oricărui tip de activitate economico socială. Principalele conexiuni ale pieței monetare sunt reprezentate în figura 2.2. \n Piața monetară
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
managementului crizelor; permanenta preocupare pentru menținerea și sporirea legitimității populare; capacitatea de inovare a noi valori politice și tipuri de comportament politic și de difuzare a acestora în conștiința publică; capacitatea de a reprezenta interesele și așteptările sociale ale electoratului; autoreglarea funcțiilor prin mijloace proprii, din cadrul subsistemului, fără a se apela la schimburi instituționale (constituționale); menținerea echilibrului constituțional între instituții în condițiile „personalizării puterii” din cadrul unor structuri de guvernare; abilitatea de a conduce cu factori extrainstituționali (societatea civilă) pentru a permite
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
managementului crizelor; permanenta preocupare pentru menținerea și sporirea legitimității populare; capacitatea de inovare a noi valori politice și tipuri de comportament politic și de difuzare a acestora în conștiința publică; capacitatea de a reprezenta interesele și așteptările sociale ale electoratului; autoreglarea funcțiilor prin mijloace proprii, din cadrul subsistemului, fără a se apela la schimburi instituționale (constituționale); menținerea echilibrului constituțional între instituții în condițiile „personalizării puterii” din cadrul unor structuri de guvernare; abilitatea de a conduce cu factori extrainstituționali (societatea civilă) pentru a permite
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
la un moment dat; - reglarea conduitelor didactice ale profesorilor privind relaționarea la noi conținuturi, metode inedite, mijloace de învățământ recent intrate în practica didactică etc.; - compararea și ierarhizarea diferitelor unități școlare; - perfecționarea cadrelor didactice în perspectiva evaluării corecte și obiective; - autoreglarea întregii conduite didactice a educatorilor din sistem; - structurarea și oferirea autorităților școlare a unei norme obiective, a unui etalon pe baza căruia să fie evaluată eficacitatea activității fiecărei unități școlare; - evidențierea măsurii în care aprecierile făcute de profesori asupra rezultatelor
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Evaluarea formatoare este mult mai eficientă, pentru că vine din propria inițiativă a celui care învață și se implică în realizarea unor materiale cu scop evaluativ, sporindu-și în același timp capacitățile de autoevaluare. Evaluarea formatoare are rol de reglare și autoreglare a activității cu sprijnul ambilor parteneri ai acțiunii educaționale. 4.2. Metode de evaluaretc "4.2. Metode de evaluare" Metodele și instrumentele utilizate în evaluarea performanțelor școlare sunt de mai multe feluri. Tabelul de mai jos ilustrează o clasificare cu
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
nevoi și resurse. Economia rezolvă aceste probleme ca un anume automatism al organelor vegetale, responsabile de fotosinteză la plante sau de transferul de energie prin respirația aerului de către plămâni sau circulația sângelui de către inimă la regnul animal. Economia conține astfel autoreglarea de natură funcțională. Problemele randamentale ar trebui să aibă, în felul acesta, sensul sugerat de funcționalitate în termeni naturali. Rețintuirea de stâncă Totuși, circularitatea antropică a Economiei nu este un proces autosuficient, căci astfel n-ar avea legătură cu conștiența
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
când există doar funcții de autoorganizare sau de autoreglementare, dar în aceste cazuri este vorba despre o caracteristică autoproiectată a sistemelor, aceea de a avea o structură cu aceste funcții. Piața, de exemplu, este o structură care are funcțiuni de autoreglare, cu sens de aproximare continuă a echilibrului dintre cerere și ofertă, sistemul fiind, în acest caz, economia de piață cel mult, deși ar putea fi vorba, cum știm, despre un tip anume de economie de piață, cu încărcătură antropomorfă, singurul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
există sisteme cu grade diferite de reproducere a întregului funcțional, botezând după chipul și asemănarea omului structuri fizice sau procesuale ca fiind sisteme. Automatele industriale pot să beneficieze de puterea sugestivă și explicativă a conceptului de sistem, funcția lor de autoreglare, ca și a pieței de autoreglementare, fiind, până la urmă, consecințe tehnice și procesuale ale „învățării” programate, algoritmizate, mecanizate. Este vorba despre funcțiuni similare, dar nicidecum identice, primele fiind obiectual repetitive, celelalte fiind conștient îndeplinite. Autoreglarea este infinit discretă, pe când autoînvățatrea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de sistem, funcția lor de autoreglare, ca și a pieței de autoreglementare, fiind, până la urmă, consecințe tehnice și procesuale ale „învățării” programate, algoritmizate, mecanizate. Este vorba despre funcțiuni similare, dar nicidecum identice, primele fiind obiectual repetitive, celelalte fiind conștient îndeplinite. Autoreglarea este infinit discretă, pe când autoînvățatrea este progresiv continuă. Una este numerică, cealaltă este procesuală. Autoreglarea este tehnică, autoînvățarea este antropică. Sistemele tehnice sunt închise și au ca limită perpetuum mobile, sistemele antropice sunt deschise și au ca finitudine discernământul uman
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
consecințe tehnice și procesuale ale „învățării” programate, algoritmizate, mecanizate. Este vorba despre funcțiuni similare, dar nicidecum identice, primele fiind obiectual repetitive, celelalte fiind conștient îndeplinite. Autoreglarea este infinit discretă, pe când autoînvățatrea este progresiv continuă. Una este numerică, cealaltă este procesuală. Autoreglarea este tehnică, autoînvățarea este antropică. Sistemele tehnice sunt închise și au ca limită perpetuum mobile, sistemele antropice sunt deschise și au ca finitudine discernământul uman. Un sistem antropic poate să cuprindă un sistem tehnic (ca infrastructură). Un sistem tehnic nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
tip de schimbare care nu vizează și criteriile de ordine; ea validează, de altfel, metafora mecanismului și tipul său de ordine a cunoștințelor care ne vin de la Platon și Aristotel. Punctul culminant al acestei filiații explicative îl constituie mecanismele cu autoreglare, automatele electronice. Depășirea acestui vârf este autoreproducerea gândirii artificiale și inventarea roboților care proiectează urmași robotici. Cezura este produsă de altceva decât expresiile cele mai sublimate ale mecanismului: sisteme cu autoînvățare. Un astfel de „mecanism” nu este egal cu sine
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Stresul a fost de asemenea conceptualizat ca rezultat al capacității de auto-eficiență a persoanei (Lazarus și Folkman, 1987Ă, rezistență (Maddi și Kobasa, 1984Ă și îndemânare (Karasek și Theorell, 1990Ă. Înseamnă că adaptarea cu succes și autogestionarea reduce stresul, în timp ce nereușita autoreglării duce la un răspuns de stres concomitent cu schimbări psihofiziologice. Eșecul prelungit al autoreglării produce boala legată de stres și bineînțeles boala însăși este un eveniment stresant. Dacă boala este precepută ca stresantă atunci aceasta poate exacerba stresul și reduce
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Lazarus și Folkman, 1987Ă, rezistență (Maddi și Kobasa, 1984Ă și îndemânare (Karasek și Theorell, 1990Ă. Înseamnă că adaptarea cu succes și autogestionarea reduce stresul, în timp ce nereușita autoreglării duce la un răspuns de stres concomitent cu schimbări psihofiziologice. Eșecul prelungit al autoreglării produce boala legată de stres și bineînțeles boala însăși este un eveniment stresant. Dacă boala este precepută ca stresantă atunci aceasta poate exacerba stresul și reduce șansele de recuperare. Boala legată de stres Boala legată de stres poate fi rezultatul
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
meditație, imagerie, ritual, rugăciune, biofeedback, etcă au un numitor comun reprezentat de facilitarea periodicității adaptative referitoare la performanță și vindecare - și anume răspunsul de vindecare ultradian de 20 de minute care aparent joacă un rol în coordonarea sistemelor majore ale autoreglării minte-corp la fiecare 90-120 de minute pe parcursul zilei (p. 180Ă. Rossi scoate in evidență faptul că sugestiile sunt facilitatori ai experienței creative mai degrabă decât un mijloc de programare, perspectivă congruentă cu punctul de vedere actual al neuroștiinței privitor la
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
manifestă fenomenele de automatism rigid), - fenomenul de frustrație semnifică revenirea spre trecut, spre echilibru anterior. 2) Formele superioare de conduită, caracteristicile nivelului psihologic de integrare (adaptare), nu pot fi, însă, înțelese și explicate doar prin legea „automatismului”, prin ideea de autoreglare de „tip circular și staționar”. Ideile de „homeostazie” și „autoreglare”, prin faptul că desemnează doar tendința de revenire spre trecut, spre echilibrul anterior și menținerea, prin legea automatismului rigid, a aceluiași plan calitativ, nu poate explica mecanismul adaptării active, potrivit
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
spre trecut, spre echilibru anterior. 2) Formele superioare de conduită, caracteristicile nivelului psihologic de integrare (adaptare), nu pot fi, însă, înțelese și explicate doar prin legea „automatismului”, prin ideea de autoreglare de „tip circular și staționar”. Ideile de „homeostazie” și „autoreglare”, prin faptul că desemnează doar tendința de revenire spre trecut, spre echilibrul anterior și menținerea, prin legea automatismului rigid, a aceluiași plan calitativ, nu poate explica mecanismul adaptării active, potrivit căruia ființele vii își pot crea organe pentru funcții noi
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
pesupune capacitatea de acordare „creatoare”, de realizare treptată a unui proces de adaptare tot mai complex (sub forma unui proces dublu de „asimilare” și „acomodare” - J. Piaget). Mai mult chiar decât atât, la nivelul psihologic de integrare, există posibilitatea unei „autoreglări conștiente”. Bineînțeles, acest tip de autoreglare nu poate apărea decât pe o anumită treaptă de dezvoltare a vieții psihice și presupune transformarea în ontogeneză - sub influența educației, a factorilor sociali și autoeducației - a însușirilor psihice ale persoanei (pentru dezvoltarea conștiinței
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
realizare treptată a unui proces de adaptare tot mai complex (sub forma unui proces dublu de „asimilare” și „acomodare” - J. Piaget). Mai mult chiar decât atât, la nivelul psihologic de integrare, există posibilitatea unei „autoreglări conștiente”. Bineînțeles, acest tip de autoreglare nu poate apărea decât pe o anumită treaptă de dezvoltare a vieții psihice și presupune transformarea în ontogeneză - sub influența educației, a factorilor sociali și autoeducației - a însușirilor psihice ale persoanei (pentru dezvoltarea conștiinței de sine, a capacității de selectare
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]