8,738 matches
-
pornește în The Threefold Cord de la chestiunea cea mai spinoasă, poate, a realismului: e cu putință să aflăm un adevăr obiectiv vreodată (poate că ar fi trebuit să folosesc chiar majuscule...)? Empiriștii și idealiștii vor sări deopotrivă ca arși la auzul unei asemenea întrebări, afirmînd sau negînd vehement. Dar se referă ei la același lucru, folosind termeni precum "realitate", "adevăr" sau "obiectiv"? Pornind de la teoriile lui J.L. Austin și ale lui William James, Putnam propune abandonarea vocabularului existent, un fel de
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
piersicile-eroi din muzee/ unde-am tăcut/ am alunecat, am murit/ cu un soldat și a milioana sa pereche de ghete// Împușcăturile sînt adăposturi sigure/ după fum se poate bea și iubi/ și urechile, urechile se pot lua la întrecere" (Moartea auzului). "Dicteul automat" nu e asumat integral, întrucît autorul respectă, în plină dezlănțuire suprarealistă, o ștachetă...realistă. În felul acesta d-sa ține a menționa un punct de plecare zero, afectiv și percepțional, precum un soi de alibi al mărturiei: "Trebuie
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
canonitul de impotență literară și invidie Nicolae Iliescu, în rubrica lui din suplimentul gratuit al lui Ion Cristoiu, ABC nr. 18, despre recentele premii ale Uniunii: "...observăm prezența unui anume Mihăieș în călcâieș. Care și-ar fi dat demisia la auzul veștii că au ieșit la vot Georgică Cușnarencu și Constantin Țoiu. Știm de mulți ani că individul are mintea sașie, e o lichea ordinară și o nulitate cu spume. Unii zic că ar fi și puțin lovit la diblă, chiar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
lui Dumnezeu, valabilă doar pentru Israel, de a nu fi reprezentat. Nu este o interdicție biblică, ci una filosofică, un fel de constituție în alianța pe care Dumnezeu o face cu poporul său; iar credința va trece prin ureche, prin auz: "Ascultă Israel" - e faimosul cuvânt - ..., "ascultă Israel ceea ce grăiește Domnul Dumnezeul tău..."; ei bine, aceasta nu pătrunde prin imagine. Există acolo o intimitate între Dumnezeul lui Israel și Israel, care interzice reprezentarea. V-ați referit și la presocratici. Întreaga lor
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
rădăcină culori foșnește rama" (...Și femeia a creat bărbatul). Simțul tactil: "o lume atît de largă încît ceea ce știm stă în/ vîrful degetelor dispare prin presiune la durere" (ibidem). Sau: "ce e straniu ne frecăm pîntecele unul de altul" (ibidem). Auzul: "ascult cum sărutul plescăie mulțumit/ sub presiunea asfințitului iubirea" (Supraviețuitorul). Mirosul: "Serile astea de toamnă miros a spirt medicinal. (...) întreb primul întîlnit: mirosul/ acesta de spirt medicinal este al cărnii sau/ este al memoriei dumneavoastră?" (Oraș înclinat). Poemele devin astfel
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
mă privea buimacă și numai sub amenințarea încetării definitive a colaborării a acceptat să mă însoțească din nou la domiciliul lui nea Tudor. Mașina cu care mergeam aveam senzația că merge mult prea încet și figura nemulțumită a șoferului la auzul adresei m-a convins încă odată că ceva nu era în regulă, lucru pe care l-am constatat cu proprii ochi când șoferul oprind pe o stradă cu case dărăpănate îmi spuse răstit că: „Aici e Virtuții 13 bis!” Scândurile
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
altora, ei vor fi în mai mare măsură sensibili la altruismul tău și apți să-și exprime recunoștința cum se cuvine). Or, cine este mai fericit, fie el prinț sau muritor de rînd, decît acela care se poate desfăta la auzul extraordinarelor lui merite și însușiri care-l fac atît de deosebit de semenii lui? Noi cu toții, afirma Pascal, urîm adevărul și pe cei care ni-l spun". Așadar, pentru a întrona în lume domnia iubirii și nu a urii, dacă mă
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
un deget osos, îngălbenit de nicotină: Youuu Criticismus!... M-am mulțumit să dau din cap. Era ca o parolă. * * * Primul simpozion condus de directoarea Hualing, femeie fină, fermecătoare despre prințul-poet indian Bidhyalongkorn. La un moment dat, nu știu ce spusesem, tare, în auzul tuturor, iar Hualing, cum ședeam cu toții roată pe jos în stil oriental, se aplecă spre mine, fiindu-mi alături, îmi apucă mâna și fără a mai avea timpul să schițez vreo mișcare, a depus un sărut ușor pe dosul palmei
Imperativul categoric by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15890_a_17215]
-
trenul de seară. Însoțitoarea mea și cu mine ne hotărîm să facem o plimbare prin împrejurimile orașului. Majordomul ne îndeamnă să mergem la Porto, ținut celebru pentru frumusețea țărmurilor lui sălbatice. "Niezsche, adaugă el, avea o casă aici." Tresar la auzul numelui. Pornim într-acolo și constatăm că Porto nu este nici plajă, nici vreun loc monden, nici un golf imens, ci o mică adîncitură pe care marea a săpat-o în uscat. Dar lumina este de o rară limpezime, iar la
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
sa de pe postul național de radio al Americii pare să aibă un rating uimitor și numele ei spune foarte mult: All Things Considered. Cu alte cuvinte, nu doar acele lucruri pe care exilul românesc avea datoria să le spună pentru auzul celor care nu le puteau rosti în țară. Această asumare a tuturor lucrurilor i-a adus lui Andrei Codrescu o celebritate reală în America. Cu toate astea, și aici poate fi vorba despre o altă performanță, Andrei Codrescu nu și-
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
suplicii, subtile torturi,/ Cazne măiestrite/ Pentru mădularele și răsufletul Florei edenice" (Fragmentele). Suavitățile se îngroașă, se opacifiază, se integrează unei vitalități renegate, ostile sieși: Pe un cîmp cu lumînări aprinse/ Numai seului meu i-a fost somn/ Iartă-mi îngere auzul rigid/ Ca gîtul unui lup, cînd nu mă întorn.// Înnoptez într-un cort de petale/ Moartea mă așteaptă ca aerul afară/ Pe o insulă de untdelemn plutitoare/ Flacăra ta o să răsară.// Cu săgeți cît acul de albină/ S-a tras
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
și pe dânsul academician, ca pe Fănuș Neagu. Care Sfânt Părinte, polonezul secolului XX, auzind de România, i-ar fi spus domnului E.S., iar acesta, roșu de emoție, a repetat serios la TV pe data de 10 iunie 2001, în auzul întregii țări, că România este Grădina Maicii Domnului. Bată-te norocul, să te bată, Simioane, că mare-i grădina Ta, Doamne! Nu mai vorbim de contesa Walevska, iubita lui Napoleon, despre care se spune că înfățișa Polonia de totdeauna, aparținând
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
Ciorbea i-a eliminat din partid pe inconvenabili, schimbînd ceea ce era de schimbat cu PSD-ul. Trist e că la această execuție politică sumară a asistat și fostul președinte plin al PNȚCD, Ion Diaconescu. Acesta nici măcar nu a tresărit la auzul rechizitoriului lui Ciorbea și, din cîte se știe, n-a încercat să le explice actualilor lideri ai partidului că un Vasile Lupu, cu legea lui, le-a adus țărăniștilor voturi, în pofida greșelilor la guvernare și în pofida faptului că premierul moral
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
prudență, purta o mască. Altfel, ar fi fost inadmisibil. În rest, un om plin de farmec și de personalitate. Un bucureștean tipic, mă rog, un aristocrat de București jucând un rol de golan. De curând, la o sărbătorire, spusese în auzul țării că, în anii regimului trecut (care, totuși, l-a răsfățat) câștigase, în urma unui premiu, un frigider Fram... * * * 14 Aprilie 1959. Disciplină, organizare, supunere militară la iezuiți. Dumnezeu nu li se arată numai celor aleși, prin extaz, ci și muritorilor
Ens generalissimum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15610_a_16935]
-
Altminteri, era un text mai ales pentru văz, cu secvențe grafice atipice nu numai pentru română, ci pentru orice limbă existentă (ynggggoe). Finalul dezarticulat din Bruscă vorbire a lui Nichita Stănescu, destul de straniu, era în schimb mai curînd onomatopeic, destinat auzului ("Halerib, Khaa,/ Helerib, Khii,/ Heoro, loro, oro"). Limbajul ludic cu aparențe criptografice din Epilogul lui Negruzzi la Păcatele tinerețelor trecea fără marcare explicită, în cursul aceleiași fraze, de la normalitatea exprimării în română la secvențele incomprehensibile, în care totuși se păstrează
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
împăratul Roșu, prostuț ca toți bărbații, își izgonise fiica și uite unde ajunsese... A, să nu uite. Pe biata fată o chema Magdalena. Și nu numai atât, povestea Amfilofia. Cică maștera de muiere, cu vrăjitoriile ei, îi luase fetii și auzul și graiul. Ca să vezi, Rițo!... Amfilofia mai zicea că fata și-ar fi recăpătat graiul și auzul numai dacă fiul de împărat - al celuilalt, de Verde - care silabisea zi și noapte o carte groasă, cu degetul rând cu rând, și
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
Pe biata fată o chema Magdalena. Și nu numai atât, povestea Amfilofia. Cică maștera de muiere, cu vrăjitoriile ei, îi luase fetii și auzul și graiul. Ca să vezi, Rițo!... Amfilofia mai zicea că fata și-ar fi recăpătat graiul și auzul numai dacă fiul de împărat - al celuilalt, de Verde - care silabisea zi și noapte o carte groasă, cu degetul rând cu rând, și care se chema... stai! Cum îi zicea?... A, da. Comedia umană, cică, soro, ca la teatru. Topită
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
la una dintre cele două proprietăți pentru care obținuse prima opțiune; cea dintîi era un serial de benzi desenate foarte popular, intitulat Spionul și fiul, pe care voia să-l adapteze pentru marele ecran. Ochii lui Kingsley luciră brusc la auzul titlului, cu toate că Terry nu auzise nici de el și nici de revista presupus renumită în care era publicat. - N-ai auzit de Spionul și fiul? întrebă Kingsley. Bine, dar e celebrisim, nu-mi vine să cred că aici n-a
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
E muntele "(de) unde poți vedea minuni, care te ajută să uiți de suferință și să-ți cîștigi libertatea". Cartea este de o varietate infinită. Lumi de aici și lumi "de dincolo" sînt aduse, de călătorie, în memorie sau în auz. Sînt povestite, proiectate, sugerate, amintite. Aflăm de crime și de lupte între indivizi și clanuri, de crime care au fost comise din greșeală și de crime în care fantasticul este un element esențial. Printre motivele ce se repetă obsedant se
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
de fier, neatingînd dușumeaua, cu aerul de furie neputincioasă și inertă pe care-l au picioarele copiilor, și vorbind cu vocea posomorîtă, hărțuită, uimită, pînă cînd în cele din urmă ascultarea însăși avea să se renege pe sine și simțul auzului avea să se recunoască învins de la sine și obiectul de demult mort al zădărniciei ei neputincioase și totuși neîmblînzite avea să se arate, parcă printr-o recapitulare încărcată de reproșuri, invocat liniștit, neatent și inofensiv, iscat din mereu reînnoita și
Tatăl nostru Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16180_a_17505]
-
18. Marșul funebru articulat cu sobrietate în nuanțe gradate fin are o dimensiune lirică, sublimată mai degrabă decât dramatică, iar finalul încheie ciclul simfonic nu fără momente spectaculoase, însă păstrând tot timpul cumpăna estetică a clasicismului. Să mai adaog că auzul este mângâiat de calitatea sound-ului orchestrei, de maleabilitatea cu care se desfășoară scara intensităților, consistente în nuanțele mici și rotunde în cele mari; că nu poți decât să admiri precizia atacurilor și transparența pastei sonore - pe scurt, acele date care
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
aparte a vieții mele. Era o graniță cam artificială, așa că m-am bucurat că m-am putut pensiona mai curând, în 1987, ca să mă dedic scrisului. Acum sunt Profesor Emeritus. Nu mai predau - în parte fiindcă mi-am cam pierdut auzul - dar uneori, nu prea des, țin o prelegere sau citesc din opera mea. Am fost coleg cu Malcolm Bradbury, am avut birouri învecinate un număr de ani în jurul lui 1960, și am fost foarte apropiați. Prietenia lui a însemnat nespus
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Toma Roman face parte din istoria celui mai spectaculos hebdomadar pentru publicul larg din România postdecembristă: e vorba de Formula AS. Revista a devenit aproape un fenomen de masă. Te-ai aștepta, doar la auzul tirajelor ei miraculoase, ca editorialele lui Toma Roman să fie scrise cu penița înmuiată în sângele unor lupte de gladiatori care să bucure mulțimea. La o receptare poate mai subtilă, acest neobișnuit succes de casă datorează însă mult unei curtoazii
Cronica unui deceniu by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16273_a_17598]
-
informatizarea poliției, să spui indentitate, ca milițianul de la circulație de odinioară care zicea a tranversa; e de prost gust, în mass-media, să inviți la programul de știri o cîntăreață de mîna a doua, concubină a unui infractor, ca să povestească în auzul a milioane de oameni cum au nășit ei, cîntăreața și infractorul, în închisoare, pe unul din capii magiei românești ori, femeie fiind, să-i spui președintelui țării, cu ocazia unui interviu, "vă vreau numai pentru mine"; e de prost gust
Prostul gust by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16326_a_17651]
-
nenumărate astfel de mărturii sinodale, o mai redăm pe aceea a episcopilor adunați la sinodul de la Rimini, care au alcătuit o scrisoare și au trimis-o împăratului Constanțiu, în care, printre altele, precizau: (...) rugăm stăruitor bunătatea ta să primești cu auzul ascuțit (atenție) și cu privirea liniștită (bunăvoință) pe delegații noștri și să nu lași nicidecum să se introducă ceva nou spre ocara celor ce au murit, ci să ne îngădui să rămânem cu cele stabilite și legiferate de către strămoșii noștri
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]