465 matches
-
mai mult la primul sistem de semnalizare, deficienții de auz au obținut performanțe apropiate celor obținute de auzitori, pe când în cazul sarcinilor mai complexe, care fac apel la cel de-al doilea sistem de semnalizare, deficienții de auz rămân în urma auzitorilor. Se cunoaște că reușita în cazul secvențelor complexe implică însușirea noțiunii de număr, reversibilitatea, aspectul voluntar al atenției, memoriei etc. Aceasta înseamnă că deficienții de auz se antrenează mai greu în rezolvarea secvențelor complexe. Copierea figurilor geometrice s-a dovedit
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
1975). Dar, în urma demutizării, o dată cu dezvoltarea limbajului, deficienții de auz sunt capabili să efectueze generalizări, abstractizări, să înțeleagă anumite lucruri, fenomene pe care nu le-au înțeles înaintea perioadei demutizării. Comparând performanțele obținute de deficienți de auz și auzitori la desenarea figurilor geometrice, am observat că performanțele auzitorilor sunt mai bune decât cele obținute de deficienți de auz. Dificultatea copierii figurilor geometrice respectă ordinea dată în test în cazul subiecților deficienți de auz, iar în cazul subiecților auzitori copierea
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
deficienții de auz sunt capabili să efectueze generalizări, abstractizări, să înțeleagă anumite lucruri, fenomene pe care nu le-au înțeles înaintea perioadei demutizării. Comparând performanțele obținute de deficienți de auz și auzitori la desenarea figurilor geometrice, am observat că performanțele auzitorilor sunt mai bune decât cele obținute de deficienți de auz. Dificultatea copierii figurilor geometrice respectă ordinea dată în test în cazul subiecților deficienți de auz, iar în cazul subiecților auzitori copierea rombului pare mai dificilă decât copierea pentagonului (60, 34
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
și auzitori la desenarea figurilor geometrice, am observat că performanțele auzitorilor sunt mai bune decât cele obținute de deficienți de auz. Dificultatea copierii figurilor geometrice respectă ordinea dată în test în cazul subiecților deficienți de auz, iar în cazul subiecților auzitori copierea rombului pare mai dificilă decât copierea pentagonului (60, 34% față de 52, 23%). Dintre cele 7 modele geometrice prezentate cel mai ușor de reprodus a fost modelul 2 („┼”), la care sau obținut performanțe mai bune decât la desenarea modelului 1
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
23%). Dintre cele 7 modele geometrice prezentate cel mai ușor de reprodus a fost modelul 2 („┼”), la care sau obținut performanțe mai bune decât la desenarea modelului 1 („O”) atât la surzi (79,37% față de 69,84%) cât și la auzitori (94,26% față de 84,14%), iar performanțele cele mai scăzute s-au înregistrat în desenarea unei stele cu 4 colțuri (model 8) la ambele categorii de subiecți. Performanțele globale mai bune pentru auzitori s-au înregistrat și la construcții din
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
37% față de 69,84%) cât și la auzitori (94,26% față de 84,14%), iar performanțele cele mai scăzute s-au înregistrat în desenarea unei stele cu 4 colțuri (model 8) la ambele categorii de subiecți. Performanțele globale mai bune pentru auzitori s-au înregistrat și la construcții din cuburi după imagini (proba G). Acestea fiind datorate unor reprezentări ale perspectivei în adâncime, unor reprezentări numerice și unei structurări perceptiv-motrice spațiale mai bune la auzitori. Acest fapt demonstrează că în domeniul inteligenței
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
de subiecți. Performanțele globale mai bune pentru auzitori s-au înregistrat și la construcții din cuburi după imagini (proba G). Acestea fiind datorate unor reprezentări ale perspectivei în adâncime, unor reprezentări numerice și unei structurări perceptiv-motrice spațiale mai bune la auzitori. Acest fapt demonstrează că în domeniul inteligenței practice deficienții de auz obțin performanțe mai slabe decât auzitorii. Finalizând rezultatele în funcție de vârstă la cele două populații examinate se constată diferențe semnificative între surzi și auzitori, deficienții auditivi prezentând o întârziere de
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
imagini (proba G). Acestea fiind datorate unor reprezentări ale perspectivei în adâncime, unor reprezentări numerice și unei structurări perceptiv-motrice spațiale mai bune la auzitori. Acest fapt demonstrează că în domeniul inteligenței practice deficienții de auz obțin performanțe mai slabe decât auzitorii. Finalizând rezultatele în funcție de vârstă la cele două populații examinate se constată diferențe semnificative între surzi și auzitori, deficienții auditivi prezentând o întârziere de un an față de auzitori . Mediile cresc progresiv odată cu înaintarea în vârstă, iar coefic ientul de variabilitate (C.V.
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
structurări perceptiv-motrice spațiale mai bune la auzitori. Acest fapt demonstrează că în domeniul inteligenței practice deficienții de auz obțin performanțe mai slabe decât auzitorii. Finalizând rezultatele în funcție de vârstă la cele două populații examinate se constată diferențe semnificative între surzi și auzitori, deficienții auditivi prezentând o întârziere de un an față de auzitori . Mediile cresc progresiv odată cu înaintarea în vârstă, iar coefic ientul de variabilitate (C.V.) scade. Deci, la vârstele mai mari rezultatele sunt mai uniforme, grupul este mai omogen. Conform semnificației diferenței
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
că în domeniul inteligenței practice deficienții de auz obțin performanțe mai slabe decât auzitorii. Finalizând rezultatele în funcție de vârstă la cele două populații examinate se constată diferențe semnificative între surzi și auzitori, deficienții auditivi prezentând o întârziere de un an față de auzitori . Mediile cresc progresiv odată cu înaintarea în vârstă, iar coefic ientul de variabilitate (C.V.) scade. Deci, la vârstele mai mari rezultatele sunt mai uniforme, grupul este mai omogen. Conform semnificației diferenței între medii între 4 și 5 ani și între 5
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
variabilitate (C.V.) scade. Deci, la vârstele mai mari rezultatele sunt mai uniforme, grupul este mai omogen. Conform semnificației diferenței între medii între 4 și 5 ani și între 5 și 6 ani diferențele sunt semnificative. La vârstele mai mari, la auzitori, diferențele dintre medii sunt semnificative (între vârstele succesive) pe când la surzi s-au constatat diferențe semnificative între 7 și 8 ani. Aceasta corespunde, în general, stadiilor dezvoltării intelectuale stabilite de J. Piaget. - până la 4 ani există gândire simbolică preconceptuală; - între
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
12 ani - este prezent stadiul operațiilor concrete, adică grupările operatorii ale gândirii, vizând obiectele manipulabile sau care pot fi intuite. 1). În domeniul inteligenței practice, pe baza testului Borelli-Oléron deficienții de auz prezintă o întârziere de un an comparativ cu auzitorii de aceeași vârstă. Acest lucru se poate observa foarte ușor prin compararea performanțelor medii în funcție de vârstă la cele două populații. De exemplu la vârsta de 5 ani deficienții de auz obțin performanța de 12,98 care este foarte apropiată de
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
Acest lucru se poate observa foarte ușor prin compararea performanțelor medii în funcție de vârstă la cele două populații. De exemplu la vârsta de 5 ani deficienții de auz obțin performanța de 12,98 care este foarte apropiată de performanța obținută de auzitori la vârsta de 4 ani (13,95). De asemenea compararea etaloanelor orientative ne arată același lucru. Astfel, în categoria a III-a a etalonului pentru deficienții de auz în vârstă de 5 ani se încadrează subiecții care obțin performanțe între
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
De asemenea compararea etaloanelor orientative ne arată același lucru. Astfel, în categoria a III-a a etalonului pentru deficienții de auz în vârstă de 5 ani se încadrează subiecții care obțin performanțe între valorile 15 - 11,5, valori caracteristice pentru auzitori la vârsta de 4 ani. 2). Testul Borelli-Oléron se dovedește sensibil în diferențierea subiecților în funcție de vârstă. Testul nu este aplicabil la vârsta de 4 ani, dar se recomandă aplicarea testului și la vârsta mai mari de 9 ani întrucât la
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
aplicarea testului și la vârsta mai mari de 9 ani întrucât la această vârstă un singur subiect a atins performanța 61, punctajul maxim fiind de 65, însă media subiecților la această vârstă este departe de punctajul maxim (47,55 pentru auzitori). 13 3). Scara de performanță Borelli-Oléron poate servi ca mijloc de diagnosticare a debilității mintale și de dezvăluire a unor trăsături de personalitate. Reușita la test este influențată de întreaga personalitate a copilului, care se află permanent într-un câmp
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
copilului, care se află permanent într-un câmp motivațional. 4). Surditatea nu afectează structural inteligența, ci întârzie dezvoltarea ei. Din punct de vedere potențial, intelectul surdului este normal. Prin solicitarea funcțiilor psihice acestea se dezvoltă ajungând la nivelul intelectual al auzitorilor dar într-un ritm mai lent (cu întârziere de 1 an). 5). Între performanțele obținute la testul Borelli-Oléron și performanțele școlare la română și matematică există în general o corelație pozitivă, deci testul este valid. Prognosticul reușitei școlare (la română
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
mijloc de comunicare specific uman. Limbajul lor implică o anumită convenționalitate și permite dezvoltarea unei gândiri de tip uman dar la un nivel de conceptualizare mai scăzut decât cel posibil pe baza cuvântului și a gândirii noțional-verbale. Comparativ cu gândirea auzitorului, la surd aceasta are caracter concret și neevoluat. Abstracțiunile sunt prea puțin accesibile acestei forme a gândirii, dar ele pot deveni treptat accesibile în procesul demutizării și trecerii la gândirea noțional-verbală. Principalele operații logice pe care le întâlnim la auzitor
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
auzitorului, la surd aceasta are caracter concret și neevoluat. Abstracțiunile sunt prea puțin accesibile acestei forme a gândirii, dar ele pot deveni treptat accesibile în procesul demutizării și trecerii la gândirea noțional-verbală. Principalele operații logice pe care le întâlnim la auzitor sunt prezente și la surdomut, dar sunt mai puțin dezvoltate tocmai din cauză că operează cu imagini și nu în cuvinte. Elementul de bază al gândirii și limbajului copilului cu deficiențe de auz este imaginea generalizată. Multiplicarea percepțiilor legate de un anumit
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
elementare de raționament inductiv, deductiv și analogic. Dacă inducția și deducția ar fi absente, nu s-ar putea forma nici imaginea generalizată. Totuși, gândirea în imagini a deficientului de auz permite prea puțin evoluția principalelor calități care se realizează la auzitor prin cuvânt ca: discernământ, caracter critic, suplețea, rapiditatea, lărgimea și profunzimea gândirii. Prin specificul său, imaginea generalizatoare dispune de interpretări ale obiectelor care sunt analoge ale noțiunilor dar nu sunt echivalente ale acestora. Copilul deficient de auz are mari dificultăți
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
de vorbire din limbă. Surzii confundă majoritatea cuvintelor de legătură, au dificultăți în declinarea substantivelor, a adjectivelor, a pronumelor și stăpânesc cel mai puțin verbele; recunosc doar notiunile de prezent, trecut și viitor, fără nuanțele verbale folosite tot timpul de auzitori. Este imposibil, într-un asemenea context să înțeleagă rolul stilistc al grupului nominal,al verbelor, al nuanțelor temporale ale acestora. Deficienții de auz învață limba română ca pe o limbă străină și, din acest punct de vedere, se pot aplica
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
stă în faptul că limbajul verbal nu este folosit decât în anumite situații, foarte puțini copii surzi fac eforturi să și-l însușească bine și îl exersează în viața cotidiană. Părinții acestor copii nu-i solicită să vorbească, atunci când sunt auzitori, din motive diverse, iar copiii cu părinți surzi se înțeleg mai bine cu aceștia folosind limbajul mimico-gestual. În ciuda tuturor celor observate în lucrul cu elevii deficienți de auz, ora de limba română poate fi interesantă, atractivă și efeicientă prin îmbinarea
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
într-o anumită situație. Contactul, în această perioadă, dintre copil și mediul vorbitor, este stabilit fie de părinți, frați sau prieteni apropiați, fie de copilul însuși. În activitatea de comunicare, copilul trebuie întotdeauna atras, cointeresat și nicidecum forțat. Pentru copilul auzitor, care învață să vorbească în mod natural în mediul familial și la creșă sau grădiniță, nu este necesară o selecție a materialului vorbitor. Pentru cel ce lucrează cu deficienții de auz, alegerea și eșalonarea cuvintelor și propozițiilor pe care le
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
în mediul vorbitor, mai ales în familie, pentru o bună îngrijire și dezvoltare fizică (corporală) și psihică (senzorială, psihomotrică și cognitivă). 3. Colaborarea familiei cu specialiștii pentru protezare și pentru îndrumare în ceea ce privește formarea comunicării. 4. Contact permanent cu auzitorii de vârste apropiate. 5. Crearea mediului adecvat pentru stimularea comunicării. Întrebările să deschidă și să nu închidă conversația și să fie puse în concordanță cu interesul de moment al copilului. 6. Exersarea labiolecturii (ideo-vizuale și vizual-fonetice) într-un cadru natural
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
același timp. De aceea, atât dictarea cât și lectura notițelor sunt activități foarte dificile dacă nu chiar imposibile. Profesorii deprind o tehnică specială pentru dictare . În situația în care copilul deficient de auz este integrat într-o clasă de copii auzitori, ar fi util să aibă un prieten în clasă care să-i repete instrucțiunile sau să-i verifice notițele, economisind astfel timpul profesorului. Multe cuvinte scurte sau sunete ale vorbirii pot fi repetate greșit de către copilul deficient de auz, care
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
în limbajul mimico-gestual în România lector univ. dr. Florea Barbu Universitatea din București Datele istorice arată că primii interpreți în limbajul gestual au fost lucrători religioși, asistenți sociali, profesori din școlile de surzi, copii sau rude ale acestora, deci persoane auzitoare care s-au simțit „surdomuți în suflet și gândire” datorită contactului frecvent și profund cu persoanele surde. Inițial, acești auzitori nu au primit nici o pregătire oficială pentru rolul lor și, probabil, au acționat mult timp în mod gratuit, ca avocați
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]