2,477,388 matches
-
pentru mulți - o prejudecată care subzistă în privința recepției acestei piese - o miză inumană se dovedește una tocmai generoasă și absurdă. Bine, există și un risc al contextualizării lui Radford: în prologul oferit de el ți se spune că evreii nu aveau voie să părăsească ghetoul noaptea, iar în film acest lucru se întâmplă des, fără a le cauza acestora vreo problemă. Oricum, regizorul merită urale pentru atenția dedicată textului: urmărește fiecare cuvințel. Homosexualitatea tratată prin aluzii, sugerată între Antonio și Bassanio
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
film acest lucru se întâmplă des, fără a le cauza acestora vreo problemă. Oricum, regizorul merită urale pentru atenția dedicată textului: urmărește fiecare cuvințel. Homosexualitatea tratată prin aluzii, sugerată între Antonio și Bassanio, Portia și Nerissa, nu e invenția regizorului, are suficient sprijin textual. Bizareria acestui film este că reușește să fie bun - ca film - păstrând elementele teatrale, nereducând piesa la un scenariu. În plus, dialogurile - ca și jocul personajelor - nu încearcă să dea impresia de realism. Dimpotrivă, regizorul îți clipește
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
Mâine, probabil, când o să ne globalizăm de tot, harta Europei va deveni și ea un astfel de joc. O șaradă, în definitiv. Printre Luxemburg, Andora, Olanda, Elveția, Spania și așa mai departe, să zicem că într-o zi cineva va avea de indicat țara nu de mult primită în bătrânul continent cu capitala ei numită București. Din capul locului, europenii mai vechi vor fi avertizați că nu-i vorba de Sofia, nici de Budapesta, cum le confundă unii cu ușurință. N-
Simplițian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11280_a_12605]
-
cu capitala ei numită București. Din capul locului, europenii mai vechi vor fi avertizați că nu-i vorba de Sofia, nici de Budapesta, cum le confundă unii cu ușurință. N-ar fi necazul nostru cel mai mic, printre atâtea câte avem: că nu va ști de noi lumea, cine suntem. Ori va ști; dar nu cu ce ne-ar onora... Problema noastră principală e cum vom face noi față cererilor unei societăți moderne, liberă și prosperă, ca și celorlalte forme în
Simplițian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11280_a_12605]
-
Nicolae Manolescu Cînd am preluat organizarea Festivalului de la Neptun, în iulie, nu știam mare lucru despre edițiile anterioare, trei la număr, la care nu participasem. Aș fi preferat să continue să se ocupe de toate Eugen Uricaru, care avusese inițiativa Festivalului, dar predecesorul meu la președinția U.S.R. n-a dorit să se mai implice. Așa că am rămas pe brațe cu listele de participanți, străini și români, cu programul aproape definitiv, cu o parte din bani strînsă și cu altă
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
strînsă și cu altă parte promisă, cu numele laureaților etc. Dar fără o echipă, propriu - vorbind. Cel dintîi lucru la care m-am gîndit în acele zile a fost ca, pentru ediția de anul viitor, dacă în Consiliul Uniunii va avea cîștig de cauză opinia că Festivalul trebuie continuat, să începem prin a alcătui un comitet de organizare. Anul acesta, toată treaba au făcut-o Irina Horea, chiar înainte de a fi numită secretar al U.S.R. și Gabriela Vișan, ambele cu solidă
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
pentru ea. Le mulțumesc tuturor, înainte de a merge mai departe, și le promit că, în 2006, nu vor mai fi singuri în piesa cu multe acte a Festivalului. Cu inevitabile dificultăți, de toată mîna, ,Zilele și Nopțile de Literatură" au avut loc între 16 și 21 septembrie la Neptun. Participanți, 70 scriitori din Spania, Portugalia, S.U.A., Israel, Finlanda, Serbia-Muntenegru, Irlanda, Turcia, Tunisia, Germania, Franța, Marea Britanie, Belgia, Republica Moldova, Suedia, Albania, Peru și, bineînțeles din România. Laureații de anul acesta au fost, cum
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
făcut. Mă număr printre cei care cred că înveți mai mult din critici decît din laude. Așa că am inventariat cu atenție ce s-a scris și, cînd vom face analiza Festivalului, vom folosi toate părerile care ne pot ajuta ca să avem la anul o ediție mai bună. M-am mirat (și nu prea) de unele considerații, fie răutăcioase, fie nepotrivite. O ziaristă de la ,Gîndul" comentează malițios Festivalul și tema lui fără să fi fost de față. Doamna Mariana Sipoș, care ne-
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
culese de la scriitori care au fost ori nu la Neptun, parcă din dorința ziariștilor de a da o culoare suspectă ,Zilelor și Nopților..". Mircea Cărtărescu ar fi declarat că demisionează din U.S.R. fiindcă n-a fost invitat la Festival. (Am avut o convorbire telefonică cu el și mi-a spus că n-a declarat niciodată așa ceva.) Lui Llosa însuși i s-a pus în gură o declarație încă și mai bizară despre admirația pe care ar nutri-o pentru o... cîntăreață
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
s-a pus în gură o declarație încă și mai bizară despre admirația pe care ar nutri-o pentru o... cîntăreață și despre... frumusețea româncelor. Iertat să fiu dacă greșesc, dar nu cred că un Festival cultural, oricîte cusururi ar avea, poate fi tratat în această manieră aculturală. Televiziunile comerciale nu s-au străduit, de altfel, să-i dea vreo atenție. Pentru ele, dacă Shakira nu e, nimic nu e.
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
să taie cu cuțitul beregata unei găini. Ăștia trei sînt sigur că atunci cînd omoară nu simt nici o călcare pe inimă" (p. 22). În actul al doilea se află monologul celui aflat de cealaltă parte a gratiilor, deținutul. Și acesta are propria sa filozofie a supraviețuirii, propriile sale tehnici de înșelare a vigilenței Stăpînului. Cinismului în tortură al gardianului îi răspunde un cinism în supunere al deținutului. Firește întreaga situație este psihanalizabilă și ea reproduce imaginea la scară a relațiilor de
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
instanță între masculin și feminin. Sexualitatea reprezintă chintesența acestui joc al puterii și nu întîmplător ea joacă un rol esențial în demonstrația lui Gabriel Diradurian. Ideile din Comandantul închisorii și deținutul nu sînt noi, nici neapărat corecte (politic), dar ele au meritul de a da de fiecare dată de gîndit. De aceea, dincolo de retorismul ei, piesa lui Gabriel Diradurian merită salutată și pentru simplul fapt că are meritul incontestabil de a pune inteligența în mișcare. Dacă teatrul lui Gabriel Diradurian are
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
din Comandantul închisorii și deținutul nu sînt noi, nici neapărat corecte (politic), dar ele au meritul de a da de fiecare dată de gîndit. De aceea, dincolo de retorismul ei, piesa lui Gabriel Diradurian merită salutată și pentru simplul fapt că are meritul incontestabil de a pune inteligența în mișcare. Dacă teatrul lui Gabriel Diradurian are, în intențiile autorului, o miză foarte mare în plan filozofic și existențial, proza aceluiași autor se află exact la polul opus. Micile sale scenete rupte din
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
au meritul de a da de fiecare dată de gîndit. De aceea, dincolo de retorismul ei, piesa lui Gabriel Diradurian merită salutată și pentru simplul fapt că are meritul incontestabil de a pune inteligența în mișcare. Dacă teatrul lui Gabriel Diradurian are, în intențiile autorului, o miză foarte mare în plan filozofic și existențial, proza aceluiași autor se află exact la polul opus. Micile sale scenete rupte din viața cotidiană (în cazul multora dintre ele acțiunea se petrece în perioada comunistă) nu
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
de lipsă de conținut care domină ansamblul. Unele dintre situațiile descrise în aceste proze foarte scurte circulau pe vremea comunismului sub forma unor povești orale, la limita bancului. Ilustrativă este în acest sens povestea bătrînei care, la ieșirea din țară avea asupra ei suma de zece mărci. Speriată că ar putea fi prinsă de vameși, aceasta este convinsă de unul dintre companionii de drum să-și ascundă banii în fasungul becului din compartimentul trenului. În momentul în care vameșii vin să
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
putea fi prinsă de vameși, aceasta este convinsă de unul dintre companionii de drum să-și ascundă banii în fasungul becului din compartimentul trenului. În momentul în care vameșii vin să facă obișnuitul control, și întreabă dacă cineva din compartiment are ceva de declarat, respectivul o denunță pe bătrînă indicînd locul în care a ascuns banii. Aceasta este mustrată, banii sînt confiscați, dar călătorii își urmează drumul. Toți ceilalți călători îi reproșează denunțătorului gestul lipsit de cavalerism. Acesta îi liniștește spunînd
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
mustrată, banii sînt confiscați, dar călătorii își urmează drumul. Toți ceilalți călători îi reproșează denunțătorului gestul lipsit de cavalerism. Acesta îi liniștește spunînd că a procedat în felul acesta pentru a distrage atenția de la controlul propriilor sale bagaje, în care avea nu mai puțin de 5000 de mărci. Și pentru ca toată lumea să fie mulțumită, ingeniosul călător a împărțit fiecăruia dintre ocupanții compartimentului cîte 200 de mărci. Cum spuneam, această poveste circula în ultimii ani ai lui Ceaușescu sub formă de banc
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
la mai buna situare a acestui autor în contextul actual al literaturii române. Din prefața (altminteri corectă) a lui Paul Cernat nu reiese cu claritate nici măcar dacă în prezent autorul trăiește în țară sau în diaspora. În fond, însă, asta are mai puțină importanță.
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
Sorin Lavric Toate cuvintele de care facem uz au exact valoarea sufletească pe care climatul psihologic în care trăim le-o atribuie. Ele sînt indiciul cel mai fidel al tonusului psihic pe care un om, trăind într-o comunitate culturală, îl împrumută de la aceasta. Cuvintele din titlu, pe care
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
de un specific românesc, iar acest specific stă chiar în atmosfera de etuvă psihologică în care adepții umanioarelor își duc zilele. Spun ,etuvă", gîndindu-mă că temperatura la care este încălzită atmosfera noastră culturală este una peste medie. O ambianță încinsă avînd o presiune anormală, aceasta este nota distinctivă a specificului nostru cultural. Ceea ce este straniu este că de această atmosferă îți dai seama nu analizînd-o filozofic, ci pur și simplu ieșind în afara ei și trăind măcar cîteva luni în Occident. Acel
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
intensitate definește atmosfera culturală a lumii de aici. Și tot ele ne dau specificul cultural. Ceea ce îl salvează pe român de la sterilitate e tocmai umoarea aceasta colectivă, de o intensitate frizînd forma molipsitoare a excitației în masă. Fără ea, am avea parte de o îmbălsămare timpurie într-o formă mimetică, de pastișă provincială, a culturii occidentale. Cultural vorbind, climatul acesta de competiție psihologică, după reguli ce nu pot fi niciodată ținute în frîu, lipsește în Occident. În Apus, totul este de
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
ele, de vreme ce continuă să se raporteze la ceea ce se întîmplă în țară? Ei scriu pentru gazetele românești și critică atmosfera de aici, fără să știe că, în critica lor, sînt mînați tocmai de acele trăsături fără de care nu ar mai avea nici un imbold de a mai apela vreodată la o revistă românească. Ei intuiesc că o motivație culturală de durată nu poți avea decît cuplîndu-te la cîmpul psihologic al culturii din țară. Acest cîmp e fermentul dătător de ambiție, el este
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
fără să știe că, în critica lor, sînt mînați tocmai de acele trăsături fără de care nu ar mai avea nici un imbold de a mai apela vreodată la o revistă românească. Ei intuiesc că o motivație culturală de durată nu poți avea decît cuplîndu-te la cîmpul psihologic al culturii din țară. Acest cîmp e fermentul dătător de ambiție, el este sursa entuziasmelor sau scîrbelor noastre. Tocmai de aceea, chiar și cei care se jură că au încheiat socotelile cu sordida cultură de
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
ăsta nu mai e al lor. Nu Bucureștiul în general, ci cartierul lor, strada și blocul în care locuiesc. De fapt, ei sînt majoritatea. Supraviețuitorii industrializării lui Ceaușescu. Foști muncitori și ingineri de pe platformele industriale ale Capitalei. Locuiesc la bloc, au o Dacie veche, datorii la întreținere, se hrănesc prost, muncesc la negru. Micul lor orgoliu, de oameni care au avut un rost și au însemnat ceva la un moment dat s-a transformat într-un fel de colac de salvare
Ucisă din dragoste de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11290_a_12615]
-
fapt, ei sînt majoritatea. Supraviețuitorii industrializării lui Ceaușescu. Foști muncitori și ingineri de pe platformele industriale ale Capitalei. Locuiesc la bloc, au o Dacie veche, datorii la întreținere, se hrănesc prost, muncesc la negru. Micul lor orgoliu, de oameni care au avut un rost și au însemnat ceva la un moment dat s-a transformat într-un fel de colac de salvare al unei nostalgii după vremurile de odinioară. Se agață de ceea ce au fost, pentru a se vaccina împotriva certitudinii că
Ucisă din dragoste de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11290_a_12615]