577 matches
-
gene dintr-un organism. Natura genelor era la acel moment o enigmă. Acest lucru a fost elucidat în anii 1940-1960, când s-a putut determina că materialul genetic este reprezentat de către ADN, iar apoi s-a descoperit că succesiunea bazelor azotate codifică o proteină. Putem trece astfel, de la o definiție teoretică a genomului (ansamblu de gene), la o definiție fizică: genomul este format din molecule de ADN. La bacterii, aceste două definiții se potrivesc: la Escherichia coli genomul este format dintr-
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
asigură buna funcționare a celulelor și transmiterea caracterelor ereditare de-a lungul generațiilor. El este format din molecule de acizi nucleici (ADN), încatenate în unități elementare, nucleotide. Nucleotidele sunt formate dintr-o pentoză, restul fosfat, și un element variabil, baza azotată, ce poate fi adenina, guanina, citozina sau timina. Genele, adică porțiuni din ADN sunt purtătoare de informație genetică, și nu constituie decât o mică parte din genom. Genomul organismelor vii are dimensiuni considerabile, fiind cuprins între câteva milioane și până
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
forma sa de ansamblu de fragmente suprapuse constituie harta fizică. Plecând de la această hartă se poate descoperi întreaga secvență a unui genom. Pentru a cunoaște condițiile ce duc la închiderea unui fragment de ADN, se vor citi succesiunile de baze azotate purinice și pirimidinice (adenina, timina, citozina și guanina) ale înlănțuirii. Această citire se numește secvențiere. Un fragment de ADN secvențiat este format din înlănțuiri de cel mult o sută de nucleotide într-o ordine bine definită. Secvențiind o astfel de
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
raportul dintre cele două tipuri de legaturi: citozina și guanina, adenina și timina. Pe această bază s-a ajuns la concluzia că deosebirea esențiala între ADN-ul provenit de la diferite specii constă în ordinea de succesiune a legăturilor între bazele azotate purinice și pirimidinice. În timp ce, în macromolecula de ADN raporturile A/T și G/ C sunt constante și egale cu 1:1, fenomen necesar pentru a asigura împerecherea bazelor azotate purinice și pirimidinice, raportul A+T/G+C este
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
constă în ordinea de succesiune a legăturilor între bazele azotate purinice și pirimidinice. În timp ce, în macromolecula de ADN raporturile A/T și G/ C sunt constante și egale cu 1:1, fenomen necesar pentru a asigura împerecherea bazelor azotate purinice și pirimidinice, raportul A+T/G+C este foarte variabil, în funcție de specie. În general se constată că plantele superioare și animalele au un exces de A+T față de G+C din ADN, în timp ce la speciile mai puțin evoluate (plante
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
existând atât specii bogate în A+T cât și specii bogate în G+C. Variația raportului A+T/G+C nu este întâmplătoare, ci se observă că la speciile înrudite este asemănătoare. Se poate considera că variația în secvența bazelor azotate este necesară pentru a asigura deosebirile genetice dintre diferite specii. Prin urmare, în procesul de evoluție, de-a lungul arborelui filogenetic, are loc o creștere a cantității de ADN, și, implicit a mărimii genomului odată cu creșterea complexității organismelor, organismele mai
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
ulcerații. f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală). 2.3.2. Mecanismul secreției salivare Mecanismul secretor al ionilor din salivă Un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
alcalinizarea mediului intracelular) și inhibării de către NH4+ a formării de ATP, prin abolirea gradientului de protoni necesar pentru fosforilarea oxidativă. Detoxifierea amoniacului produce uree, principalul metabolit al azotului. Ureea este hidrosolubilă, și astfel apare nevoia unui sistem de eliminarea substanțelor azotate hidrosolubile, dintre care mai fac parte și creatinina și acidul uric. Pe lângă funcția primordială de eliminare a deșeurilor metabolismului azotat, rinichiul mai îndeplinește o multitudine de funcții vitale. 21.1. Funcțiile rinichiului Funcții excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
substanțe minerale și vitamine). 1. APA (cca. 87,5%). Este mediul în care sunt dizolvate, sau se găsesc în suspensie, componentele substanței uscate (12,5%). Substanța uscată a laptelui este alcătuită din proteine, glucide, lipide, minerale și vitamine. 2. COMPONENTELE AZOTATE (2,9-5,0%). Se împart în protide și substanțe azotate neproteice. a) Protidele (95% din total componente azotate). Sunt alcătuite din cazeine și proteine serice (cele care trec în zer). * Cazeinele (80% din total protide). Mellander (1939) a izolat prin
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
mediul în care sunt dizolvate, sau se găsesc în suspensie, componentele substanței uscate (12,5%). Substanța uscată a laptelui este alcătuită din proteine, glucide, lipide, minerale și vitamine. 2. COMPONENTELE AZOTATE (2,9-5,0%). Se împart în protide și substanțe azotate neproteice. a) Protidele (95% din total componente azotate). Sunt alcătuite din cazeine și proteine serice (cele care trec în zer). * Cazeinele (80% din total protide). Mellander (1939) a izolat prin electroforeză 4 fracțiuni cazeinice (alfa, beta, gama și kapa), dar
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
în suspensie, componentele substanței uscate (12,5%). Substanța uscată a laptelui este alcătuită din proteine, glucide, lipide, minerale și vitamine. 2. COMPONENTELE AZOTATE (2,9-5,0%). Se împart în protide și substanțe azotate neproteice. a) Protidele (95% din total componente azotate). Sunt alcătuite din cazeine și proteine serice (cele care trec în zer). * Cazeinele (80% din total protide). Mellander (1939) a izolat prin electroforeză 4 fracțiuni cazeinice (alfa, beta, gama și kapa), dar până la ora actuală au fost identificate și recunoscute
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
serumalbumine (0,7-1,3%); o imunoglobuline (1-4%); o fracțiunea proteozo-peptone (1,7-6,0%). După coagularea laptelui, proteinele serice trec în zer; prin încălzirea zerului la temperaturi de peste +70 °C, alfa-lactalbuminele precipită sub formă de fulgi mari, formând urda. b) Substanțele azotate neproteice (5% din total componente azotate). Din această grupă fac parte ureea, creatinina, creatina, nucleotidele, bazele azotate, hipoxantina, aminoacizii liberi, amoniacul, vitamine din complexul B, derivați ai glucidelor și fosfolipide. Cantitatea de azot neproteic crește în urma încălzirii laptelui la peste
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
1-4%); o fracțiunea proteozo-peptone (1,7-6,0%). După coagularea laptelui, proteinele serice trec în zer; prin încălzirea zerului la temperaturi de peste +70 °C, alfa-lactalbuminele precipită sub formă de fulgi mari, formând urda. b) Substanțele azotate neproteice (5% din total componente azotate). Din această grupă fac parte ureea, creatinina, creatina, nucleotidele, bazele azotate, hipoxantina, aminoacizii liberi, amoniacul, vitamine din complexul B, derivați ai glucidelor și fosfolipide. Cantitatea de azot neproteic crește în urma încălzirii laptelui la peste +50°C, prin degradarea proteinelor. 3
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
serice trec în zer; prin încălzirea zerului la temperaturi de peste +70 °C, alfa-lactalbuminele precipită sub formă de fulgi mari, formând urda. b) Substanțele azotate neproteice (5% din total componente azotate). Din această grupă fac parte ureea, creatinina, creatina, nucleotidele, bazele azotate, hipoxantina, aminoacizii liberi, amoniacul, vitamine din complexul B, derivați ai glucidelor și fosfolipide. Cantitatea de azot neproteic crește în urma încălzirii laptelui la peste +50°C, prin degradarea proteinelor. 3. LIPIDELE. Sunt componente foarte variabile. Așa de exemplu, în laptele de
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
pentru pesticidele din lapte diferă de la o țară la alta și au un caracter provizoriu, fiind modificate periodic în funcție de gradul de poluare a mediului. 2) Poluarea cu nitrați și nitriți. Sunt componenți naturali ai solului, rezultați în urma mineralizării substanțelor organice azotate vegetale sau animale, sub acțiunea microorganismelor din sol; de aici, nitrații și nitriții ajung în plante sau în apă, ambele fiind consumate de animale. Sursa principală de poluare este azotatul de amoniu, folosit ca îngrășământ chimic în agricultură, iar cea
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
în energie și substanțe cu rol plastic și biostimulator), include două componente: * valoarea energetică reprezintă energia degajată de lapte în urma combustiei lipidelor, glucidelor și proteinelor; * valoarea biologică reprezintă cantitatea de azot asimilată și reținută de organism, pentru a acoperi cerințele azotate. Laptele are un conținut scăzut în fier, cobalt, cupru, mangan și în vitaminele C și D, iar în cazul unei alimentații exclusive și prelungite cu lapte, poate apare anemia, mai ales la noi născuți. În lapte pot ajunge accidental sau
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
mecanisme. Nucleoproteinele sunt constituite din unirea unei nucleo-proteine cu o nucleină (iar nucleina este constituită dintr-o albumină asociată cu un acid nucleic). Hidroliza acizilor nucleici demonstrează că aceștia sunt alcătuiți din acid fosforat, dintr-o pentoză și din baze azotate. Bazele azotate ajung la formarea de acid uric; aceasta este calea de supraîncărcare în acid uric în cadrul afecțiunilor prin hiperproducție de acid uric. În guta primitivă, hiperproducția de acid uric este rezultatul unei erori fundamentale genetice a metabolismului purinic; în
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
sunt constituite din unirea unei nucleo-proteine cu o nucleină (iar nucleina este constituită dintr-o albumină asociată cu un acid nucleic). Hidroliza acizilor nucleici demonstrează că aceștia sunt alcătuiți din acid fosforat, dintr-o pentoză și din baze azotate. Bazele azotate ajung la formarea de acid uric; aceasta este calea de supraîncărcare în acid uric în cadrul afecțiunilor prin hiperproducție de acid uric. În guta primitivă, hiperproducția de acid uric este rezultatul unei erori fundamentale genetice a metabolismului purinic; în guta secundară
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
orașele Texas City și Galvestone, având drept rezultat 532 de morți și 200 dispăruți. Un scenariu analog a stat la originea catastrofei de la Toulouse din 2001, la uzina AZF a firmei Grande Paroisse, filiala a TotalFinalElf, unde se fabrică îngrășăminte azotate și din care erau depozitate circa 400 tone de produse declasate. Efectul de suflu al deflagrației care a urmat incendiului a făcut 30 victime, a avariat 25.000 locuințe, dintre care se estimează că 11.000 nu mai pot fi
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
care pacienții și-au pierdut toți nefronii, pot beneficia de supleerea funcției renale prin dializă sau transplant renal. 1.1. Funcțiile rinichiului Principalele funcții ale rinichiului sunt: funcția excretorie: prin ultrafiltrarea glomerulară, reabsorbție și secreție tubulară se asigură eliminarea substanțelor azotate și a altor constituenți (toxine sau droguri). Ultrafiltratul glomerular nu conține în mod normal proteine; funcția de reglare a compoziției, a volumului fluidelor corpului și a echilibrului acido-bazic; funcția endocrină: rinichiul este locul de secreție a unor hormoni (renină, eritropoietină
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
care să precizeze eventuale amănunte relevante pentru bolile renale. • Există antecedente personale de boală renală? Infecțiile urinare înalte frecvente sunt sugestive pentru nefropatie obstructivă sau, eventual, pielonefrită cronică. Glomerulonefrita acută în antecedente poate sugera un defect renal persistent. Prezența retenției azotate cu mai puțin de trei luni în urmă este diagnostică pentru insuficiența renală cronică. • Există antecedente de boală renală sistemică Pacientul cu un istoric îndelungat de diabet zaharat prezintă un risc crescut de nefropatie diabetică. Lupusul eritematos sistemic se complică
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de urgență a hemodializei. în absența acesteia, pericardita uremică evoluează spre tamponadă pericardică (puls paradoxal, insuficiență ventriculară dreaptă acută). • Aparatul digestiv. Afecțiunile digestive sunt frecvente la pacientul renal. Simptomatologia dispeptică de tip ulceros se întâlnește deseori la pacientul cu retenție azotată majoră (ulcere peptice datorită gastritei uremice). Pacientul cu boală renală prin disimunitate (glomerulopatii cronice) în tratament cu corticosteroizi poate, de asemenea, să prezinte simptomatologie ulceroasă. Hepatita cronică se asociază cu mai multe boli renale. Infecțiile cu virus hepatitic B sau
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
prin prezența circuitului extracorporeal de hemodializă, imunitate redusă și, eventual, transfuzii de sânge). Ca urmare, examenul clinic al ficatului și splinei trebuie efectuat atent la pacientul renal. Pacienții cu semne de decompensare hepatică (parenchimatoasă și/sau vasculară) și oligurie/retenție azotată pot dezvolta sindrom hepato-renal. • Aparatul renal. De obicei, rinichii pot fi palpați adecvat doar la persoanele slabe. Durerea la palparea rinichilor sugerează o infecție urinară înaltă și/sau obstrucție. Prezența unor mase globuloase, policiclice, în fosele iliace sugerează prezența bolii
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
la pacientul vârstnic cu afecțiune renală. • Organele de simț. Surditatea este prezentă la pacientul cu anumite afecțiuni renale genetice, cum ar fi sindromul Alport. Tulburările de vedere sugerează prezența retinopatiei diabetice sau a celei hipertensive. • Sistemul nervos. Pacientul cu retenție azotată majoră poate prezenta tulburări psihice mergând de la dificultăți de concentrare până la coma uremică. Convulsiile și coma pot fi manifestarea unor tulburări diselectrolitemice severe (în special hipoși hipernatremia asociată cu IRA). Pacientul cu uremie cronică poate prezenta semne și simptome de
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de supradozaj. Toți pacienții ambulatorii cu mare risc de boală renală (diabetici, hipertensivi, aterosclerotici, pacienți cu antecedente familiale sau personale de boală renală, pacienți expuși unei medicații cronice potențial nefrotoxice) trebuie investigați obligatoriu, periodic, în ceea ce privește funcția renală. Parametrii de retenție azotată vor fi obligatoriu determinați, de asemenea, la toți pacienții internați, indiferent de boala sau secția în care aceștia sunt investigați. Funcția excretorie renală se determină utilizând în principal doi parametri sangvini ușor de efectuat și ieftini - ureea plasmatică și creatinina
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]