907 matches
-
al populației, poate ușor marcat de unele creșteri demografice, favorizate de diferiți factori: perioade de acalmie, condiții naturale prielnice traiului, din unele microregiuni, care au atras un număr mai mare de locuitori. În toate așezările cercetate, descoperite în aria bazinului bârlădean, nu s-au depistat urme de incendiu, precum la Botoșana - Suceava și Bacău - Curtea Domnească. 1.4. Complexe cu diverse funcționalități: gropi de provizii și menajere Prin investigații arheologice, în majoritatea așezărilor spațiul românesc, a fost descoperit un număr mare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
restul Moldovei, unde erau împărțite pe criterii familiale ale membrilor comunității respective (Bacău-Curtea Domnească, Ștefan cel Mare-Bacău, Izvoare-Bahna, Davideni - Neamț, Cucorăni - Botoșani), ci răsfirate, nerespectând vreo regulă. În lipsa acestor elemente putem remarca, pe baza unui principiu simplu, că stațiunile bazinului bârlădean includeau un număr mediu de șase locuințe (Dodești, Drăgești), cu aproximativ patru sau chiar cinci locuitori în fiecare adăpost, de unde rezultă un număr de 24-30 de membri. Un calcul similar, care susține corectitudinea raționamentului, s-a făcut pentru așezarea de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
poate fi interpretată și ca o definire a „granițelor” etnice. Aceste motive decorative se mențin și în perioada ulterioară (secolul VIII), fiind prezente pe fragmentele de la Valea Mare-Dumești (pl. XII). Tipsiile se găsesc frecvent în spațiul Moldovei, inclusiv în bazinul bârlădean (câteva exemplare la Chircești-Miclești, Gura Idrici, Rateșul Cuzei și Valea Mare, mai multe fiind în siturile din secolul VIII) și au o forma rotundă, cu fundul și pereții îngroșați, ultimii fiind drepți (Rateșul Cuzei - pl. VI/5) sau ușor aplecați
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
se remarcă o diferență între vasul-borcan, care se transformă de la o etapă la alta, în compoziție, formă, decoruri, pe când tipsia se menține, fără modificări esențiale, până în veacurile VIII-IX, ulterior remarcându-se schimbări și reducerea cantității lor din inventarele siturilor bazinului bârlădean, dar și din restul așezărilor, descoperite în spațiul Moldovei. Revenind la cele două etape ale evoluției ceramice, trebuie specificată preponderența variantei modelată la mână, din perioada secolelor V-VI, comparativ cu cea lucrată la roată. Probabil, această decădere tehnologică a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
scădere demografică, prin strămutarea unor familii în alte zone, fapt dovedit de întreruperea continuității de locuire: a fost descoperită doar o locuință din secolele VII-VIII (L62), ai cărei membri au fost considerați ultimii locuitori ai așezării de la Davideni. Pentru bazinul bârlădean, situația este schimbată, multe din aceste aserțiuni nefiind valabile, precum la Dodești - Vaslui, unde s-a constatat o suprapunere stratigrafică succesivă, de trei locuințe, din secolele VI-VII, VIII-IX și X-XI (pl. III). Această dovadă stratigrafică indică menținerea unei continuități
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
reprezentat de triburile migratoare, care s-au deplasat în masă spre zona dunăreană, în a doua jumătate, mai exact în ultimul sfert al secolului VI. Impactul produs de aceste populații alogene s-a reflectat și în situația demografică a bazinului bârlădean, care fie își menține un număr modic, fie înregistrează scăderi temporare, datorate plecărilor succesive din fața pericolului extern. Totodată, situația politică agitată din secolul al VII-lea a determinat ruperea legăturilor comunităților romanice cu centrele ecleziastice bizantine, inițial prin căderea limesului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la alta. Astfel poate fi explicată diversitatea de rituri și ritualuri pentru acest interval de timp (V-VII), dar îndeosebi pentru cel următor, din secolele VIII-XI. Desigur, pentru reconstituirea realităților vieții spirituale din secolele V/VI-VII, din arealul bazinului bârlădean, trebuie luate în calcul și descoperirile funerare. Analiza lor ar trebui să ofere informații pertinente legate de ritul și ritualul funerar, dezvăluind aspecte ale religiei membrilor comunităților locale. Însă, dificultatea demersului de față este sporită și de faptul că numărul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Moldovei, la Secueni, Săbăoani - Neamț (necropole de înhumație), Lozna-Străteni (Botoșani), Udești - Suceava, Cândești - Vrancea, Hansca și în Basarabia, la Cobusca Veche (cimitire de incinerație), poate susține generalizarea fenomenului menționat, întrucât nu existau bariere (piedici) care să fi marginalizat comunitățile bazinului bârlădean de restul regiunii, mai ales că arealul amintit a fost expus valurilor slave. Ritualul înhumării la mormintele de pe teritoriul Moldovei menține aceleași caracteristici, incerte privind apartenența etnică și religioasă a defuncților: poziția scheletului pe spate, orientat V-E, cu mâinile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
zoomorfă și picior, varianta a doua: fibule cu placa piciorului romboidală sau trapezoidală ornamentată cu cercuri concentrice sau cu puncte (cronologia lui J. Werner atribuie aceste fibule tipului II/B-C). În privința originii și difuzării acestor accesorii vestimentare în spațiul bazinului bârlădean, nu există dubii că ele au fost produse în lumea bizantină. Inițial, multe dintre fibulele „digitate” au fost considerate ca provenind exclusiv din spațiul slav (teoriile lui J. Werner, B. A. Râbakov, Vl. Popović ș.a.), însă ulterior, multe argumente au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aceste obiecte singulare completează informațiile despre viața social-economică a autohtonilor, îndeosebi din punct de vedere numismatic, deoarece prezența monedelor bizantine, în special, din tezaurul amintit (probabil o acumulare locală), denotă existența schimburilor comerciale, la o scară redusă pentru zona bazinului bârlădean și, probabil, extinsă pentru restul Moldovei, unde s-au descoperit tezaure similare la Horgești - Bacău, Movileni - Vaslui, Cudalbi - Galați etc. Descoperirile numismatice susțin, de cele mai multe ori, existența unor relații comerciale între autohtoni și lumea bizantină. Totodată, se poate afirma că
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
exact în ultimul său sfert, când majoritatea grupurilor slave se îndreptau spre Bizanț, eveniment ce a afectat și regiunile extracarpatice românești. Aceste interferențe nu au provocat modificări în cultura materială locală sau în tipul de locuință și cuptor, din bazinul bârlădean ori din restul teritoriului românesc. Ca urmare, localnicii nu și-au schimbat modul de viață, în secolele VI-VII, chiar și în momentul legăturilor și influențelor externe, demonstrând un stadiu avansat de dezvoltare social-economică. Cu excepția acestor dovezi ceramice de la alogeni
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a le atribui cu certitudine unei populații, chiar dacă în ultima vreme balanța se înclină spre mediul slav și să nu le folosim ca un criteriu cronologic sau etno-demografic. Prin corelarea condițiilor fizico-geografice cu densitatea siturilor arheologice (98), descoperite în bazinul bârlădean, a rezultat o continuitate de locuire autohtonă, în vechile vetre daco-romane, chiar și în condițiile pătrunderii triburilor slave. Similar perioadelor anterioare, băștinașii au preferat să se concentreze pe zonele din preajma unor râuri (bazine hidrografice), în apropierea unor păduri, pe terenuri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
grupuri slave la sudul Dunării a implicat un climat de pace și siguranță militară, politică, fapt ce a permis o creștere demografică perceptibilă, dublată de o evoluție social-economică autohtonă, pentru întreg teritoriul Moldovei, ce s-a răsfrânt și asupra bazinului bârlădean. Evoluțiile etno-demografice și culturale au continuat pentru arealul amintit și s-au reflectat treptat, de la o etapă la alta (secolele VI-VII, VIII-IX și X-XI), culminând cu o dezvoltare ascendentă a vieții și producției materiale autohtone, din timpul culturii Dridu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
DIN BAZINUL BÂRLADULUI ÎN SECOLELE VIII-XI În secolul XX, cercetările arheologice au urmărit să acopere o suprafață cât mai mare a teritoriului românesc, prin intermediul perieghezelor și al săpăturilor sistematice, în vederea cunoașterii vestigiilor trecutului istoric. Zona Moldovei, inclusiv cea a bazinului bârlădean, s-a aflat, încă de la început, în atenția specialiștilor, deoarece condițiile prielnice vieții au favorizat stabilirea multor comunități umane și implicit descoperirea de situri arheologice. S-a dorit cunoașterea unei situații de ansamblu asupra locuirii spațiului românesc, din cele mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
două etape evolutive: prima încadrată între începutul și sfârșitul secolului VIII, iar a doua între finalul secolului VIII și sfârșitul veacului IX. Întrucât acest fenomen este uniform, fiind surprins pe întreg teritoriul românesc, excepție nu putea face zona siturilor bazinului bârlădean. Pentru cunoașterea întregului proces evolutiv al culturii Dridu trebuie urmărite elementele componente, din intervalul secolelor VIII-IX, care au permis închegarea, consolidarea și apogeul culturii amintite, manifestat în secolele X-XI. În consecință, analiza arheologică are în vedere preliminariile culturii vechi românești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dodești (18 locuințe adâncite și o locuință de suprafață), Gura Idrici (cinci locuințe adâncite) și Tanacu (patru locuințe adâncite), în restul stațiunilor găsindu-se maxim una sau două locuințe. Întrucât aria județului Vaslui ocupă cea mai mare parte a bazinului bârlădean, este explicabil ca numărul preponderent de situri arheologice să fie din zona menționată, fapt observat și pentru etapa anterioară (secolele V-VII). 1.3. Sistemul de construcție. Instalații pentru foc Așezările bazinului sunt de tipul siliștilor/seliște, iar complexele de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
doar 20% din Moldova, din care aproximativ un sfert îl reprezintă vasele din așezările bazinului. d) Ceramică caolinată, lucrată la roată, de foarte bună calitate. Este o categorie foarte rară în Moldova (Florești - Bacău, Cavadinești - Galați), iar în siturile bazinului bârlădean încă nu a fost descoperită. De culoare albă, uneori pigmentată cu ocru, ceramica descrisă este specifică Dobrogei, de unde a fost importată în zona Moldovei. În cadrul celor patru categorii, fiecare cu variante, se remarcă degresantul din boabe de calcar, de mică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Gara-Banca, Drăgești, Rateșul Cuzei (județul Vaslui), Dagâța (Iași), dovezi în susținerea unei continuități teritoriale, dublată de una etno-culturală și lingvistică. Aceste microzone intens locuite, de mai multe generații, pot fi considerate centre ale dezvoltării populației vechi românești, din aria bazinului bârlădean. Fără îndoială că vecinătatea și importanța lor în timp a contribuit ulterior, alături de alte „centre de putere”, la fundamentul civilizației medievale românești. 1.7. Cronologia așezărilor Descrierea inventarelor siturilor culturii Dridu a relevat prezența alături de ceramică și a unor variate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
două evenimente spațiul est-carpatic fiind lipsit de monedă bizantină. Finalul secolului XI este marcat de intensificarea circulației monedei bilon. 4. AUTOHTONI ȘI ALOGENI. CONTACTE ȘI INFLUENȚE Pătrunderea în masă a nomazilor tiurci în spațiul carpato-danubian și, implicit, pe teritoriul bazinului bârlădean, se datorează scăderii treptate a comunităților sedentare, agricole, din anumite zone geografice. Turanicii le-au impus localnicilor un tribut periodic și i-au deposedat de unele bunuri materiale. Nu sunt excluse eventualele schimburi dintre triburile migratoare și localnici (câteva obiecte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
specific populațiilor ugrofinice și mongoloide din stepele eurasiatice. Inventarul funerar cuprinde pe lângă ofrandele de animale și arme, obiecte de harnașament, vestimentație sau podoabă. Fiind războinici, era normal ca inventarul să conțină arme, iar printre cele mai frecvente în mormintele spațiului bârlădean sunt vârfurile de săgeți și cuțitele. Primele sunt din fier, cu peduncul, de tipuri diferite, unele cu trei aripioare (la Banca), răspândite la slavi și unguri, dar prezente și la alte populații migratoare (pecenegii). Cuțitele, executate tot din fier, au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VIII-IX, și 158 (135 așezări, 11 morminte izolate/necropole, 12 descoperiri izolate) în perioada secolelor X-XI. Din cele 367 de vestigii ale bazinului, 110 sunt specifice culturii Costișa-Botoșana-Hansca și 257 sunt caracteristice culturii Dridu. În ansamblu, vestigiile arheologice ale bazinului bârlădean acoperă o parte semnificativă din teritoriul Moldovei, prin numărul mare de situri identificate pe teren și, implicit, a celor cercetate sistematic. Din cele 940 de așezări descoperite în Moldova, 325 s-au găsit în spațiul bazinului amintit, iar din 128
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
relație de interdependență cu mediul natural, ultimul având o influență covârșitoare asupra evoluției habitatului social-uman. În cazul de față, poziționarea fizico-geografică a majorității așezărilor, din perioada secolelor VI-XI, s-a ghidat și adaptat după condițiile oferite de zona bazinului bârlădean. Potrivit statisticii, din anii 1990, membrii comunităților autohtone au preferat zonele de podiș (Podișul Moldovei, cu accent pe Podișul Central Moldovenesc, la care se adaugă bazinul bârlădean), întrucât acestea ofereau numeroase avantaje, prin condițiile propice de trai (terenuri prielnice agriculturii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VI-XI, s-a ghidat și adaptat după condițiile oferite de zona bazinului bârlădean. Potrivit statisticii, din anii 1990, membrii comunităților autohtone au preferat zonele de podiș (Podișul Moldovei, cu accent pe Podișul Central Moldovenesc, la care se adaugă bazinul bârlădean), întrucât acestea ofereau numeroase avantaje, prin condițiile propice de trai (terenuri prielnice agriculturii; surse de apă, cu pește și argilă pentru olărit; păduri cu material pentru construcții și foc, animale pentru vânat ș.a.), însă și dezavantaje, fiind nesigure, vulnerabile oricărui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și Prutul, sau în bazinele hidrografice ale altor râuri, care ulterior se varsă în cele amintite, cum este cazul Bârladului, Bistriței, Moldovei, Elanului ș.a. Ocupații economice. Aspecte generale ale vieții cotidiene și spirituale Analiza și interpretarea arheologică a vestigiilor bazinului bârlădean a ținut seamă de o serie de factori și elemente ale activității umane, precum tipul de așezare, de locuință, dispunerea și dinamica acestora, anexele gospodărești, ocupațiile preponderente, inventarul arheologic, cu componente locale sau cu influențe, precum și aspecte de ordin spiritual
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
localități: În cele 367 de puncte s-au descoperit 325 de așezări, dintre care doar 26 au fost cercetate arheologic și au permis câteva informații despre tipurile de așezare și de locuință folosite de populația autohtonă. Condițiile fizico-geografice ale bazinului bârlădean au fost improprii pentru apariția așezărilor întărite, acele „horodiști” descoperite în nordul Moldovei, pe teritoriul actual al județului Botoșani (Hudești, Ibănești, Cobâla, Dersca, Horodiștea, Orofteana, Tudora, Fundu Herții) și care prezintă certe elemente de fortificație (valuri de pământ, șanțuri și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]