1,216 matches
-
295 Pentru necesitatea abordării științifice a foneticii/fonologiei în grădiniță, vezi Dănilă 2003: 56. 296 Cîrloganu 2006: 76-77. 297 Bârsan 1995: 39-47, Pâslaru 2003: 90-91; Zamfir 2007: 62-65 etc. 298 Bârsan 1995: 35-38. 299 Vezi exemple în Pâslaru 2003: 91, Bârsan 1995: 23-29, Schulman Kolumbus 1998: 89 etc. 300 De tipul ,,Un pitic murdar pe șorț,/Plânge singur într-un colț./ Șorțul i-l fac eu curat/La mașina de spălat.", ,,Iartă-mă, te rog, pardon!/ Am crezut că ai palton
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
într-un colț./ Șorțul i-l fac eu curat/La mașina de spălat.", ,,Iartă-mă, te rog, pardon!/ Am crezut că ai palton,/ Și-am vrut, dragă pisicel,/Să-ți pun blana în cuier!" Cîrloganu 2006: 76-77. 301 Vezi și Bârsan 1995: 8-31, Răduț 2007: 88-89, Pâslaru 2003: 91, Taiban 1976: 89-90 etc. 302 Dumitrana 1999: 79. 303 Surdu-Dănilă-Șova 1995 : 9-11. 304 Dumitrana 1999: 81 (după Gianni Rodari). 305 Schulman Kolumbus 1998: 89. 306 Exemplu adaptat, pentru păstrarea formei afirmative a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
politică a lui Timotei Cipariu, iar Ioan Milea glosează asupra realismului în filosofia lui Ion Petrovici. Pe parcursul mai multor numere, Iosif E. Naghiu face cunoscute o serie de documente referitoare la istoria românilor din Transilvania. Alți colaboratori: Petru Suciu, Ionel Bârsan, Aurel Marcu, Septimiu Popa, Iosif Sângeorzan, Iuliu Maior, Nicolae Flueraș, Virgil Pop. C.Tt.
CULTURA CRESTINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286572_a_287901]
-
din perspectiva amplei și coerentei viziuni cosmogonice a lui Eminescu. C. a coordonat Dicționarul personajelor din teatrul lui I.L. Caragiale (2002) și a îngrijit și prefațat, pentru uz didactic, ediții din operele lui George Coșbuc, Iosif Vulcan, Ioan Slavici, Zaharia Bârsan, Liviu Rebreanu, Gala Galaction, Camil Petrescu, Panait Istrati, Ion Agârbiceanu, Zaharia Stancu, Emil Gârleanu, Victor Papilian ș.a. SCRIERI: Nepăsătoarele stele, București, 1968; Miniaturi critice, București, 1969; Clopotele de apă, București, 1970; Aproape de curcubeu, București, 1972; Licheni, Cluj-Napoca, 1974; Iarba cerului
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
la „Dacia literară”. Revista cuprinde rubricile „Partea artistică”, „Pagini uitate”, „Versuri din popor”, „Dări de seamă”, „Epigrame”, „Maxime”, „Scrisori inedite”, precum și folclor și traduceri din literatura universală. Colaborează cu versuri G. Coșbuc, Maria Cunțan, Andrei Naum, St. O. Iosif, Zaharia Bârsan, Maria Ciobanu, D. Anghel, V. Podeanu, I. Minulescu - sub pseudonimul I. M. Nirvan, cu proză, I.A. Bassarabescu, Toma Dragu, Al. Vlahuță (Țara, fragment din România pitorească), iar cu studii, Ilarie Chendi, I. Scurtu, G. Coșbuc, P.V. Haneș (care publică
CURIERUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286597_a_287926]
-
în slujba desăvârșirii unității naționale. În afara rubricilor „Viața internă și internațională”, „Rânduri mărunte”, și „Cronica științifică”, în secțiunea „Pagini literare”, apar versuri semnate de I. U. Soricu, Ecaterina Pitiș, Iustin Ilieșiu, G. Tutoveanu, Al. George, Dem. Gâlman, G. Voevidca, Zaharia Bârsan, Gr. Veja, Volbură Poiană, N. G. Bogescu, Teofil Bugnariu, precum și proză de Ion Agârbiceanu (Piciorul de lemn, 2/1911 ș.u.), Liviu Rebreanu (Proștii, 3/1912, republicare din „Convorbiri critice”), Onisifor Ghibu, Ion Dragoslav, Al. Ciura, G. M. Zamfirescu (În
COSINZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286435_a_287764]
-
arhidiaconul Bartolomeu Valeriu Anania, căruia i se alătură, în 1970, George Alexe, editor-asociat și business manager. După 1977, din comitetul de redacție, de mai multe ori schimbat de-a lungul anilor, fac parte Vasile Vasilachi, John Bugariu, Ștefan Slevoacă, Nicolae Bârsan, George Nan, Dumitru Bodale, Simion S. Caplat, Ștefan Feraru, Vasile M. Neagu ș.a. Se publică sau se reproduce poezie din țară și exil, în adevărate pagini de antologie: V. Voiculescu (O turmă și-un păstor, Colindul ninsorii, Floarea piscurilor, Comoara
CREDINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286481_a_287810]
-
în numerele următoare se arată a fi un anticitadinism moderat, de sorginte poporanistă (sunt, astfel, primite extrem de favorabil nuvelele lui Vasile Demetrius, cu accent pe „obidita noastră țărănime”). În numărul 2-4 se publică o listă a colaboratorilor, printre care Zaharia Bârsan, Demostene Botez, I. Al. Brătescu-Voinești, Al. Cazaban, Nichifor Crainic, Vasile Demetrius, Liviu Rebreanu, Al. O. Teodoreanu, Ionel Teodoreanu, dar puțini dintre aceștia au semnat cu adevărat în paginile revistei: Ionel Teodoreanu, poezia Copilărie, V. Demetrius, proză și versuri, Liviu Rebreanu
CRINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286494_a_287823]
-
trei societăți dramatice de la București, Iași și Craiova „pentru munca cea mare de regenerare morală” și pentru „influența hotărâtoare asupra spiritului publicului”, „Însemnări de la premiere”, semnată de același Dinu Dumbravă, cu o cronică la Trandafirii roșii, poem dramatic de Zaharia Bârsan, precum și „Noutăți artistice” (concerte, spectacole de teatru). Apar poezii de Șerban Bascovici, Al. Stamatiad și o comedie lirică, Serenada din trecut, a lui Mircea Rădulescu. O piesă în proză îi aparține lui J.H. Rosny-Aîné: Dragoste etruscă. Roman antic. M.Pp.
CRONICA ARTISTICA SI LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286522_a_287851]
-
BÂRSEANU, Andrei (17.X.1858, Dârste-Brașov - 19.VIII.1922, București), folclorist și poet. Este fiul lui Toma Bârsan, preot. După studii gimnaziale și liceale la Brașov (1870-1878) și studii universitare de litere și filosofie (1878-1881) la Viena și München, la Viena fiind și președinte al Societății „România jună” a studenților români, revine la Brașov, unde este profesor secundar
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
BÂRSAN, Zaharia (11.I.1878, Brașov - 13.XII.1948, Cluj), dramaturg, poet și prozator. Este fiul Mariei (n. Vlădăreanu) și al lui Zaharia Bârsan, mic proprietar agricol. B. urmează în Sânpetru școala primară, iar din 1889 este, timp de șase ani
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
BÂRSAN, Zaharia (11.I.1878, Brașov - 13.XII.1948, Cluj), dramaturg, poet și prozator. Este fiul Mariei (n. Vlădăreanu) și al lui Zaharia Bârsan, mic proprietar agricol. B. urmează în Sânpetru școala primară, iar din 1889 este, timp de șase ani, elev al Gimnaziului superior greco-ortodox român din Brașov; între colegii și prietenii lui gimnaziști s-au numărat I. Scurtu, Sextil Pușcariu, O. Goga
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
activitatea de profesor la Conservatorul din Cluj, începută în 1919. În 1945 este declarat director onorific al Teatrului Național din Cluj, învestire singulară în istoria teatrului românesc. Este înmormântat în cimitirul Sf. Vineri din București, alături de soția sa, actrița Olimpia Bârsan. În perioada „Sămănătorului”, B. se apropie mai mult de St. O. Iosif, lor alăturându-li-se, curând, Ilarie Chendi. Împreună cu acesta din urmă, va trece, în 1908, la „Viața literară și artistică”. La „Luceafărul” făcea parte, în primul an de
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
al Societății Scriitorilor Români, este ales în primul comitet de conducere (1909) și reales în 1914. În 1911 și în 1913, la reînființare, figurează între membrii fondatori ai Societății Autorilor Dramatici Români. În primii ani după debut semnează și Zacharia Bârsan Sân-Petreanul, Z. Bârsan-Veturio, Sânpetreanul, Veturio, S-P, Zach, Fulmen, Fortunio. Orientarea vag romantică și presămănătoristă de la „Floare-albastră” se va resimți în întreaga sa operă, dominată, tematic, de câteva idei-reper: cinstirea trecutului istoric, realizarea unității naționale, valorificarea filonului folcloric. Din ideologia
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
rouă, București, 1938; Scrieri, îngr. Cornel Simionescu și Aurora Pârvu, pref. Cornel Simionescu, București, 1969. Traduceri: Oscar Wilde, Salomeea, București, [1907]. Repere bibliografice: Chendi, Pagini, 310-313; Lovinescu, Scrieri, IV, 387-390; Ciorănescu, Teatr. rom., 210-215; Pușcariu, Călare, 257-266; Justin Ceuca, Zaharia Bârsan, Cluj-Napoca, 1978; Brădățeanu, Istoria, II, 82-85; Modola, Dramaturgia, 202, 214; Silvestru, Un deceniu, 152-154; Dicț. scriit. rom., I, 251-252; Zaharia Bârsan, DRI, I, 195-200; Ghițulescu, Istoria, 144-146; Dicț. analitic, IV, 244-246. C.P.
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
Repere bibliografice: Chendi, Pagini, 310-313; Lovinescu, Scrieri, IV, 387-390; Ciorănescu, Teatr. rom., 210-215; Pușcariu, Călare, 257-266; Justin Ceuca, Zaharia Bârsan, Cluj-Napoca, 1978; Brădățeanu, Istoria, II, 82-85; Modola, Dramaturgia, 202, 214; Silvestru, Un deceniu, 152-154; Dicț. scriit. rom., I, 251-252; Zaharia Bârsan, DRI, I, 195-200; Ghițulescu, Istoria, 144-146; Dicț. analitic, IV, 244-246. C.P.
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
Teoria dramei, cu un tratat introductiv despre frumos și artă, Brașov, 1899; ed. îngr. și introd. Serafim Duicu, Craiova, 1995; Din estetica tragicului, Sibiu, 1900; Excursiunea școlară în Italia, Brașov, 1907; Societatea pentru fond de teatru român și domnul Zaharia Bârsan, Brașov, 1907; Directorul Virgil Onițiu. Sufletul și activitatea lui, Brașov, 1916. Repere bibliografice: Ghiță Pop, „Teoria dramei” de Iosif Blaga, CL, 1899, 10-11; Cărturari brașoveni, 41-42; Mîndra, Clasicism, 98-99; Dicț. lit. 1900, 104-105; Dicț. scriit. rom., I, 285-287; Păcurariu, Dicț
BLAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285755_a_287084]
-
Cezar Florin (Buzău); Racoceanu A. Viorel, Ghiorghioni P. Ionesie (Caraș-Severin); Nistoran D. Dorin-Liviu (Călărași); Buda I. Daniel (Cluj); Mironescu C. Laurențiu, Duțu N. Stelian (Constanța); Străchinaru Petre (Covasna); Albu I. Gheorghe, Radu B. Octavian Claudiu (Dâmbovița); Marinescu J.G. Marian-Jean (Dolj); Bîrsan P. Iulian-Gabriel, Petrea M. Constantin (Galați); Romanescu M. Marcel Laurențiu (Gorj); Barbu Gheorghe, Iacob Ridzi C. Monica Maria (Hunedoara); Movilă P. Petru (Iași); Man Mircea (Maramureș); Stănișoară Gh. Marin (Mehedinți); Șandru I.C. Marcela Lavinia (Mureș); Rogin I. Marius (Neamț); Pavelescu
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
1 ianuarie 1919 ziarul reapare la Brașov, reprezentând Partidul Național Român și Consiliul Dirigent, și este redactat de un comitet din care face parte, între alții, profesorul Ilie Cristea. Printre cei ce scriu la partea culturală sunt Axente Banciu, Zaharia Bârsan, Ioan Al. Bran-Lemeny, Maria Baiulescu, I. Clopoțel, I.C. Panțu, N. Bagdasar sau N. Iorga. În anii ce urmează, gazeta se transformă tot mai mult într-un organ politic al Partidului Național Țărănesc, iar din 1933 intră sub influența lui Al.
GAZETA DE TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
Dragomirescu. Programul „Convorbirilor critice”, dar cu un accent polemic mai pronunțat, guvernează cele optsprezece numere ale primei serii. Se publică pagini critice de Mihail Dragomirescu, Liviu Rebreanu, E. Lovinescu, Corneliu Moldovanu, Vasile Savel, versuri de Ion Minulescu, Cincinat Pavelescu, Zaharia Bârsan, Victor Eftimiu, Mihai Codreanu, Mihail Săulescu, Ion Sân-Giorgiu, Corneliu Moldovanu, proză de Emil Gârleanu, Ion Agârbiceanu, Ion Dragoslav. După șaisprezece ani, seria a doua afirmă același crez estetic: „Adevăr. Clasicism. Tradiționalism”. Cele trei articole-program, Un cuvânt, scris probabil de M.
FALANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
se reproduce din operele unor mari scriitori (I. Creangă, I.L. Caragiale). În jurul lui 1900, este rândul altor tineri să publice în paginile revistei: mai întâi G. Bogdan-Duică, Sextil Pușcariu, Ilarie Chendi, Al.Ciura și St.O. Iosif, urmați de Zaharia Bârsan, Emil Isac, I. Agârbiceanu și O. Goga din Transilvania, iar din România, de I.I. Roșca, Artur Stavri, Gheorghe din Moldova, Petru Vulcan, Radu D.Rosetti, H.G. Lecca, G. Murnu. Spre deosebire de alte publicații literare sau politice („Gazeta Transilvaniei”, „Tribuna”), în ale
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
originală, cea mai mare parte a textelor fiind, de fapt, reproduse din alte periodice. Se întâlnesc în paginile F.i. poezii de George Coșbuc, Natalia Negru, Maria Cunțan, Ion Minulescu, Panait Cerna, Mihail Sorbul, St. O. Iosif, Cincinat Pavelescu, Zaharia Bârsan, Alice Călugăru, Ecaterina Pitiș. Proză publică Elena Sevastos, I. A. Bassarabescu, Sofia Nădejde ș.a. Mai semnează Tudor Pamfile, S. Fl. Marian, Vasile Militaru, G. Rotică ș.a. N.S.
FOAIA INTERESANTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287043_a_288372]
-
sau schițe ușoare, aparținând lui Toma Florescu și Eugen Herovanu; se tipăresc, alături de poezia fantezistă, parnasiană, a lui Antemireanu, versurile de diletant ale lui C. Sandu-Aldea, pastelurile și încercările de poezie filosofică ale lui D. Nanu, alte versuri de Zaharia Bârsan, G. Murnu, Al. Gherghel, V. Podeanu. Dialogul vioi și ironia de bună calitate caracterizează proza lui I. A. Bassarabescu. Cu versuri străbătute de o discretă melancolie și cu traduceri din Lermontov și Heine colaborează St. O. Iosif, iar Panait Cerna
FLOARE-ALBASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287019_a_288348]
-
director. Revista își propune „să nu aibă nici un colorit politic”, urmărind să facă „educație cetățenească-națională” (Programul nostru) și „propagandă națională și culturală” (Cuvânt înainte). Sunt reproduse poezii de O. Goga, St.O. Iosif, Dimitrie Anghel, Panait Cerna, Aron Cotruș, Zaharia Bârsan, Th.D. Speranția, Nichifor Crainic, Alfred Moșoiu, Vasile Militaru, Petre Dulfu, Leontin T. Turcu, George Meseșan, Ioan Iordache, George Popovici, G. Bota, Mihail Rob, Aurel Pustai, Al. Nicorescu, Liviu Mihali. Și la sectorul proză se mizează pe scrieri devenite clasice, aparținând
MESESUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288096_a_289425]
-
înainte de a fi ajuns la vârsta retrospecțiilor, începe să evoce personalitățile cunoscute direct, trecute în lumea umbrelor, precum G. Coșbuc, I. L. Caragiale, St. O. Iosif, Vasile Stroescu. În timp, acestora li se adaugă cei în viață, precum Zaharia și Olimpia Bârsan, Ioan Lupaș, Pan Halippa, G. Enescu, O. Goga, N. Titulescu ș.a. Paginile strânse în volumele postume Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut și Oameni între oameni (1990) relevă un memorialist care, potrivit declarațiilor sale, renunță la amănuntele anecdotice
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]