489 matches
-
lăfăia o Lună-Lună mi-am amintit o comparație aproape izbutită aproape melodioasă a unuia dintre poeții noștri studiați la școală ca un glob de aur Luna strălucea și versul respectiv pe care aicea l-am rupt în două îmi tot bâzâia în cap din cauza romantismului sau poate mi se trăgea de la vin nu pentru că aș fi fost vreodată ahtiat după aur ci pur și simplu de dragul Lunii cu care de mic întrețin relații misterioase mi-e dragă Luna și pace însă
Poezie by Petru M. Haș () [Corola-journal/Imaginative/2650_a_3975]
-
atât de simplu n-avea decât să strănute spre mine și zob m-ar fi făcut, dar Walkira imediat scoțând înverșunată sabia colonelului dintr-un șifonier nu din teacă, era prea uriașă, s-a așezat în fața mea, care probabil că bâzâiam, să mă apere neînfricată ca o adevărată Walkiră. Adversarul a fugit speriat de moarte și imediat s-a zvonit că sunt intangibil, mă apără Walkira ! Era pe vremuri și auzisem de amazoane dar fiindcă am scris-o abia acum, te
Prieteni du?mani by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83905_a_85230]
-
nimeni. Maică-sa prăjea chiftele în bucătărie și n-avea cum să știe ce se petrece afară. Băiatul auzea cum sfârâia grăsimea în tigaie și și-o închipuia pe mamă-sa înconjurată de aburi și de stropi. Pe tavanul afumat bâzâia o negură de muște. De supat pândește mâța. S-aude dintr-o dată o surpare de cratițe. Pe ușă, vinovata țâșnește cu coada vâlvoi. În urmă răsună, disperate, țipetele gospodinei. Dumneaei nu țipă decât la mâță și la orătănii. În fața plutonierului
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
cârligaș... Și pe umbră și pe soare, Umblă cu casa-n spinare. E frumos ca toți frumoșii, Dar nu cântă ca cocoșii. Cică ar cânta, dar iaca, Mai curând el bate toaca. Nu e ac și nu e țeapă, Însă bâzâie și-nțeapă. Rotundă ori lunguiață, Îmbrăcată-n multe rochii, Ea îți face limba creață Și îți umezește ochii. Mai ales când nu pândește, Toarce, dar nu împletește; Își vede de somnul ei Și visează motocei. Are doi copaci pe frunte
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
chelnerului". Peste o clipă se auzi o sonerie. Lucy se întoarse pe jumătate și, într-un mod destul de ciudat, își pierdu echilibrul. Simți cum cade în întuneric... Hedrock se mai afla în biroul lui, la unsprezece și un sfert, când bâzâi teleecranul, pe care apăru chipul lui Lucy, clătinând nedumerită din cap: - Nu știu ce s-a întâmplat. Lucrurile păreau să meargă bine. M-a recunoscut fără să se trădeze și se pare că tocmai urma să fim conduși într-o cameră intimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
vîrful dispăru din conul lui de vedere. Pantele mai joase erau întinderi de granit înclinate față de crestele muntelui, la același nivel cu buruienile, și crăpate ca trotuarele unui oraș în ruină. Mai sus, buruienile făceau loc pajiștilor, în care lăcustele bîzîiau și creșteau floricele cu tulpini mai mici de trei centimetri și boboci cît gămălia de ac. Făcîndu-i-se sete, găsi o băltoacă în scobitura unei stînci, unde se strînsese apa de la ploaia de săptămîna trecută. Oprindu-se să bea, simți granitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și liniștit. în holuri atîrnau tablouri pictate de el, biblioteca era ticsită cu romanele și poeziile lui, iar în ateliere și laboratoare lucrau cele mai ascuțite minți ale vremii atunci cînd doreau să-l viziteze. Afară, soarele încălzea pămîntul, albinele bîzîiau printre flori și fîntîni, iar anotimpul era undeva între vară și toamnă, cînd pomii își arătau verdele împlinit și doar arțarii erau stacojii. Activitatea politică nu-i lua mult timp, pentru că oamenii din acea țară aveau încredere în el, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
lucra, astmul îl chinui mai puțin, și pentru că nu dormise aproape deloc, închise ochii, se aplecă peste masă și-și odihni fruntea în pumnii încleștați. Auzea cum aerul mișcă ușor crengile copacilor, chemarea întîmplătoare a vreunei păsări sau o viespie bîzîind prin colțul verandei, dar ascultă cu mai multă atenție un murmur care venea din propriul cap, un sunet vag, îndepărtat, ca o conversație între doi oameni într-o cameră alăturată. Unul din vorbitori era agitat și-și ridică vocea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
așteptînd firimituri de pîine uscată aruncate de la bucătării. Mai era și un turn cu ceas, roșu și înalt, cu un mecanism muzical, înconjurat de tufe, alei cu pietriș și straturi cu flori albastre și stacojii uluitor de frumoase, în jurul cărora bîzîiau albine. Era o vară extrem de toridă. Pacienții în halate mergeau cu grijă pe pajiști sau meditau pierduți pe bănci. Majoritatea erau bătrîni și solitari, iar cînd asistentele îmbrăcate în alb treceau cîte trei pălăvrăgind vioaie, Thaw rămînea uimit de mila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
noaptea, noaptea cu gușă endemică stelele, umplutura de crizanteme tocate, de artere tocate, de heleștee... revăd: te revăd îngenuncheată, țâțe căzute, părul clocotitor brațul alb întins, degetele boțindu-mi fața uriașă, terifică, bombă explodând cu încetinitorul muscă neagră și mare bâzâind în plasa nervilor mei. draga mea mamă ce nu m-ai născut niciodată! Îți scriu aceste rânduri ce nu vor trăi niciodată. mai știu strada de diamant și casa de la numărul zero în care îmi împleteai venele ca să îi faci
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
se frecă cu ghemotocul între picioare. "Mai pup-o și acum..." Băiețelul vru să fugă, dar Porumbel îl prinse de ghiozdan. "Stai, bă, prostule, că nu-ți fac nimic. Am vrut așa, să ne râdem. Na cravata și nu mai bâzâi. Spune-i Iu' mă-ta să mă caute, că am să-i spun ceva. Da' să fie-n curul gol, că altfel nu-i spun. Hai, cară-te de-aici!" Mircea-nșfăcă cravata și-o luă la fugă din toate
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
prin a-și produce un nou sfânt, un nou Mesia, dacă îi este dat să retrăiască experiențele de la începutul religiilor? Nu ne mai trebuiau moaștele sfinților adevărați... Diribal își frecă bărbia cu un gest nervos. În mintea lui începuse să bâzâie de câtva timp un sentiment ciudat, dar pe care îl putea defini. Avea senzația că este păcălit cu nerușinare, dus de nas într-o maniera insidioasă, subtilă și extrem de periculoasă. - Pe părul blond al maică-mii! O erezie perfectă! își
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în provocări Dă of-ul la spate mereu. Există oameni care și-au creat un mod de existență prin “rumegarea” problemelor, și dau cu paleta de țânțari în provocările care îi înconjoară ( le văd ca pe niște țânțari care îi bâzâie și îi deranjează din timpul acordat “rumegării”). Nostim și adevărat din pacate! Nu fi după cum bate vântul! Clădește-ți un caracter puternic bazat pe principii de viață constructive și valabile! Fii “broasca țestoasă” care merge încet, însă merge la sigur
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
la noi. Cum Pranky era deja cu maiaua făcută, după o ceartă scurtă, dar la obiect, îi luase puștiului bicicleta și i-o aruncase într-un prun. Bicicleta rămăsese agățată acolo. Pranky plecase, pentru că probabil avea niște treburi, iar puștiul, bâzâind, se rugase de Alin Ciobanu să i-o dea jos. Ăsta, destul de plictisit pentru că fazele se derulau neutru la vreo 80 de metri de el, jocul era în cu totul altă parte, se simțise flatat de solicitarea ghimizdrocului și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
de clăbuc și-n el fi-mea care atunci avea și ea tot vreun metru și-un pic. Și clăbucul atârna să cadă jos. Fi-mea disperată plângea că pe duș nu venea decât spumă. Mă, ce-a făcut asta? Bâzâia acolo, o fi zis că se îneacă. Cine o mai scoate pe ea din cabină? Am apăsat io ce-am apăsat, până la urmă am oprit apa. Acuma cum să bagi spuma aia la loc? Îi dau iară drumul la apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
hârtie, nu aveam hârtie, am apăsat pe un buton, a venit hârtia! Taci că m-am descurcat! După un oarecare timp, a început să curgă apa în altă parte, să te speli pe mâini! P-ormă, a început să mai bâzâie ceva din perete. De la uscător, știi. Am stat, m-am uscat, m-am încheiat la pantaloni și, pe urmă, să trag apa! Nu era nimic de tras apa. Și m-am uitat și am apăsat pe butoane și iar mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
am încheiat la pantaloni și, pe urmă, să trag apa! Nu era nimic de tras apa. Și m-am uitat și am apăsat pe butoane și iar mi-a dat hârtie, și iar a curs apa, iar a început să bâzâie peretele. Și i-am zis, tu, nu cumva aveau ăștia și vreun făcăleț ca să te șteargă și la cur? Vreo mătură ceva. Și ce crezi, zice, am ieșit, dă-i în mă-sa! Și, când am ieșit, s-a tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
mai aveam aer și începea să devină plictisitor, cel puțin pentru unii. Dar scînteia se aprinde exact cînd trebuie, la balcon se furișează Piticul ca la teatrul de păpuși, cu o portavoce în mînă, încearcă să spună ceva, în jurul lui bîzîie un cîrd de figuranți și marionete, tovarăși, cineva încearcă să ne destabilizeze, să fi durat vreo douăzeci de secunde toată improvizația, pînă s a dezmeticit lumea și a început să arunce înspre ei cu tot ce le pica în mîini
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ia în sfîrșit Delfina inima în dinți, dînd la iveală un sendviș împăturit cu grijă în șervețele de hîrtie colorate, e o întreagă istorie, adaugă, începînd să taie aerul cu palmele în toate direcțiile ca să împrăștie muștele care încep să bîzîie în jurul feliilor de pîine. Ia-o pe îndelete, ca să ne dăm mai ușor seama despre ce e vorba, spune Tușica desfăcînd dopul termosului de tinichea pe care-l dosea bine în fiecare zi într-un locșor secret, umplînd încăperea cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
opiniei publice, ziariștii ăștia nu-s buni la altceva decît să facă jocuri politice, aveați dreptate, încep și eu să mă satur de atîta manipulare. N-ar mai trebui să ne intereseze că protestatarii au blestemat regimul lui Ceaușescu, îl bîzîie din nou Bătrînul, privindu-l pe sub sprîncene, dîndu-și seama că în interiorul său se duce o luptă, că unul dintre ei mai revoltat decît ceilalți declară că se simte îngrozitor pentru că nu este în stare să fie de ajutor țării fiind
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
în capătul străzii, nu mai apare nimeni așa de tîrziu, am rămas fără clientelă, zice Dendé. — E trist dacă numai la atîta l-a dus capul, zice Curistul, începînd să numere mesele goale. — Mai sînt încă pe atîtea înăuntru, îl bîzîie Gulie, am extins puțin chichineața, ideea lui Roja, cu ocazia Mineriadei. După ce cîrtițele au făcut-o una cu pămîntul de ciudă că n-au găsit nici un strop de rachiu înăuntru, am reclădit totul așa cum se vede acum, lucru manual, a
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
în care ținta care trebuie lovită cade singură distrusă de propriile-i slăbiciuni care-i sînt scoase la iveală printr un scenariu teribil? Cîteva muște verzi ieșite dintr-o pubelă de gunoi încep să-i dea tîrcoale Curistului, să-i bîzîie în jurul capului, să-l enerveze, musca trage la rahat, zice Tîrnăcop, mai bine v-ați face curat și voi pe aici din cînd în cînd, e un focar de infecție locul ăsta, zice ofensat Curistul, păi chiar asta-i ideea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
omul. Ia veniți încoace, să vă pup - i-a primit învățătoarea. Ei, ce veste poveste? a întrebat învățătorul. Am venit să vă vedem și... Tare mă tem că treaba cu văzutul îi așa, de ochii lumii, iar în căpușorul vostru bâzâie altceva. Să auzim! Cum văd eu, nașule, față de matale nu pot avea nici o taină, că mă ghicești numaidecât. Iaca și secretul. Noi i-am trimis o scrisorică agronomului și l-am invitat pur și simplu la dumneavoastră. Și când se
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
și pleacă pe miriște. La umbra snopilor de grâu, unchiul tău mănâncă ciorba de post acrită cu mere. Tu Îți Închipui că ai să te dai de trei ori peste cap și ai să te prefaci În lup. În cer bâzâie un avion. Este cursa de amiază București-Sibiu. La Kremlin În noapte veghează Nikita Sergheevici Hrușciov. Tu, În noaptea Bucureștiului. Ajun de Crăciun. Plouă ca În vreme de potop și vântul Îndoaie năpraznic copacii. Primești douăzeci și cinci de lei. Să-ți cumperi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și m-am ascuns după una din mașinării înainte ca el să fi dat colțul după mine. Mașinăriile erau destul de mari, așa că doar partea de sus a feței îmi rămânea neacoperită. Mă împungeau diferite mânere și simțeam cum mașina îmi bâzâie insistent în stomac. Am ignorat-o. A apărut la fix, după câteva momente, mergând grăbit. Oprindu-se în mijlocul trotuarului s-a uitat de-a lungul străzii mișcându-și zbuciumat capul și corpul, făcând abstracție de lumea care îl împingea grăbită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]