378 matches
-
apoi reprezentată, de pildă, În pridvorul bisericii Mănăstirii Hurezi, ctitorită În 1693 de domnitorul muntean Constantin Brâncoveanu. Pe lângă „regii tirani”, „bogatul”, „hoțul”, „cârciumarul” etc., În „Râul de foc” se zvârcolesc suferind și oameni cu profesii altfel foarte onorabile (morarul, brutarul, băcanul, cizmarul ș.a.). Pentru țăranul român din epocă, să fii mic negustor sau meseriaș era - prin chiar acest fapt - un păcat major, suficient ca să arzi În „flăcările Iadului” <endnote id="(896)"/>. Nu este deci de mirare că locul acestor profesii foarte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
zydas se aplică micilor comercianți, prăvăliașilor, celor care sunt mincinoși, Înșelători și vicleni <endnote id="(296 și 297)"/>. O situație similară este atestată cam În toate țările est-central- europene. G.M. Tamás dă exemplul unei bătrâne țărănci unguroaice „care spunea despre băcanul satului că era evreu după Îndeletnicire, altfel nu” <endnote id="(690, p. 84)"/>. Cu alte cuvinte, negustorul respectiv ar fi fost evreu din punct de vedere profesional și ungur din punct de vedere etnic. Din această perspectivă, „a fi evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să-l pună În băuturi alcoolice era alaunul (sulfat de potasiu și aluminiu), denumit În popor „piatră acră” (sau „sare acră”). Este o substanță care se procura ușor, de la orice „băcălie” sau „spițerie jidovească”. „Jupân Strul, din Târgul-Neamțului, negustor de băcan”, dar și „spițer” - personaj Într-o nuvelă a lui Ion Creangă -, vinde astfel de substanțe, ierburi tămăduitoare „și alte otrăvuri” <endnote id="(457, p. 232)"/>. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, În catastifele vamale ale orașelor Bârlad, Focșani
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
același pat” - proverb șvab <endnote id="(83, p. 98)"/> ; „Atâta timp cât sunt evrei,/ Lumea este plină de diavoli./ Dacă lumea ar fi golită de evrei,/ Nu ar mai exista diavol” - recitativ din sudul Austriei <endnote id="(83, p. 98)"/> ; „Evreii și băcanii sunt prieteni cu Diavolul” - proverb german <endnote id="(3, p. 62)"/> ; „Evreii sunt creștinii Diavolului” - proverb german <endnote id="(3, p. 62)"/> ; „Crezuse că-l apucase pe evreu de barbă [sau de picior], dar Îl prinsese pe Diavol de coarne
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
precis: „Pentru dumneavoastră, domnule M., nu am nici un post liber”. Nu avea, pentru că nu eram camarad legionar cu el. Plec supărat de la inspectoratul școlar din Bârlad și întâlnesc un coleg de clasă care-mi spune să mă duc imediat la Băcani, în apropierea Bârladului, că sora lui avea nevoie de un suplinitor, fiindcă trebuia să intre în concediu de maternitate. Până seara am fost la Băcani și mi-am luat în primire suplinirea temporară, ce mi se oferea. Inspectorul a trebuit
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Bârlad și întâlnesc un coleg de clasă care-mi spune să mă duc imediat la Băcani, în apropierea Bârladului, că sora lui avea nevoie de un suplinitor, fiindcă trebuia să intre în concediu de maternitate. Până seara am fost la Băcani și mi-am luat în primire suplinirea temporară, ce mi se oferea. Inspectorul a trebuit să semneze ordinul de suplinire și așa mi-am găsit locul de muncă. Vremurile fiind extrem de tulburi, bănuiam că voi fi din nou concentrat. Între
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
fi din nou concentrat. Între mine și aleasa inimii urmează un lung șir de scrisori cum numai cei aflați în această situație își pot scrie!... Neavând siguranța rămânerii pe postul ocupat, ne înțelegem să scrie acasă, la Priponești, nu la Băcani. La 20 octombrie are loc un cutremur de mică intensitate, ca o prevestire sinistră a cutremurului catastrofal din 10 noiembrie 1940! De parcă atrocitățile săvârșite în teritoriile smulse din trupul țării și alte atrocități săvârșite de legionari n-ar fi fost
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ne petrecem noaptea. Trec pe la morga spitalului și îmi revăd colegul cu capul zdrobit și un picior rupt sub dărâmăturile gării, din care eu plecasem. Bârladul avea aspectul unui oraș supus unui intens bombardament. Ajung la timp la școala din Băcani și constat că soba din camera în care locuiam căzuse peste pat și mai să-l frângă. Deci, fără să-mi dau seama, scăpasem teafăr din gara Bârlad, din cele două hoteluri, fiindcă n-am rămas peste noapte în ele
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
care locuiam căzuse peste pat și mai să-l frângă. Deci, fără să-mi dau seama, scăpasem teafăr din gara Bârlad, din cele două hoteluri, fiindcă n-am rămas peste noapte în ele și chiar și în camera mea din Băcani puteam să am necazuri serioase. Apoi vești cutremurătoare de la București. Mulți morți sub dărâmături, iar hotelul Carlton, poreclit apoi hotelul de Carton s-a făcut una cu pământul. Sărmană Țară!, greu ai pătimit și câte mari nenorociri aveau să mai
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
parcurg conținutul celor două misive, mănânc bunătăți oferite de mama, mai discutăm puțin și apoi un somn odihnitor, legănat de vise. În ziua următoare am scris o lungă scrisoare de răspuns, apoi iarăși la drum spre postul de suplinire din Băcani. Ulterior, pentru această inopinată prezență de 2-3 minute la o ședință legionară, mereu am fost șantajat că aș fi fost un remarcabil personaj legionar, cu o bogată activitate pe această linie. Așa mi s-a fabricat dosar de fost legionar
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mai aspru dacă știu că le-am acuzat direct. Știa, sărmanul, prea multe în această privință, el, care în situația de basarabean refugiat aici, nu de puține ori a fost anchetat și mai ales pornit la miez de noapte de la Băcani la Bârlad cu jandarmul care, oricând putea să invoce clasicul motiv al asasinării - prin fuga de sub escortă. Ulterior am cunoscut o rudă apropiată acelui jandarm care, pe patul de moarte fiind și neputând muri, abia după ce a mărturisit preotului că
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
marcând patimile Mântuitorului și resurecția acestuia. Focurile trase în aer însoțesc și alte sărbători, dar deja obiceiul este perceput într-un registru peiorativ ca mitocănesc. „Da’ pân-acuma n-am putut închide ochii : toată noaptea a fost masă mare la băcanul din colț ; acu d-abia s-a spart cheful. Adineaori a trecut p- aici vreo câțiva, se duceau acasă pe două cărări ; era și Nae Ipingescu, ipistatul, beat frânt ; chiuia și trăgea la pistoale... obicei mitocănesc.” În sfera sărbătorii cu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
grăunțe zăcute-n rom. Am văzut într-o dup-amiaz de vară, în fața prăvăliei, pe desfrânații aceia beți turtă, făcând mustră și defilând soldățește, ca doi muscali pe două cărări, pe dinaintea unui cățel, alb și creț, muiat în boia de băcan pentru roșit ouă. Samurache stetea sluj, cu o chivără de hârtie în cap, încins cu o sabie enormă și având, se-nțelege, tot aerul sever necesar situa- ției... Artistul meu ședea picior peste picior pe laviță și le comanda, cântându
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Moldova În august 1866 a contribuit l-a schimbarea percepției acestuia față de adevărata stare a evreilor. Domnitorul consemna „pe lângă pacostea din acest an a recoltei proaste, moldovenii mai au una constantă În satele lor: evreul. Numai el e cârciumar și băcan; Îmbie pe țărani să-i bea rachiul falsificat și e totdeauna gata să dea avansuri, ca să prindă cu totul În mâinile sale pe datornici”. Dacă Însemnările prințului erau reale, putem spune că situația evreilor nu era dintre cele mai bune
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a omului. În schița Acasă n-avem înainte decât un tablou de interior, fără figuranți: o odaie în dezordine, fotografii ofițerești, cizme amestecate cu botine femeiești, resturi de ghiuden și de vin pe masă și o scrisoare naivă a unui băcan, cerând achitarea colonialelor luate de un căpitan pe datorie. Zgomotul școalei este evocat, prin antiteză, prin curtea părăsită în vacanță, monotonia unui oraș de provincie, prin reclama purtată de un om prin grădina publică: "Domnilor, astăzi este înghețată de vanilie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poate din cauza aceasta Caragiale n-a fost antisemit. Dacă nu cumva din cauza, ori, și din cauză că, acestei puternice inteligențe antisemitismul i-a repugnat ca o manifestare instinctivă, aproape zoologică; din cauză că acest nobil intelectual n-a voit să aibă nimic comun cu băcanul din colț, cum se zice, furios că e concurat de evreii mai aprigi în lupta pentru trai. E inutil să mai facem aici aprecierile noastre asupra atitudinii ce a avut Caragiale în fața evenimentelor istorice care au transformat România, căci n-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
apoi strada Vienei, Wilson - iar astăzi, Dem. I. Dobrescu), acolo unde s-a deschis băcănia Petrache Ioan. Amândouă, mai ales aceea a lui Colțescu - băcănii de lux. Petrache Ioan n-a prea făcut treburi, dar Colțescu a ieșit milionar. Actualii băcani Ciobanu și Dragomir 147 au făcut ucenicia la Colțescu. Piața Palatului este toată refăcută. Totul e nou: vechiul București a dispărut aci cu totul.* În locul refugiului din fața Palatului regal și a clădirii în care este instalat Automobil Club148 era un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
chestrei Teatrului Național din București; este autorul muzicii imnului național român Trăiască Regele, pe versurile lui Vasile Alecsandri. băcănii: Bucureștiul a avut întotdeauna băcănii bine garnisite fiindcă românului i-a plăcut să trăiască bine. Deși am avut în București atâția băcani de frunte, totuși aproape nici o firmă n-a ajuns până în zilele noastre. Și din acest punct de vedere fragilitatea tuturor lucrurilor și lipsa spiritului de continuitate ne deosebește. Cel mai însemnat băcan al timpului era Staicovici. Negustor de vremea veche
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trăiască bine. Deși am avut în București atâția băcani de frunte, totuși aproape nici o firmă n-a ajuns până în zilele noastre. Și din acest punct de vedere fragilitatea tuturor lucrurilor și lipsa spiritului de continuitate ne deosebește. Cel mai însemnat băcan al timpului era Staicovici. Negustor de vremea veche, ponderat, cinstit, conștiincios, serios, figură impunătoare, parcă-l văd încă în ușa prăvăliei de pe Calea Victoriei, într-un lung pardesiu cenușiu, cu ochelarii pe nas, privind de sus. Era prototipul negustorului din vremea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și pe fiii săi în frunte cu doctorul Staicovici, oculistul distins și medic șef al Capitalei. A fost cel dintâi român care a îndrăznit să atace această industrie, și cel dintâi care a sustras clientela românească birniciei conservelor străine.274 Băcani mari mai erau: Păun Popescu în Hanul Zlătari, Martinovici 275 și Fundescu în Lipscani, Sălcianu în Câmpineanu (azi Hotelul Simplon), Colțescu și Petrache Ion în casele Crețeanu (astăzi Palatul Băncii Națiunii), Cavadia, Rietz 276 în strada Carol, Anghelescu în fața Palatului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
69, 75 Amedeo de Savoia (regele Spaniei): 200 Anagnostiadi (familia): 122 Ananescu, Dimitrie: 56 Anastasievici, Mișa: 127 Anastasiu, Mihai: 300 Anastasiu, Tache (Take): 269, 289, 294 Andrássy de Csik-Szent-Kiraly, Gyula 271, 334 Andronescu, Gr. (Dulap): 192 Andronescu, Nicolae: 258 Anghel (băcan): 147 Anghel, Toma: 269 Anghelescu (băcan): 146 Anghelescu, Al.: 319, 383, 384 Anghelescu, George: 345 Angheluș: v. Dinicu, Angheluș Angheluș (lăutar din Ploiești): 144, 145 Angonescu, C.: 82 Anicuța („coana“): 403 Antonescu, A.: 266 Antonescu, Sașa: 143 Antoniadi (senator, 1876
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Spaniei): 200 Anagnostiadi (familia): 122 Ananescu, Dimitrie: 56 Anastasievici, Mișa: 127 Anastasiu, Mihai: 300 Anastasiu, Tache (Take): 269, 289, 294 Andrássy de Csik-Szent-Kiraly, Gyula 271, 334 Andronescu, Gr. (Dulap): 192 Andronescu, Nicolae: 258 Anghel (băcan): 147 Anghel, Toma: 269 Anghelescu (băcan): 146 Anghelescu, Al.: 319, 383, 384 Anghelescu, George: 345 Angheluș: v. Dinicu, Angheluș Angheluș (lăutar din Ploiești): 144, 145 Angonescu, C.: 82 Anicuța („coana“): 403 Antonescu, A.: 266 Antonescu, Sașa: 143 Antoniadi (senator, 1876): 288 Aosta (general spaniol): 200 Apostoleanu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
221, 222, 224, 231, 234, 236, 238, 239, 241, 243, 245, 247, 261, 275, 279, 282, 283-285, 288, 289, 291, 292, 294-297, 300, 302, 305-307, 308, 310, 315, 316, 333-336, 404-406, 411, 416 Catulescu, Veniamin: 54 Cațichi, Iancu: 82 Cavadia (băcan): 146 Cavadia, George: 387 Cazes, Henri: 133 Cazimir, P.: 288 Cazimir, Șt.: 141 Călin, Liviu: 391 Călinescu (colonel): 288 Călinescu (procuror): 274 Călinescu, Dimitrie: 377 Cămărășescu, N.: 288, 352 Cămărășescu, T.: 266 Căpitanovici, Theodor: 158 Câmpineanu, Constantin: 133 Câmpineanu, Ion
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
429 Chiselev, A.: 82 Chițu, Gh.: 269, 272, 288, 296, 322, 330, 331, 339, 354, 373, 416, 421, 422 Chițu, Ioan: 82 Christof, Francis: 203 Christopolu, Vas. H.: 250 Christu („dedu“): 417 Cichindel: v. Țichindeal, Dimitrie Cimbru, Al.: 276 Ciobanu (băcan): 121 Ciocârlan, Costache: 273, 300, 358, 419 Ciolac, Cristache: 134 Cipariu, Timotei: 87 Ciuchi, C.Ș: 357 Ciuflea, Ioanid (colonel): 128, 398 Ciuflea, I.: 297 Ciulei, Anastase: 82 Ciura, Aurelius: 148 Ciurcu, Al.: 381, 382, 421 Clemenceau, Georges: 287 Cocris
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Androcles: 149 Fournier, Marc: 218, 233 Fraivalt, Victor: 102 Franchetti, Benedetto („Papa“): 108, 137, 138, 234 Francudi, Epaminonda: 293, 294 Frederic al II-lea, cel Mare: 363 Freval (actor): 103 Frunzescu, Dimitrie: 129, 178 Frunzescu, Emilian A.: 8, 9 Fundescu (băcan): 146, 149 Fundescu, I.C.: 7, 166, 168, 172, 285 Furculescu, N.F.: 269, 272, 352 Fusea, C.: 269, 272, 273 Gablitz: 88, 89 Gagel, W.: 126, 143 Galiga, C: 24 Galino, M.: 137 Galli, Emile: 382, 421 Gane, C.: 83 Ganețki
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]