398 matches
-
R 311098, I 258950, I 258960, 2 volume, I 258961, MD 6276 și MD 16754. Nu s-au identificat informații suplimentare referitoare la persoana verificată. EPILOG I Ca ieșean, ca moldovean, ca român îl iubesc și îl prețuiesc enorm pe bădița Creangă din Humulești, cel care declara plin de amărăciune: "Nici frumos până la 20 de ani, nici cu minte până la 30 și nici bogat până la 40 nu m-am făcut. Dar și sărac ca în anul acesta, ca în anul trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
amărăciune: "Nici frumos până la 20 de ani, nici cu minte până la 30 și nici bogat până la 40 nu m-am făcut. Dar și sărac ca în anul acesta, ca în anul trecut și ca de când sunt, niciodată n-am fost!". Bădiță Ioane, știu că ai avut o viață plină de poveri și necazuri, pe care însă ți-ai trăit-o frumos și rodnic, lăsând în urmă o lume de poveste. Ce-ai mai fi adăugat la cele de mai sus, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
scarpină în creștet: Nebun Sfânt... Sfânt Nebun... E un tâlc în nebunia lui... În veacu' nost' hain, trebuie să fii nebun sau să faci pe nebunu' ca să poți striga un adevăr fără să-ți pierzi capu'. Mă ia cu amețeală, bădiță, mi-i că mă pierd, îngână Gheorghiță clănțănind mărunt, înfrigurat, chircit de durere. Șăzi ghinișor Gheorghiță, îl încurajează Toader. Iaca, pe mine mă ia cu fierbințeală... Nu ni se trage nouă din atâtica.... Vină să te-ncălzesc... Îl strânge în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ce nu s-a mai întors din bătălie. Ea nu știa că o ascult. Cânta cam așa: Stau și mă întreb în gând, Ce-i iubirea pe pământ? Spune-mi Doamne, cum se poate, Dragostea să n-aibă moarte? Că bădița a murit, Dorul mi-e nemărginit. Badea a murit de mult, Dorul lui nu pot să-l uit. Că pe unde tot m-oi duce, Dorul după mine fuge." "Dragostea să n-aibă moarte", murmură Ștefan. E trist... E frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
când termina tabacul). O dată, mama s-a dus la ei c-un ulcior de lapte și el nevăzând-o își continua isprava: spărgea pragul casei cu toporul. Mama s-a mirat și l-a întrebat cu blândețe: Dar ce faci, bădiță Ioane? Spargi casa? Vai, păcatele mele, doamnă Mărioara, n-am tabac și-s nebun. Vino la noi și-ți voi da eu de-o "pacică", nu te lăsa pradă disperării!... Sărmanul, avea lacrimi în ochi. Cu ei stătea un nepot
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
scârțăiau și noi mai scoteam din când în când câte o vorbă. Simțeam parcă ne îngheța răsuflarea de ger. Când am ajuns la Suceava, nu mare mi-a fost mirarea când am văzut-o înghețată boacănă. L-am întrebat pe bădița Silvestru, cu spaimă în glas: Acum ce facem, cum ne descurcăm? Nu-i nicio nenorocire! Mi-a zis el. Trecem cu sania peste gheață! S-a ridicat în picioare, a rotit biciul deasupra cailor și-am pornit cu Dumnezeu înainte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
prea multe, că ne-am și trezit la mijlocul râului. N-am scos nici o vorbă. Prea mare era tensiunea momentului! Deodată însă caii s-au oprit. Scoteau aburi pe nări, pufneau nervoși și nu vroiau să înainteze. Am înlemnit de spaimă. Bădița nu și-a pierdut cumpătul. A coborât calm pe oiște, a trecut în fața lor, i a luat de căpăstru și le-a vorbit ca unor prieteni vechi: Haideți, măi Murgule și Surule, de ce-mi faceți asta, tocmai acum! Doar
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
câteva bucățele de zahăr în boturile aburinde. Apoi urcându-se pe oiște, a revenit pe jiț. Ca printr-o minune, caii au făcut o smuncitură puternică și în galop am ajuns pe celălalt mal al râului. Ce ușurată am respirat! Bădița a observat emoția de pe fața mea și mai în glumă, mai în serios, mi-a zis: Ei, cum a fost? Am tremurat puțin? M-am lipit de el simțindu-l aproape și ochii îmi exprimau mulțumirea și aprecierea. Mi-era
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de participarea la nenumărate eveniment și emisiuni (Tezaur folcloric, O vedetă populară, Teo etc.). Cântecele sale încântătoare pentru români și nu numai, înregistrările efectuate dăinuie și azi. Titlurile câtorva creații muzicale al Laurei Lavric: Tare-mi place ca să joc; Joacă, bădiță, cu foc; Vai de omul cel sărac; Struguraș, mustos; La bătută, măi băieți! Discografia: "S-o dat o veste aseară" (lansat în 2002, 2005), "Hai, la sârbă moldoveni!" (lansat în 2002). Album (în 2006): "S-a dat o veste de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai cum, mamă, că nu știu, zise Maricica; − Apăi loi începe eu da’ voi să m-ajutați; A zis badea c-o veni/ Luna când o răsări/ Ies afară, luna sus/ Badea a fost și s-a dus/ Unde ești, bădiță, nalte/ De mă lași pe așteptate/ Că eu mor de dorul tău/ Unde ești, nu te știu rău./ Taci, fetițo, c-am venit/ De când luna s-a ivit/ și te-aștept pe după casă/ Sub răchita rămuroasă/ Ai venit, bine-ai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să mă interesez unde îl trimit pe Ion al meu și mi-a spus: „Nu purta matale grijă de Ion, dom’ Pârțac, mai bine ai grijă de familia de aici”, așa mi-a spus; − Apăi eu nu pot face nimica, bădiță Lisandre. Unde să mă duc cu ai mei, mai ales că știi cât e de bolnav Costache? Poate că rușii n-or fi atât de răi, că noi nu suntem soldați cu arme, să luptăm cu ei, eu cred că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cum văd eu, Dumitru, Dumnezeu să-l ierte și-a făcut-o cu mâna lui; da’ eu am venit să-ți spun niște lucruri pe care le-am aflat de la Natalița lui Gheorghe Ciotacu: cică Ileana lui Melian, sora lui bădița Costache, care e tare bolnavă s-ar fi dus la sorăsa Marița și s-a căit de nelegiuirea cu pământul ce i-a făcut-o lui frate-su, Costache, ascultând îndemnurile ei; − Cum așa, cumnată, le-a apucat mustrările de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Dumnezeu că n-are ce mânca. x = ziua nașterii (3 (Mai)) (3 x 2 + 5 x 5) + 5 (numărul lunei) = 60 60 25 = 35 3/5 = 3 Mai dacă ziua e în ultimele luni a anului, se scade 34. Măi bădiță, badiule, hărăgește-ți numele prin toate grădinile unde plivesc fetele. De m-ar chema Garofin m-ar pune fetele-n sin; dar așa, mă cheamă Vasile, nu mă bagă-n samă nime. Uiu-iu pe dealul gol, că mireasa n-are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
păcat de Domnu sfânt, Noroc bun la omu hâd. Frunză verde alunică cât îi fata mititică, bate-o maică și-i dă frică, că după ce-a crește mare zvârle furca pe carare și tot strigă-n gura mare: vină, bădiță, mai tare. Să-mi cânți, cuce, când m-oi duce, să te prind frate de cruce; tu-i mere pe sus cântând, iară eu pe jos plângând. (Dimitrie Dan Bucovina) În vremea lui Vasilie-Vodă la adunările și petrecerile lui, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mândro, la izvor, Ca să-ți cânt de dulce dor. De nu vii, să știi că mor. Dar mândruța n-a venit. La izvorul cel vrăjit, Am pus fruntea ș-am murit. Ciudată poezie populară comunicată de Barbu Lăzăreanu 3 Măi bădiță Gherasim, Cu drag mi te-aș pune-n sin, Și de drag te-aș sămăna Și de drag te-aș secera Și te-aș face stog în prag Și te-aș îmblăti de drag. Mi te-aș cerne Prin sprincene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o să mai încercăm de două-trei ori”. Cînd îl conduceam la autobuz, niște cheflii se despărțeau de gazda lor. „Iartă-ne, striga unul haiducește către bărbatul rămas în ușa blocului, dacă am făcut și noi oleacă de exces!...” Mi-a telefonat bădița Vasile, fratele vitreg, „de pe tată”, al mamei, și am hotărît să ne întîlnim în oraș. Și-a întrerupt drumul spre Ploiești numai, pretindea, ca să-mi spună care e starea sănătății părinților mei. Întîlnirile cu el sînt întotdeauna - eufemistic vorbind - dificile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
al cancerului. Adevărat panaceu! „Dacă vrei să vezi minunea - îmi recomandă Sergiu -, uită-te la Nanianu. Avea, cu tot cu bocanci, vreo 50 de kile. Acum, după ce-a trecut la «cristale», a făcut burtică!” *Pe neanunțate, m-a vizitat la redacție bădița Vasile. Eram singur. Îl căutase mai întîi pe Leon, dar nu-l găsise sau (bănuia el) n-a vrut Artemiza, care a răspuns la telefon, să-i spună că e acasă. Avea nevoie de ceva bani, „cu împrumut”, nu mulți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Și a fost învățător de mare și rară vrednicie. Și de Preotul fără pereche ce era în comuna Sasca județul Suceava dar de loc din comuna Măgirești județul Bacău unde își doarme acum somnul cel de veci Ioan Cojan ! 2) Bădița Alexandru Gheorghe Vasiliu, absolvent al școalei normale "Vasile Lupu "din Iași din 1895. Care a umblat în port național cu fluerul în trăistuța de la șold, mare cărturar, mare folclorist și cu cărți premiate de Academia Română. Și neîntrecut povestitor în graiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Lupu "din Iași din 1895. Care a umblat în port național cu fluerul în trăistuța de la șold, mare cărturar, mare folclorist și cu cărți premiate de Academia Română. Și neîntrecut povestitor în graiul neaoș Românesc din comuna Tătăruși județul Suceava. 3) Bădița Ghiorghiță N. Rădășanu absolvent din 1906 din sătișorul Bogata, comuna Baea județul Suceava, ce umbla îmbrăcat național și încălțat frumușel cu opinci, care a luat parte alături de Neculai Stoleriu, la toate trebile mari ce s-au făcut în comuna Baea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
trebuia ca macar cât de cât să mă țin de el. La serbarea de la Sf.Petru, am jucat și eu cu elevii mei, brâu și corăbiasca cu zurgălăi la picioare, în medianul din Baea. Și era și învățătorul de la Tătăruși Bădița Alexandru Gh.Vasiliu, care a strigat din gură la o horă: "Lele nu te burica, Că mai sunt ca dumneata ! * Și lelița cu brâu roș, Parcă-i putina cu borș." Dintre toți elevii mei cel care juca cel mai bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a vorbit cu soția mea Eugenia, eu nefiind acasă ci la Moldova la prins pește că era Moldova f. mare și tulburare. El a scris o carte: "Învățătorul în Straja Țărei", și din 40 000 de învățători pomenește numai trei: Bădița Alexandru Gh. Vasiliu de la Tătăruși mare folclorist și cu fluerul în trăistuța de la șold, de Neculai Stoleriu cel îmbrăcat național din com. Baea și de bădița Ghiorghe N. Rădășanu de la Bogata, cel cu opinci. Și am pățit și o mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
carte: "Învățătorul în Straja Țărei", și din 40 000 de învățători pomenește numai trei: Bădița Alexandru Gh. Vasiliu de la Tătăruși mare folclorist și cu fluerul în trăistuța de la șold, de Neculai Stoleriu cel îmbrăcat național din com. Baea și de bădița Ghiorghe N. Rădășanu de la Bogata, cel cu opinci. Și am pățit și o mare rușine cu el. Cum mergeam în București pe o stradă în 1931 cineva m-a prins de mână atunci și eu l-am prins pe acela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
din Paris. Mama sărăcuța s-a zbătut cu necazurile pentru ca să ne scoată la liman iar în 1940, când cel mai mic dintre noi era încă elev, a plecat pentru totdeauna, lăsându-ne pe noi s-o plângem toată viața. Dumneavoastră, Bădiță Gheorghiță, vă mulțumesc că mi-ați oferit ocazia să mă spovedesc și să-mi împart durerea cu un suflet nobil ca al dumneavoastră. Vă doresc multă sănătate cu deosebită stimă Catrileana Băncilă Vatra-Dornei Vila Nr.3 Camera 4. Zilele acestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Petre. Ultimii trei băieți pier de copii. Ecaterina moare în 1893, iar Zahei, Maria și Ileana trăiesc până în 1919. Isteț și neastâmpărat, cum se autodescrie mai apoi în Amintiri din copilărie, Nică urmează școala de pe lângă biserică, avându-l dascăl pe "bădița Vasile" ăVasile al Iloaiei), cel luat cu arcanul la oaste. Școala era într-o chilie făcută de săteni, la îndemnul parohului Ion Humulescu. Permanenții vizitatori sosiți azi la Humulești văd nu numai muzeul din căsuță, dar și biserica sau drumul
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
e fără temei-. Și, fiindcă suntem la prima parte a operei, este cazul să amintim câteva dintre năzbâtiile lui Nică, specifice vârstei copilăriei și în care, într-un fel sau altul, ne regăsim: primii ani de școală din Humulești „împreună cu bădița Vasile a Ilioaei, dascălul bisericii, un holtei zdravăn, frumos și voinic, și sfătuia pe oameni să-și dea copiii la învățătură-; pățania Smărăndiței cu „Calul Bălan-, când „Smărăndița a mâncat papara, și pe urmă ședea cu mâinile la ochi și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]