393 matches
-
n-a vrut să plece și s-a dus și s-a prezentat la Securitate și a spus: „Dacă mă lăsați, vă descopăr o organizație...”. Și așa ne-au arestat... Cum s-a Întâmplat când v-au arestat? Eram la Băița, În Bihor, la minele de uraniu. Era În luna august 1955... și ne-au arestat pe toți. Dup-aia ne-au dus la Ștei, care se numea atunci Dr. Petru Groza, ca să ne ancheteze. Descrieți puțin, vă rog, cum decurgea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
186, 225, 291-292, 353, 356-357 Balomiru de Câmpie 132-133 Balta Brăilei (Insula Brăilei) 18, 22, 24, 69, 104, 110-111, 117, 127-128, 148, 159, 165, 225, 299, 305-308, 317, 319, 323, 337-338, 360, 364-365, 370 Barboși 79 Băbeni 301 Băbeni-Ungureni 299 Băița 15 Băndoiu 337 Bărăgan 36, 85, 105, 110, 264, 315 Bârca 340 Bârsești 353-354, 356, 368 Beiuș 247, 264 Berlin 330 Berveni 165 Bicaz 225, 236, 242 Blaj 129, 143 Blaja (sat) 15, 25 Boc (cătun) 285 Boju 211 Bordeasca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care erau fentele sau pasele lui și care îi erau adevăratele intenții, căci avea de gând să ne dea de furcă. Nu aveam nicicum de a face cu acea Mediterană traversată de apostoli sau tulburată de trecerea lui Eneas, acea băiță clementă, mătăsoasă, minunată, cu sclipiri de frumusețe, pe lângă care copilăriseră toate semințiile străvechi. În timp ce părăseam portul, oceanul Atlantic, de un cenușiu brutal, a prins în chingi vasul cu toată puterea lui, zgâlțâindu-l, împingându-l, mormăind; o sfârâială înfometată a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Și astă e rolul dumneavoastră. M-am gândit că ați putea să le ajutați să ia deciziile cele mai bune. Adică: ar trebui să ia un cărucior cu landou sau un cărucior deschis sau ambele? Merită să mai cumperi o băiță pentru copil când poți să-l iei În cadă cu tine? Care sunt avantajele și dezavantajele scutecelor de bumbac? Îi dădu lui Ruby o cană de cafea și Îi oferi lapte și biscuiți. Îi spuse apoi că ideea ei e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
RUSU, Silviu (3.IV.1929, Băița, j. Mureș - 31.III.1982, Iași), poet. Este fiul Anei (n. Vultur) și al lui Nicolae Rusu, agricultori. Urmează primii ani de școală în satul natal. În timpul celui de-al doilea război mondial, la paisprezece ani, devine copil de trupă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289413_a_290742]
-
În timpul celui de-al doilea război mondial, la paisprezece ani, devine copil de trupă. Face liceul la seral și, ulterior, se înscrie la Conservatorul din Iași. După doar un an se îmbolnăvește și este nevoit să se retragă. Întors la Băița, lucrează în 1949 și 1950 ca secretar de plasă la Teaca, ulterior fiind ofițer la Ministerul de Interne. În 1955 pleacă la Moscova pentru un stagiu de pregătire la Academia Militară „M. V. Frunze”. Revenit în țară, va lucra în cadrul unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289413_a_290742]
-
romane, când au plecat din Dacia peste 200 000 kg de aur, cantitate impresionantă pentru acele vremuri. Principalele centre de exploatare erau Zlatna și Abrud. Și astăzi se exploatează aur în această regiune, mai ales în Munții Metaliferi (Criscior-Brad, Săcărâmb, Băița etc.). Dar cea mai importantă zonă de exploatare în prezent este cea de la poalele Munților Gutâi, îndeosebi la Cavnic. Cele două metale (argintul însoțind aurul în zăcăminte) se obțin prin prelucrarea minereurilor la Baia Mare și Zlatna. Metalele rare se întâlnesc
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în prezent este cea de la poalele Munților Gutâi, îndeosebi la Cavnic. Cele două metale (argintul însoțind aurul în zăcăminte) se obțin prin prelucrarea minereurilor la Baia Mare și Zlatna. Metalele rare se întâlnesc îndeosebi în Munții Metaliferi: mercur (Izvorul Ampoiului), molibden (Băița). Pe baza analizei hărții cu minereurile neferoase și metalurgia neferoasă: • numiți zonele de exploatare a minereurilor complexe; • două centre de exploatare a cuprului; • zona geografică de unde se exploatează bauxita; • centrele de producere a aluminei; • regiunile geografice de exploatare a minereurilor
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Rugino șica, Ploștinuța, Arădănuțu. Există, bineînțeles, și toponime analizabile, dar care nu pot fi considerate derivate toponimice, pentru că baza de la care s-au format este apelativă (cuvinte întîi derivate, apoi toponimizate) sau antroponimică (antroponime întîi diminutivate, apoi toponimizate): Stejerel, Buzica, Băița, Ponorălu, Mălușelu, Plăișoru, Albioara, Bășicuța, Prăguțu. Diferențierea dintre cele două categorii nu este întotdeauna clară, decisivă fiind analiza documentară și pe teren - la fața locului, cum se zice. Direcția dominantă în care evoluează majo ritatea numelor de locuri de-a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dificilă este diferențierea diminutivelor realizate la nivel apelativ de cele realizate la nivel toponimic, care au pornit de la baze foste apelative sau antroponimice, dar au fost toponimizate anterior derivării: Stejerel, Văluța, Cernica (de la numele fostului proprietar, potri vit documentelor), Buzica, Băița, Ponorălu, Mălușelu, Plăișo rul, Albioara, Frumușica, Lăzuțu, Bășicuța, Prăgușu etc. pot fi mai degrabă derivate apelative, respectiv antroponimice, mai ales dacă nu există dovezi documentare privind prezența ante rioară a toponimului-bază în zonă. Conservarea unor toponimizări moștenite din latină sau
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Tîrnavei Mari; sate în județele Alba, Cluj, Harghita, Satu Mare, Sălaj); Criștior (pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Criștioru de Jos și Criștioru de Sus (sate în județul Bihor), Crișul Alb (rîu, afluent de stînga al rîului Körös/Criș), Crișul Băița (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Mic (pîrîu, afluent de stînga al Barcăului), Crișul Mic Doba (pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Crișul Negru (rîu, afluent de dreapta al rîului Körös), Crișul Nou (pîrîu, afluent de dreapta
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
BORTOȘ, Petru (2.X.1907, Băița, j. Bihor), poet. Tatăl lui B., învățătorul Georgiu sau Gheorghe Bortoș, autor al volumului de versuri Sentinela Românimei (Blaj, 1895), prigonit de autoritățile maghiare, se refugiază cu familia în Regat, stingându-se din viață lângă Iași, în 1917. Reîntors în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
mină”, de aici derivând și numele de “băieși” = mineri. Dovezile arheologice conduc la ideea că exploatările de cupru de aici datează din vremea sciților și dacilor! ...În Munții Apuseni, Întâlnim toponime (nume de localități) miniere ca diminutive, cum ar fi “Băița (Bihorului)”, adică o mină mai mică. ...În județul Maramureș, la poalele Munților Gutâi Întâlnim localitatea minieră Băița, parte a orașului Tăuții-Măgherăuș dar și, comuna Băița de sub Codru, aflată la poalele Dealului Codru În sud-vestul județului, ambele localități cu rezonanță minieră
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cupru de aici datează din vremea sciților și dacilor! ...În Munții Apuseni, Întâlnim toponime (nume de localități) miniere ca diminutive, cum ar fi “Băița (Bihorului)”, adică o mină mai mică. ...În județul Maramureș, la poalele Munților Gutâi Întâlnim localitatea minieră Băița, parte a orașului Tăuții-Măgherăuș dar și, comuna Băița de sub Codru, aflată la poalele Dealului Codru În sud-vestul județului, ambele localități cu rezonanță minieră (aur și alte neferoase, inclusiv cupru). Numele localităților maramureșene Băiuț sau Baia-Borșa, sunt derivate tot din activitatea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
dacilor! ...În Munții Apuseni, Întâlnim toponime (nume de localități) miniere ca diminutive, cum ar fi “Băița (Bihorului)”, adică o mină mai mică. ...În județul Maramureș, la poalele Munților Gutâi Întâlnim localitatea minieră Băița, parte a orașului Tăuții-Măgherăuș dar și, comuna Băița de sub Codru, aflată la poalele Dealului Codru În sud-vestul județului, ambele localități cu rezonanță minieră (aur și alte neferoase, inclusiv cupru). Numele localităților maramureșene Băiuț sau Baia-Borșa, sunt derivate tot din activitatea minieră... ...În județul Iași există satul Arama, În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ȘIUGARIU, Ion (6.VI.1914, Băița, j. Maramureș - 1.II.1945, Brezno, Slovacia), poet. Este fiul Floarei (n. Griga) și al lui Ion Șugar, miner, ambii de confesiune greco-catolică. În certificatul de naștere numele lui Ș. apare maghiarizat: Sugár János. Prin decizia Ministerului de Justiție din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
Sugár János. Prin decizia Ministerului de Justiție din 24 iunie 1936 numele îi este schimbat în Ion Soreanu, dar scriitorul va semna Ion Șiugariu, Ionel Șugar, folosind și pseudonime: Sonia Mugur, Sergiu Băițan, Ion Sorescu. După cursul primar urmat la Băița și Valea Borcutului (1924-1928), face patru clase la Școala Normală din Oradea (1928-1932), apoi trece la Liceul „Emanuil Gojdu” din aceeași localitate, pe care îl va absolvi în 1936. Efectuează stagiul militar la Școala de Ofițeri de Rezervă din Ploiești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
Limes translantanus; Moieciu-Castellum-ul de la Drumul Cornului, RÎșnov și Ucea (Brașov), Ad Mediam-Mehadia, PlugovaMehadia și Teregova (Caraș-Severin); BÎrlești - Bumbești Jiu (Gorj), Orăștioara de Sus la locul numit „Lunca Mare” și Sarmisegetusa (Ulpia Traiana) - capitala Daciei romane (Hunedoara), Avrig și Tălmaciu - Sat Băița (Sibiu) castrul numit Caput Stenarum; CÎineni-Castru Ponos Vetus (podul Vechi), Racovița - 3 castre, Pretoriul I și II și În Copăceni, Perișani - sat Titești, Berislăvești - sat Rădăcinești, precum și castrul Arutela - Călimănești (VÎlcea), care este parțial reconstituit și care poate fi vizitat
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
satul Studina 1877, 1913 și 1916-1919(Județul Mehedinți); Comarnic - Crucea din 1741, Bușteni - monumentul eroilor din primul război mondial de pe Caraiman și ultima grenadă - (Județul Prahova); Avrig - placa memorială dedicată lui Gh. Lazăr, Rășinari - Mausoleul lui Andrei Șaguna, Săliște - sat Băița, Tălmaciu - 1916-1918 (Județul Sibiu) - Brezoi pentru 19161918, CÎineni - două cruci dedicate generalului David Praporgescu, Horezu - pentru 1916-1918, Racoviță, Stoenești și Vaideeni, (Județul VÎlcea). Numeorase monumente presărate În Carpații Meridionali, adăpostesc osemintele eroilor neamului și glorifică astfel faptele lor de eroism
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
muzeu sătesc de etnografie cu piese de oierit, Rășinari - muzeul Octavian Goga, Săliște - Sat Galeș - o originală casă țărănească din zonă, cu o stînă tipică cu tot inventarul ei amenajat În curte, Sibiel - Săliște - colecție de pictură pe sticlă, Tălmaciu - Băița - muzeu sătesc, Tilișca - sat Rod - expoziție muzeală V. Dobrian, Turnu Roșu - muzeu sătesc ce expune date despre prima școală românească de aici, cu o vechime de peste 300 de ani, (județul Sibiu); Horezu - muzeul ceramicii de Hurez, muzeul „Galeriile de Artă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Șirnea, Fundata și Bran (Brașov); Cornereva și Turnu Ruinei, satul Borlova (Caraș-Severin); Moroeni (DÎmbovița); Tismana, Pestișani - sat Hobița, Padeș, Cloșani și Bumbești-Jiu - sat Curtișoara (Gorj); Isverna și Ponoarele (Mehedinți); Săliștesat Sibiel, Jina, Poiana Sibiului, Rășinari, Râul Sadului, Tilișca, Tălmaciu - sat Băița (Sibiu); Horezu, Ciunget și Vaideeni (VÎlcea). Construcțiile din epoca noastră, fie că sunt baraje hidrotehnice și lacuri de acumulare, construcții social-culturale, mari complexe comerciale etc. Îmbogățesc În mod continuu zestrea resurselor turistice ale Carpaților Meridionali. De fapt modernitatea și personalitatea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
președinte de onoare al Bibliotecii Academiei; - Ilie Martin Sălișteanu (1875-1959) - pionier al românilor din America, Întemeietor și președinte al “Uniunii Societății de cultură româno-americană”, primul autor al “Istoriei Americii” În limba română, Îngropat la Săliște. TĂLMACIU. - săpături arheologice: castru roman (Băița), numit Caput Stenarum, - ruinele cetății de la Tălmaciu, construită În 1370 și dărîmată În anul 1453 de Iancu de Hunedoara, - ruinele Turnului Romanilor, - cetate dacică la Băița; - m. m.: placa memorială dedicată eroilor din primul război mondial (sat Băița); - etnografie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Istoriei Americii” În limba română, Îngropat la Săliște. TĂLMACIU. - săpături arheologice: castru roman (Băița), numit Caput Stenarum, - ruinele cetății de la Tălmaciu, construită În 1370 și dărîmată În anul 1453 de Iancu de Hunedoara, - ruinele Turnului Romanilor, - cetate dacică la Băița; - m. m.: placa memorială dedicată eroilor din primul război mondial (sat Băița); - etnografie și foclor: muzeu sătesc din Băița, formație de fluierași (Băița-Tălmaciu), elemente tradiționale de port popular (Tălmăcel); - m. m.: “FÎntîna Împăratului” - ridicată În amintirea Întîlnirii dintre Franz Josef
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
roman (Băița), numit Caput Stenarum, - ruinele cetății de la Tălmaciu, construită În 1370 și dărîmată În anul 1453 de Iancu de Hunedoara, - ruinele Turnului Romanilor, - cetate dacică la Băița; - m. m.: placa memorială dedicată eroilor din primul război mondial (sat Băița); - etnografie și foclor: muzeu sătesc din Băița, formație de fluierași (Băița-Tălmaciu), elemente tradiționale de port popular (Tălmăcel); - m. m.: “FÎntîna Împăratului” - ridicată În amintirea Întîlnirii dintre Franz Josef și domnitorul Țării Românești Barbu Știrbei În 1852; - Cabane: Valea Oltului și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de la Tălmaciu, construită În 1370 și dărîmată În anul 1453 de Iancu de Hunedoara, - ruinele Turnului Romanilor, - cetate dacică la Băița; - m. m.: placa memorială dedicată eroilor din primul război mondial (sat Băița); - etnografie și foclor: muzeu sătesc din Băița, formație de fluierași (Băița-Tălmaciu), elemente tradiționale de port popular (Tălmăcel); - m. m.: “FÎntîna Împăratului” - ridicată În amintirea Întîlnirii dintre Franz Josef și domnitorul Țării Românești Barbu Știrbei În 1852; - Cabane: Valea Oltului și Prejba. - Pensiuni turistice : Poiana Soarelui, Barbasa Gheorghe
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]