395 matches
-
predarea limbii croate ca limbă nematernă copiilor băieși care nu o cunosc. La Universitatea din Zagreb, studenții Departamentului de limbi romanice al Facultății de filozofie pot opta pentru disciplina „Limba romilor băieși din Croația - graiuri românești băieșești”. În Croația, limba băieșilor se transcrie cu grafia limbii croate, plus literele „ă” și „î”.
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Mari înspre Valea Someșului acolo unde cu secole în urmă groful Banfy își părăsește curtea domnească. În a doua jumătate a veacului al XVIII-lea coboară din satul din pădure descendenții familiilor întemeietoare ale Tinteștilor și anume Lupuț, Graurii, Ionăceștii, Băieșii, Porumbii, Vulturii veniți din Dobrocina. Numeroasa familie a Vălenilor: Toma, Grigore, Lupuț, Dumitru și descendenții Gheorghe, Indrei, Costan, se întinde de-o parte și de alta a drumului de țară construit între anii 1810-1815. 1805 Biserica a fost coborâtă de pe
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
obrăznicia mea, însă m-am liniștit repede. Aproape toți cei de pe marginea bălții făceau la fel. Li se vedeau spinările încovoiate peste coșul roabelor, iar concentrarea cu care acești maniaci ai curățeniei își lepădau solzii trezea imaginea unei mulțimi de băieși cernind aurul din nisipul unor albii de rîu. Erau atît de mulți bandiții care nesocoteau regulamentul, încît perspectiva unor represalii colective părea improbabilă. De altfel, cînd caraliii prindeau pe cineva spălîndu-se, în loc să muncească, nu se întîmpla mare lucru. Îl ciomăgeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
7/A-1/16 țel. 428271 17094 ZORILĂ MONICA (n. 1970) Cluj, str. Peana nr. 13 bl. R12 ap. 17 țel. 191382 094783276 Partea a VII-a 1473 BACIU ION (n. 1930) Cluj, V. Lucaciu nr. 16 țel. 135983 1476 BĂIEȘ LAZĂR (n. 1927) Cluj, Str. Traian 81 țel. 130635 1477 BĂLAȘ IOSIF (n. 1912) Cluj, 13 Sept. 1/10 țel. 195318 1536 CALINA ALEXANDRU (n. 1934) Cluj, Hațeg 4-8/109 G țel. 187122 1483 CHIOREAN TRAIAN (n. 1934) Cluj, L.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
acum pe balcon, zise Mircea cel Bătrân. Iartă-ne... - Ei, bine, lasă, cu vaza nu-i nimic, luăm alta, dar vă rog eu să vorbiți mai încet, că doar nu sunteți copii... - Ieșim acum, Cati, imediat, spuse Vlad Țepeș. Hai băieși afară, luați și berile astea cu voi... Cei patru foști domnitori ieșiră. Ecaterina Teodoroiu se culcă la loc. - Mathieu, am zis, hai să ne cărăbănim și noi, am sugerat eu. nu-mi place aici. - OK, dar unde vrei să stai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
ei, B.-C. e mai bună prozatoare decât poetă. Câte o schiță aduce cu un basm și, de altfel, ardeleanca a scris și basme propriu-zise. Un alt timbru prezintă legendele din volumul Țara Moților, cu sorgintea în istorisirile fantasmagorice ale băieșilor de la minele de aur din Munții Apuseni. Cu infiltrații de fantastic păgân, atmosfera e aceea a unui mediu stăpânit de forța anihilantă a superstiției. SCRIERI: Scrisori către eleve, Sibiu, 1900; Poezii, Arad, 1905; Doina, Arad, 1912; Poezii, Cluj, [1927]; Țara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
o paveluire trainică", superioară aceleiași operațiuni realizată cu pietre aduse de la Bistrița. Spre a fi mai convingător, Hodocin nota că stânci de aceeași structură sau duritate se mai aflau lângă Cernăuți și Lemberg, de unde fuseseră extrase și prelucrate de un băieș, apoi vândute pentru paveluirea târgului Cernăuți cu prețul unui stânjen cubic (cuprinzând aproximativ 300 de pietre) de 24 florini, echivalentul a 180 lei. În încheierea raportului său, montanistul informa autoritățile că adusese și le punea la dispoziție probele adunate din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pietre cubice, "care adeseori sunt oameni slăbănogi", ci numai "lucrători aleși și bine deprinși cu regulata sfărâmare a stâncilor și cu producerea de bolovani din care să se facă pietrele de pavè", altfel spus, veritabili profesioniști în domeniu, numiți generic băieși, în număr necesar de șase. Duritatea mare a stâncilor de dolomită, descoperite atât la Movila lui Purcel, cât și la Brădicești, Delenii-Ciortești, Tomești și în alte locuri, simplificând procesul prelucrării pentru obținerea pavelelor "cu fețe naturale", prin utilizarea doar a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
deja amintit de montanist și verificat în cazul pavării "politiei" Cernăuți. Dar, mai preciza semnatarul raportului, în eventualitatea impunerii de către beneficiari, Departament sau Eforie, a utilizării diversificate după dimensiuni și profile a materialului extras din pietrărie, atunci, pe lângă cei șase băieși menționați, exploatarea reclama un surplus de personal și dotări, respectiv patru tăietori de pietre cubice și un fierar, cu toții aleși, ultimul "mai cu samă ghibaci în oțelitul ciocanelor", plus un număr precizat de unelte specifice (ciocane, dălți, colțari, cazmale, drugi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pietrării. La 29 august, împreună cu revizorul special desemnat de Departament, transmitea autorităților devizul cheltuielilor necesare pentru construcția acelor binale, în sumă totală de 1.576 lei, socotiți la "prețul pieței". Peste câteva zile, la 2 septembrie, consiliat fiind de "maestrul băieșilor, Peter Ducik", el suplimenta comenzile de materiale necesare în exploatare, cerând între altele: 5 ocale de oțel de Lemberg spre a fi utilizat în "oțelirea uneltelor", 3 ocale de praf de pușcă necesar pentru sfărâmarea stâncilor, 2 ciocane mari (numite
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
explora, avea grijă să rețină și apoi să prezinte mostre drept mărturie, ale căror proprietăți puteau fi astfel verificate și de alții. Despre calitatea și cantitatea lor, nota că numai cele aflate la vedere, "crăpându-se după cuviință de doi băieși experți, ar fi îndestule pentru facerea unei însemnătoare întinderi de șosè foarte trainică, pe lângă care s-ar câștiga și multe pietre potrivite pentru paveluire". Totodată, observând că majoritatea acelor bolovani prezentau colțuri, nefiind rotunjiți și invocând și alte "temeiuri montanistice
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de la Bistrița chiar și când aceste pietre naturale s-ar plăti tot cu acel preț cu care s-au plătit pietrele naturale de pave pentru paveaua din Cernăuți și anume: un stânjen cubic, cu 180 lei (precum s-au plătit băieșului Ghiorghi Biciușcă din satul Roș, nr. casei 70, de lângă Cernăuți), pentru că scumpa chirie a bolovanilor de Bistrița costisește de la Bistrița pân la Iași mai mult decât ar costisi aratata producere a acestor pietre naturale de pave, în oricare privire mult
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
confecționau căldări, oale, tigăi, obiecte de podoabă și de cult din aramă și alamă, În timp ce femeile realizau perii și bidinele din păr de cal. Neamul rudarilor a avut o interesantă evoluție a ocupației de bază. Astfel, ei sunt descendenți ai băieșilor sau aurarilor, un neam de rromi care se ocupau cu căutarea aurului În nisipurile aurifere ale râurilor montane. Ei au Învățat tehnica “spălării aurului” de la români și au practicat-o În toate cele trei țări românești. Rromilor aurari li se
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de pădure. De pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când găsirea aurului a devenit tot mai anevoioasă, mulți s-au dedicat prelucrării lemnului. Rudarii sunt descendenții străvechilor aurari din India (figura nr. 7). Ei mai sunt cunoscuți și sub denumirile de: băieși (= mineri), lingurari, blidari. 5.6. Cocalarii. Fabricau obiecte din oase de animale (piepteni, mânere, ornamente etc) După ce, odată cu industrializarea, produsele lor n-au mai avut căutare, majoritatea cocalarilor s-au orientat, devenind În special gunoieri sau negustori de fulgi și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
perioada feudalismului târziu pe fondul dezvoltării activităților de exploatare și de prelucrarea minereurilor de fier. Minereurile se găseau În apropiere, pe parte stângă a văii Rimetea, pe versanții Împăduriți și calcaroși dinspre est ale vârfurilor Ardașcheia - 1250 m și Dealul Băieșilor - 1010 m (figura nr. 14 și 15). În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, În localitate au fost colonizați mineri de origine germană (din zona Eisenwurzen) care apoi s-au contopit cu populația locală. Metisajul de populații și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
aur scoasă din râurile ce străbat Moldova și Țara Românească. Procedeul de lucru Îl constituia spălarea nisipului și pietrișului adus de ape din munți. Ei sunt atestați pentru prima dată În anul 1620 În Țara Românească. Alături de aceștia mai erau băieșii transilvani, care se deosebeau de primii prin aceea că scoteau aurul din interiorul munților, din locurile numite ”băi”, avînd un anumit procedeu tehnologic primar pentru curățirea și separarea minereurilor. După dispariția acestei ocupații, datorită epuizării resurselor de nisip aurifer și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
minele din Împrejurimi. Fiind situat Într-o depresiune de contact Între Subcarpații Getici și Podișul Mehedinți, la poalele Munților Mehedinți, orașul a evoluat datorită activității miniere, acum abandonată. Termenul “baie” este sinonim cu “mină”, de aici derivând și numele de “băieși” = mineri. Dovezile arheologice conduc la ideea că exploatările de cupru de aici datează din vremea sciților și dacilor! ...În Munții Apuseni, Întâlnim toponime (nume de localități) miniere ca diminutive, cum ar fi “Băița (Bihorului)”, adică o mină mai mică. ...În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
include priveliști specifice. Prin inserția în real a fantasticului, experiența traumatizantă a personajului principal introduce o notă de insolit. Altă construcție epică, de asemenea cu subiect minier, Nepoții lui Horia, un mic roman, rezistă lecturii doar fragmentar. Rețin atenția câțiva băieși din Munții Apuseni și moții ciubărari cu nume ciudate (Azuț, Avisalon, Ion Greul), pe cât de vânjoși, pe atât de curați sufletește. Ciobanul care și-a pierdut oile (1954), narând, mai mult sau mai puțin convingător, evoluția unui cioban care își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
-i înălțăm marginile, băteam pământul bine și deasupra lui puneam brazde de iarbă fasonate ca și cum s-ar fi săpat de la marginea lor. Venea sergentul cu un coleg, Liviu Hogman 32, care era inginer minier - că spunea mândru: "eu mi-s băieș!", avea un cap teribil. Dacă îl întrebai: "Liviu, cât fac 3245,03 înmulțit cu 9120?" Când terminai de spus te întreba: "Cu câte zecimale vrei?" Și îți spunea rezultatul exact. El venea cu sergentul care punea metrul și măsura, iar
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
umană, transformarea personajelor în simboluri. Manole este protagonistul acestei drame de idei, un erou mitic și tragic, arhetip al artistului. Îndepărtându-se de modelul baladic, L. Blaga individualizează meșterii sub aspect social și moral. Meșterii au fost: cioban, pescar, călugăr, băieș în ocnă, iar evenimentele la care participă se desfășoară în atemporalitate. Manole încearcă de șapte ani să ridice o mănăstire, face calcule în camera sa de lucru, este zbuciumat sufletește și refuză ideea jertfei, după cum precizează Bogumil: "Dar tu nu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mea, ca și mata. În Flt. au fost mulți oameni de valoare; dar prea puțini de caracter. Așișderea printre colegii mei de acolo. Caractere au fost numai: N.N. Răutu (trăiește la Btș.), Al. Bocăneț (decedat, fost conferențiar la Cernăuți), Haralamb Băieș, fost director al liceului (cerut de mine, când am fost prefect a doua oară) și... până la un punct Aurel G. Stino (Fie Între noi!). Dintre avocați: Octav Lovinescu (tatăl celor doi de azi) și Gogu Niculescu. Persistă! Nu e vorbă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
născut la 25 iulie 1921 în orașul Chișinău, Republica Moldova, într-o familie de intelectuali. Mama lui a fost profesoară de limbă franceză la liceul de băieți din or. Bolgrad școala primară o urmează la Chișinău, iar liceul la Liceul de băieși Regele Carol al II-lea din Bolgrad, pe care îl absolvă în 1940. Examenul de bacalaureat îl susține tot în orașul Bolgrad. Urmează studiile superioare la școala Politehnică din București, Facultatea de Construcții, secția hidrotehnică, pe care a absolvit-o
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
lucrări pe întreg teritoriul României. - În anii 1967-1984 face parte din Consiliul Național al Apelor Române unde îndeplinește funcția de coordonator la Institutul de Cercetare și Proiectare pentru gospodărirea apelor, împreună cu Ing. șimcic Nicolae, coleg de liceu la Liceul de Băieși din Bolgrad. S-a căsătorit la 8 mai 1958, însă nu a avut copii. Inginerul Porucic Dimitrie a avut o activitate luminoasă închinată omului, bunei lui stări, cu un înalt profesionalism, cu o corectitudine și un respect pentru colectivul unde
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
noastră, încât ar trebui o sută de cărți poștale, nu una, pentru a le putea descrie: poiana și nesfârșita pădure de pini din dosul casei, ștrandul de la marginea pădurii, râul de munte cu ochiuri adânci și limpezi și cu tineri băieși, pe care Vally îi învață să facă pluta; zmeură cu zahăr și cu lapte proaspăt muls, câmpia Bârsei cu lanuri multicolore, bisericuțe cu cocoșei pe turle și căsuțe multicolore cu obloane verzi. De asemenea - trenuțul cu aburi care te duce
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Creangă: „Românului i-e greu până să s-apuce de lucru că de lăsat îndată se lasă.” Așa se face că la 19 sept.1742 (7251) voievodul este nevoit să mai dea „O carte...unui om gospod, să margă la băieși, să plinească 60.000 șidile, pentru care au mers un armaș și n-au mai plinit și este grabă pentru graba mănăstirii Trii Sfetitele.” Mare necaz cu „șindilele”, pentru că la 27 ian. 1743 (7251) „O carte s-au scris la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]