271 matches
-
din minți de îndârjirea lui, l-a jucat în picioare, înfigâdu-și călcâiele și apăsând cu toată greutatea pe el, până a simțit că se sufocă, după care l-a trântit de perete și l-a arătat camerei: capul i se bălăngănea și avea sânge în colțul gurii. Țurcanu l-a acuzat de trădare de țară, însă O. a protestat în șoaptă: 'Dumneata ai spus asta. Nu eu!'. A fost supus unei noi runde de bătaie, Țurcanu obligându-i apoi pe toți
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Trebuia să ajung la o mobilitate de expresie care se potrivea fizicului meu, privirilor mele, modului de a-mi mișca brațele și corpul, astfel încât totul, muzică și gest, să fie perfect armonizat. Ați văzut ce urât arată cântăreții care își bălăngăne corpul și brațele ca și cum ar bate măsura sau alții, care au un pic de voce, dar care se mișcă supărător de stângaci ? Gestica este foarte importantă. Este destul să faci un gest nepotrivit pentru a rata efectul scontat. O piruetă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și-a zis: „Cred că arată șic“.) Sarah ținea în brațe o poșetuță Hello Kitty plină cu bomboane Skittels primite de Halloween. A luat o lopățică și a început să-și îndese Skittles în gură de parcă ar fi fost pilule, bălăngănindu-și picioarele pe ritmul trupei de băieți. - De ce înfuleci bomboanele așa, iubito? - Pentru că așa face și mami când e în baie. - Robby, vrei să-i iei bomboanele surorii tale? - Nu e chiar sora mea, l-am auzit de pe bancheta din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de artrită, de gută, de varice, nemaiputându-se deplasa până la grupul sanitar, expectorau toată hârcâiala aia galbenă, purulentă, otrăvită, gelatinoasă și grețoasă sub formă de flegme consistente și mizerabile care deveneau scorțoase, solidificându-se pe rotunjimea vasului în partea exterioară, bălăngănindu-se suspendate și zdrențuite ori de câte ori se producea un curent de aer când vreo asistentă, sătulă până-n gât de rezistența acestor agonici care se încăpățânau să trăiască, traversa grăbită și indiferentă salonul, fâlfâindu-și revoltată poalele halatului într-un suprem și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mai bine. El era într-adevăr greu, pentru că îndesam în burdihanul lui penarul de lemn, călimara și o puzderie de cărți, caiete, maculatoare, rigle, compasuri. Se mai adăugau și doi săculeți de pânză, unul gri, altul bej, pe care îi bălăngăneam pe lângă mine. În sacul gri erau cipicii croșetați din lână groasă, pestriță, de umblat prin clasă, chiloții negri și tenișii albaștri pentru sport, de totului tot nici măcar un kilogram. În schimb, sacul bej pentru ujină atârna cât un pietroi, din cauză că
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
să uit cum Păsăroiu, pe care-l strig Păsă, paginatorul de la Drapelul roșu, mi le înșiră pe-o sfoară groasă cât degetul ca să le pot atârna de gât ca pe un colier și cum merg noaptea spre casă cu ele bălăngănite pe piept. De câteva ori, cer împrumut o lădiță de lemne de la Piri, vecina de peste gard, mult mai prevăzătoare și organizată. De Crăciun primesc de la Kety și Fodori butuci gata tăiați și bulgări de cărbuni plini de pământ, care însă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
moment dat, fără nici o legătură cu discuția, mi-am luat inima în dinți și i-am zis : „E mișto melodia asta. N-ai vrea să dan săm ?“. Tipa s-a executat fără să zică nimic și am început să ne bălăngănim, îmbrățișați, de pe un picior pe altul. A mai trecut ceva timp pînă am sărutat-o, dar, o dată începutul făcut, am ținut-o numai în mol făieli. Nu ne mai păsa că pierduserăm ritmul, dar ne bălăngăneam, în virtutea inerției, în continuare
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
am început să ne bălăngănim, îmbrățișați, de pe un picior pe altul. A mai trecut ceva timp pînă am sărutat-o, dar, o dată începutul făcut, am ținut-o numai în mol făieli. Nu ne mai păsa că pierduserăm ritmul, dar ne bălăngăneam, în virtutea inerției, în continuare. Cînd s-a terminat piesa, am întrebat-o, candid : „Să fac patul ?“. Era vreo cinci după-amiaza și nici măcar nu se înserase. Tipa a încuviințat și eu am scos așter nuturile apretate (avusesem grijă să le schimb
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
anișori de tihnă și pace... Doamne miluiește! Doamne miluiește! se aude o cântare bisericească mormăită. Curând, apare un călugăr-cerșetor, deșirat, uscat, desculț, încins cu o funie peste rasa de șiac, neagră, ruptă, murdară, cu o cruce din două bețe încrucișate bălăngănindu-se pe piept. Cine-i arătarea aiasta? se crucește Gheorghiță. Cum, nu știi? se închină Toader. E "Sfântu". Propovăduiește... Sfântul, îngenunchiat, cu ochi pierduți, cu brațele către cer, în extaz, cu glas de tunet: Vai! Vai vouă! Sânge! Hoituri! Jaf
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
zgomot metalic a răsunat în sincronie și, ca și cum ar fi fost acționate de un singur om, la « Prezentați arm'!», s-au înălțat mii de baionete strălucind în soare. În repartul Corpului Sanitar, în al treilea rând, o baionetă fixată incomplet bălăngănea periculos, lansând reflexe de lumină cu intermitențe. Generalul a trecut la salutul țeapăn. Dar atenției sale nu-i scăpă acea baionetă balerină. Seara, în ordinul de zi al comandantului garnizoanei, a fost redactată o notă de dojană pentru Compania Sanitară
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
tuturor, Ungaria continua să se înalțe ca o scenă pe scripeți, ca nacela unui enorm aerostat... Avem nevoie de un mare efort de demnitate pentru a rezista tentației de a ne agăța de marginile nacelei, cu mâinile încleștate și picioarele bălăngănindu-ni-se în gol. De demnitate sau de înțelegere profundă a situației. Ceea ce însă e și mai greu... Cotidianul, 20 octombrie 2001 Tablete de scriitor D. Țepeneag Vecini cu Africa de Sud, sectorul Kalahari... Nu știu unde a găsit Pastenague un articol al actualului
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Am continuat să escaladăm stânca. Cum nu puteam să și urc, să și țin lanterna, am băgat-o în buzunar. Ea și-o prinsese la spate cu o curea, dar asta nu însemna că ne era de vreun folos. Se bălăngănea cu fiecare pas pe care-l făcea și-atât. Nu vedeam absolut nimic. Mi-am luat-o drept țintă și-am urcat mai departe. Ca să se asigure că nu rămâneam în urmă, îmi mai adresa din când în când câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Am crezut că o să mă sărute iar și parcă așteptam, dar nu m-a băgat în seamă. A început să se cațere. M-am agățat cu ambele mâini de stâncă și m-am uitat la ea cum urcă, cu lanterna bălăngănindu-i-se pe spate. Arăta chiar ca un suflet derutat ce se întorcea în ceruri. Mi se făcuse o poftă nebună de o gură de whisky, dar sticla era în rucsac și nu mi s-a părut chiar înțeleaptă ideea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pe funie decât să urc treptele. Avea câte un nod solid la fiecare treizeci de centimetri și acestea constituiau puncte de sprijin excelente. Mă apucasem bine cu amândouă mâinile de ea și mă simțeam în siguranță. Urcam puțin câte puțin, bălăngănindu-mă în aer. Parcă eram într-o scenă de film. Numai că în film funia n-ar fi avut noduri pentru că altfel spectatorii n-ar mai fi fost impresionați. Mai ridicam din când în când privirile și vedeam lanterna fetei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
vrei tu să păcălești, să mai păcălești? Cei din sală rămîn așa, aaa: scoate șișul? țintește bărbia? nu, nici vorbă, în primă clipă-i fiul lui Frankestein, într-a doua-i doar o gorilă drăguță, ușor aplecata înainte, cu mîinile bălăngănindu-i-se pe la genunchi, din cînd în cînd se-ndreaptă și-și da părul de pe frunte și e un mujic arătos, cei de-afară stau cu nasurile pe geam, rînjesc, sînt din Ensor, drăguții de ei, caracuda, galeria, hăhăitii secolului
Desen într-o ureche by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/18163_a_19488]
-
secolului, beliții, mă ridic și-i întind mîna, să-l astîmpăr, aș! lasă, n-o fă pe gen-tle-menul cu mine, tu spune-mi pe cine vrei să mai prostești cu tablourile astea... elegante? eu îi dau mîna, el și-o bălăngăne pe lînga, ba, pe cine vrei tu să...? tot așa, cei din sală se strecoară, se împuținează, sala rămîne goală, e un acvariu gol, neonul e aproape albastru, tablourile sînt chiar albastre, ferestrele negre, doar aia, hliziții secolului, cu nasurile
Desen într-o ureche by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/18163_a_19488]
-
plasă voluminoasă în mînă, stă un domn cu un zîmbet politicos, înghețat pe buze. E noul venit. Ar vrea să stea. Nu știe cum să procedeze. Ar vrea să întrebe pe cineva ceva. Nu știe cum să o facă. Se bălăngăne de pe un picior pe altul, stînjenit ca orice intrus. Încăperea e plină ochi. Va rămîne, va pleca? Eu plec. Sînt imagini dure, adevărate, netrucate. Cad, în cîteva minute, dintr-un secol în altul. Poate chiar în cel al lui Gorki
Azilul de noapte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14313_a_15638]
-
le ignoră. Zbiară în continuare, își umflă aprig gușa și aripile. Sînt disperată. A sculat toată casa. Și strada. Bătrîna mea vecină stă atîrnată de gard și mă întreabă cu o stupoare agitată ce se întîmplă. Ciucurele de la căciulă se bălăngăne nervos cînd în față, cînd în spate. Nu știu ce să-i răspund. Apare vecinul de vis-à-vis, priceput în toate cele. Mă scuz pentru un așa deranj, călcînd cu papucii prin boabe și rahați. Îi arăt mîncarea, cutia, ziarele, țolul. Curcanul sfidează
Curcanul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15609_a_16934]
-
zi Negreșit c-am să mor într-o zi. Negreșit am s-alunec de pe-o femeie. Ca sîngele războinic, pe trupurile-aheie. Negreșit, moartea mea într-o menghină o să mă prindă. Și-o să mă strîngă. Negreșit mîna mea dreaptă va bălăngăni lîngă mîna mea stîngă. Negreșit voi fi o lîngă ce-și cată o îndelîngă. Orice femeie își va repezi spre mine treierătoarea ei de carne și vise. Ci prăvălit voi fi în abise și strivit între nemiloase turbine. Trupul meu
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-website/Imaginative/5037_a_6362]
-
scoate sunetul respectiv: "le coucou" „cucul”. Majoritatea cuvintelor onomatopeice sunt verbe derivate de la onomatopee: Sunt și substantive onomatopeice formate prin derivare regresivă de la verbe onomatopeice, de exemplu "murmure" (< "murmurer"). Asemenea cuvinte sunt, de exemplu, "brimbaler" „a (se) bălăbăni, a (se) bălăngăni” a "cahin-caha" „târâș-grăpiș” și "dodu" „dolofan”. Tot creații expresive sunt cuvintele din limbajul copiilor mici și din cel folosit de adulți cu acești copii: "caca", "dodo" „nani”, "lolo" „lăptic”. Unele asemenea cuvinte au trecut în registrul de limbă curent: "bébé
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
surd. A doua dispune de mici diversități de tact și de intensitate, limitată fiind totuși de un cod repetitiv. O deosebire suplimentară ,e că toaca răsună, încă, într-un timp și spațiu sacre; pe cînd limba țeapănă, de lemn, se bălăngăne în gura păcătoasă, pe durata liturghiei de partid. Ea e o toacă ce nu toacă decît rumegătură și talaș, o pulbere furfuracee: superfluență și nimicnicie". Un alt unghi de observație are în vedere gafele din mass-media mai cu seamă înregistrabile
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]