641 matches
-
sfîrșitul întregii demonstrații. Asta era, Silviu, îi răspund eu, chiar de acest moment aveam nevoie ca să pot începe textul, de acestă reconfirmare a unei tipologii umane și culturale pe care tu o reprezinți într-un mod aproape didactic, aceea a bănățeanului schizoid, împărțit abisal între pămînt și cer, între gravitație și imponderabilitate, între geometrie și disoluție, între mundan și transcendent, între statica agrariană și deambulările pastorale, între pragmatism și idealitate, între contabilitate și mistică, între altele, și altele, și altele. Rigoarea
Silviu Oravitzan sau o poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6831_a_8156]
-
medical, detenția într-o "celulă-apartament" în afara închisorii S.S.I., fără pază, unde locuia împreună cu soția și personalul de serviciu 24. Probabil situația lor de "români de peste munți", atașați civilizației occidentale, dar aflați la București, în mijlocul orientalilor "regățeni", i-a apropiat pe bănățeanul Manolescu și pe ardeleanul Rebreanu. Pe de altă parte, amândoi făceau parte din cercul apropiaților lui Iuliu Maniu, al membrilor ori simpatizanților Partidului Național țărănesc. Deși strădaniile fruntașilor P.N.ț. de a-l atrage pe Rebreanu să se înscrie în
Liviu Rebreanu - Ultimele zile by Traian D. LAZĂR () [Corola-journal/Journalistic/7106_a_8431]
-
-i deoparte pe cei rezervați, aflăm, totuși, ce scriu Cornel Ungureanu, Marcel Tolcea, Daniel Vighi, Viorel & Gabriel Marineasa, Radu Pavel Gheo, Alina Radu, Lucian Alexiu, Adriana Babeți și Mircea Mihăieș însuși. Proiectele anunțate sunt promițătoare. Ne convingem încă o dată că bănățenii sunt harnici, ambițioși și au motive să se creadă „fruncea”. Din același număr al revistei am reținut și alte semnături interesante: Andrei Oișteanu, Marta Petreu, Tino Villanueva (în dialog cu Cristina Chevereșan), Vladimir Tismăneanu. Excesul de zel Timp de o
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5295_a_6620]
-
Anca Murgoci Există români pentru care cuvântul seism nu aduce panică. În unele orașe din țară, cutremurele nu se simt, iar explicația cercetătorilor clarifică acest aspect. Printre cei care pot dormi liniștiți se află ardelenii și bănățenii. Alba Iulia, Cluj Napoca și Oradea sunt orașele cu cel mai mic risc de seism. Locuitorii acestor zone povestesc că nu au mai simțit un cutremur de trei decenii. Mai precis, de la cel din '77, care abia a fost sesizat. Ardelenii
Orașele din România unde nu se simt seismele. Care este motivul by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/53798_a_55123]
-
cu Adam Puslojici, cu Mandicz Gyorgy, cu Dieter Schlesak, toate construindu-i punți către Europa Centrală spirituală, un du-te-vino fructuos, benefic pentru toate părțile implicate. Dar nu participă la acest joc, cum era și firesc, numai Petre Stoica. Mai sunt bănățenii „cu acte”, ca să zicem așa, rămași pe poziție acolo sau emigrați, mai sunt cei veniți din alte părți și împământeniți în Banat. Este Șerban Foarță, este uitatul azi Anghel Dumbrăveanu, unul din cei care cântaseră Belgradul în cinci prieteni , alături de
Filobănățenii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5204_a_6529]
-
veniți din alte părți și împământeniți în Banat. Este Șerban Foarță, este uitatul azi Anghel Dumbrăveanu, unul din cei care cântaseră Belgradul în cinci prieteni , alături de Nichita Stănescu, de Adam Puslojici, de Sîrba Ignatovici, de Petre Stoica însuși. Mai este „bănățeanul deturnat” Ion Cocora, rămas totuși un „filobănățean” ale cărui cronici dramatice, ne îndeamnă C. Ungureanu, trebuie recitite. Mai e Mircea Martin, reșițeanul despre care se poate spune (o spune, oricum, C. Ungureanu) că este unul din cei „patru constructori importanți
Filobănățenii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5204_a_6529]
-
martie 2009, în timp ce pregăteam net-scrisul pentru tipar la Editura Brumar. Face excepție de la această precizare prologul volumului, Căderea spiritului național în cinci cazuri... pe care l-am început la Oradea, în timpul studenției (când am aflat de prima Gramatică românească, a bănățeanului Diaconovici Loga), l-am reluat la Dragomirești, pe Valea Izei, după anii 1970, și l-am finalizat în București, pe pragul mileniului II și III al erei noastre. În anii 1981 și 1982, fragmente întinse din poemul dramatic Omul disponibil
Poetul cetățean by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6693_a_8018]
-
Caută în disperare o hârtie cu nu știu ce însemnări. Dă peste un plic care conține 1200 lei. De unde or fi apărut ăștia ? Aerieni, amândoi. Nu avem mulți bani, dar nici nu ne mai lipsesc. Să-ți stea gândul la ei, vorba bănățeanului, Doamne, feri! Alexandra, ceva colocviu, la Brașov. O văd pe T că se frământă. - Mamma leone, îi zic. - Ei, ce știi tu! Cum ajunge, ce găsește la hotel, a pus-o Andrei pe listă? Cum se descurcă... Câte n-am
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/5005_a_6330]
-
desființarea multora din ele. Îmi permit să reproduc în cele ce urmează un apel la fuzionarea celor patru mari universități de stat din Timișoara, pe care l-am publicat zilele trecute în cotidianul „Renașterea bănățeană”. Ceea ce e valabil pentru noi, bănățenii, cred că ar trebui să se aplice neîntârziat cât mai multora din universitățile românești. Azi în Timișoara, mâine-n toată țara! „Domnilor Rectori, Doamnelor și domnilor candidați la funcțiile de rectori, Cunoașteți mai bine decât mine dificultățile de finanțare ale
Apel pentru fuzionarea universităților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4982_a_6307]
-
în banda sonoră a filmului Stăpânul inelelor, acum se predă la Conservatorul din Strassbourg. Hidedeaua cu tolcer din Crișana, aidoma cu vioara cu pâlnie „inventată” de englezul Stroh în secolul al XX-lea. Valurile Dunării, nu de Strauss ci de bănățeanul Ivanovici, reluat de Al Jolson, cel din Cântărețul de jazz, primul film sonor, sub titlul Anniversary Song, cântat apoi de Crosby și de Sinatra, iar în Franța de Quintetul Hot Club. Maria Tănase, cântând în franceză, înregistrare făcută la Paris
Protocronism pe bune by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5748_a_7073]
-
și, înainte de toate, miraculosul gerovital; se întorc cu electrocasnice, covoare sintetice, „fâșuri”, cămăși de nylon și, negreșit, Vegeta și țigări Vikend. Cum criză de alimente încă nu s-a năpustit, sârbii duc de la noi roți de cașcaval, rude - cum zic bănățenii - de salam, galeți cu ouă. Localnicii români atâta se uită la televiziunea iugoslavă, la programele ei de bună ținută, la filmele apusene și știrile de Euronews, încât mulți sfârșesc prin a învăța limba, ba și alfabetul cirilic când, la câțiva
Isus și Tito by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5511_a_6836]
-
fel de locuri și activități! Am fi vrut să ne unim forțele cu mai multe organizații „Comunitatea” basarabenilor (moldovenilor) de exemplu, ar fi fost foarte bine venită lângă Eminescu. Dar aceștia, continuând tradiția lor, Împreună cu mulți români (olteni, ardeleni, evrei, bănățeni etc.) au serbat foarte frumos Ziua Limbii Române la un centru comunitar. Merită felicitări și respect, absolut toți cei care au celebrat această zi... sfântă, așa Îmi vine să-i zic. A fost o adevărată minune că nu a plouat
Cum am sărbătorit Ziua Limbii Române la Montreal. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_383]
-
Întunecatul April de la pp. 79 - 84 (pe care l-aș căuta mai curând în eliotianul „April is the cruelest month” decât în debutul lui Emil Botta), Republica Socialistă România (o parafrază a Americii lui Ginsberg, afină aceleia semnate de alt bănățean, Petru Ilieșu) și altele asemenea configurează o calitate inedită: torenții verbali, Monoran nu-i pune în slujba vreunei viziuni (așa cum fac congenerii săi Cărtărescu și Mureșan), ci îi exploatează strălucit resursele reflexive. Furia lui e analitică și face pereche cu
Monoran, plutonicul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2896_a_4221]
-
relevându-se date, aspecte, dimensiuni și laturi ale creației spirituale din acest spațiu geografic mai puțin cunoscut. Scriitorii analizați, indiferent de valoare, anvergură sau importanță estetică, posedă o valoare exponențială, fiind emblematici pentru un anumit context, în acest caz, contextul „bănățean”. În volumul al doilea al cărții (1990), criticul are ambiția de a configura relieful complet al specificului cultural al Banatului, evocând figuri de jurnaliști și de poeți bănățeni mai puțin cunoscuți, sau valorificând fragmente de jurnal și pagini memorialistice, reportaje
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
nu mor de fapt sunt mai departe de mine ca oricând atunci când nu mor astăzi nu mor nici obișnuit da, da, da... mereor nu mor absolut nevinovat acasă la mine în pat DE VORBĂ M-am săturat de Ioan Flora bănățeanul din zbor mereu îmi șoptește un vin alb și sec din aripi mă Ioanus mai lasă-te de cazuri și necazuri hai să trecem la traduceri din poezia sârbească acolo unde ți-ai oprit tu odată Antologia ta celebră în
Poezie by Adam Puslojic () [Corola-journal/Imaginative/3623_a_4948]
-
rătăcirile localismului orb, cât și cosmopolitismul arogant și represiv față de miturile spiritualității naționale” (Eugen Simion). Carmen Doreal Se dovedește a fi imperios-cunoscută Europei sinonimia totală, de noblețe, pelasg / pelasgi > valah / valahi (sau vlah / vlahi, bolohovean / bolohoveni, olah / olahi, vlas / vlasi, bănățean / bănățeni, maramureșean / maramureșeni, ardelean / ardeleni, moldovean / moldoveni etc.) - români (dacoromâni). Evidențiata sinonimie de noblețe de mai sus se datorează unei impresionante realități lingvistice și istorice din tot spațiul Pelasgo-Daciei îngemănat (după Reforma Zalmoxianismului din orizontul anului 1600 î. H.) cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
localismului orb, cât și cosmopolitismul arogant și represiv față de miturile spiritualității naționale” (Eugen Simion). Carmen Doreal Se dovedește a fi imperios-cunoscută Europei sinonimia totală, de noblețe, pelasg / pelasgi > valah / valahi (sau vlah / vlahi, bolohovean / bolohoveni, olah / olahi, vlas / vlasi, bănățean / bănățeni, maramureșean / maramureșeni, ardelean / ardeleni, moldovean / moldoveni etc.) - români (dacoromâni). Evidențiata sinonimie de noblețe de mai sus se datorează unei impresionante realități lingvistice și istorice din tot spațiul Pelasgo-Daciei îngemănat (după Reforma Zalmoxianismului din orizontul anului 1600 î. H.) cu spațiul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ăi bătrâni a văzut Carolina că avuția se face din muncă și așa a trăit și ea toată viața, cu munca și cu cinstea... E un capitol ca un laitmotiv în viitorul roman pe care-l scrie nu doar pentru bănățeni, ci pentru toată lumea noastră. Mitrofanii Ca toți oamenii din sat, familia Mitrofan, de unde și numele de fată al gazdei mele, își făcuse renume din cinstea și onoarea muncii și a conduitei. De fapt, îmi spune scriitoarea, „la obârșie familia se
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
pentru a sprijini dezvoltarea locală. Landul german amintit a susținut crearea unei agenții de dezvoltare economică a județelor Arad, Caraș-Severin și Timiș, însă la vremea respectivă autoritățile centrale române n-au înțeles conceptul de colaborare regională și au blocat inițiativa bănățenilor. Până la urmă s-au constituit agenții ale fiecărui județ care urmau să colaboreze. Pornind de la ideea unui proiect care să implice întreaga zonă a Banatului, Sergiu Morariu, un împătimit endurist, a propus întruniri motociclistice pe trasee mai puțin circulate. Inițial
Agenda2005-30-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283993_a_285322]
-
edificiu baroc încă din 6 august 1736, dată la care s-a pus piatra de temelie a catedralei proiectate, în opinia majorității istoricilor, de către arhitectul austriac Joseph Emanuel Fischer von Erlach. Autorul monografiei - lucrare ce se adresează în primul rând bănățenilor, dar și turiștilor, putând fi achiziționată de la Episcopia Romano-Catolică Timișoara - prezintă în detaliu absolut toate operele de artă din incinta Domului. Cartea este ilustrată cu imagini document în alb negru și 26 de fotografii color, realizate de Fekete Muller Joszef
Agenda2005-31-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284003_a_285332]
-
Miercuri, 14 septembrie, membrii Cenaclului literar-artistic al pensionarilor C.A.R.P. Timișoara se vor reuni pentru o nouă ședință-spectacol, la același sediu de pe Calea Bogdăneștilor nr. 4. Întrunirea va debuta la ora 16,00 cu prezentarea medalionului „Dion Mardan, epigramist bănățean”, susținută de prof. dr. Aurel Contra. Ca de obicei, va intra apoi în scenă versul, o dată cu microrecitalul de poezie al actorilor Geta Iancu, Mira Popescu și George Lungoci, după cum nu va lipsi nici muzica, soliștii Viorica Pop Ivan, artistă lirică
Agenda2005-37-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284181_a_285510]
-
răspunsul semnat de fostul președinte al Adunării Societății Națiunilor din anii 1930 și 1931: „Primesc aici vestea Dvoastră că am fost proclamat cetățean de onoare al Municipiului Timișoara și mă umple de mândrie și recunoștință. Sunt mândru să știu că bănățenii mă socotesc suflet din sufletul lor. Sunt recunoscător pentru noul imbold la munca în serviciul Țărei pe care gestul Dvoastră îl constitue pentru mine. Vă exprim mulțumirile mele cele mai călduroase și asigurările că voi face totul ce depinde de
Agenda2005-37-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284186_a_285515]
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI Venețianul Gerard din Cenad - primul sfânt bănățean „Un personaj cultural cu valoare exemplară pentru vremea sa și pentru colțul de lume de care și-a legat numele“ Cenadul se află construit într-o zonă de câmpie, departe de muntele care i-ar fi putut păstra nealterată memoria
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
l La deschiderea Festivalului Timișoara Muzicală Miercuri, 21 septembrie, de la ora 16,30, în Holul cu Oglinzi al Operei Național Române din Timișoara va fi dezvelit bustul realizat de sculptorul Aurel Gh. Ardeleanu, reprezentându-l pe ilustrul dirijor și muzicolog bănățean Nicolae Boboc. Simbolic, gestul va marca și deschiderea celei de-a XXX-a ediții a Festivalului Internațional Timișoara Muzicală al Operei timișorene care, în pofida amprentei apăsătoare a unui buget auster, își invită publicul la câteva remarcabile evenimente. Primul dintre ele
Agenda2005-38-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284198_a_285527]
-
să se desfășoare între anii 1464 și 1534 în centre care la acea vreme se bucurau de o bună reputație, ca de pildă la Viena și Budapesta. Între absolvenți s-au numărat Valentin Krauss, Paulus Kyr, Ioan Kajoni (Căianu) și bănățeanul Mihail Halici, cel care a consemnat într-un dicționar latin-român, alcătuit de el, o terminologie științifică românească despre boală, anatomie și botanică. Într-o cronică a vremii se menționează că diferiți „empirici”, dar și călugări, „doftoreau pe semenii lor, dar
Agenda2005-38-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284217_a_285546]